Eaha to roto?

Tapura tumu parau

PENE 28

“E tae noa ˈtu i te hopea o te fenua”

“E tae noa ˈtu i te hopea o te fenua”

Te poro noa ra te mau Ite no Iehova mai te mau pǐpǐ a Iesu tei haamata fatata 2 000 matahiti i teie nei

1. Eaha te tuatiraa e vai nei i rotopu i te mau Kerisetiano matamua e te mau Ite no Iehova i teie mahana?

 TE PORO nei ratou ma te itoito rahi. Te farii haehaa nei ratou i te tauturu e te aratai a te varua moˈa. Ia hamani-ino-hia ratou eita ratou e faaea i te poro. E haamaitai rahi mai te Atua ia ratou. Mea papu te reira no te mau Kerisetiano matamua e oia atoa no te mau Ite no Iehova i teie mahana.

2, 3. Eaha te mea faahiahia roa no nia i te buka Ohipa?

2 Papu maitai ua faaitoito e ua haapuai te mau aamu faahiahia i roto i te buka Ohipa i to outou faaroo! Mea au roa teie mau aamu, no te mea tera anaˈe te buka o te faaite ra eaha ta te mau Kerisetiano matamua i rave i muri aˈe i to Iesu hoˈiraa i te raˈi.

3 Te faahiti ra te buka Ohipa 95 taata no 32 fenua, 54 oire e 9 motu. E aamu faahiahia mau no nia i te mau taata, te feia e haapaoraa hape ta ratou, te feia poritita e te feia o te hamani ino. E ere noa tera, no nia atoa râ i to tatou mau taeae e tuahine i te senekele matamua o tei faaruru i te fifi o te oraraa ma te poro noa i te parau apî oaoa.

4. No te aha mea piri roa tatou ia Paulo, Tabita e te tahi atu mau Kerisetiano?

4 Fatata 2 000 matahiti teie nei, tei faataa ê ia tatou i te mau aposetolo Petero raua Paulo, ia Luka te taote herehia, ia Baranaba tei horoa noa, ia Setephano tei faaite i te itoito, ia Tabita tei hamani maitai, ia Ludia tei farii maitai e e rave rahi atu â Ite taiva ore. Noa ˈtu ua ora ratou i te senekele matamua, mea piri roa tatou ia ratou. No te aha? Mai ia ratou, ua faaue hoi Iesu ia tatou ia faariro i te taata ei pǐpǐ. (Mat. 28:19, 20) Auê ïa haamaitairaa ia rave i teie ohipa!

“. . . e tae noa ˈtu i te hopea o te fenua.”—Ohipa 1:8

5. Ihea to te mau pǐpǐ a Iesu haamataraa i te poro?

5 A feruri na i te hopoia ta Iesu i horoa i ta ˈna mau pǐpǐ. Ua parau oia: “E noaa . . . ia outou te puai ia tae mai te varua moˈa i nia iho ia outou, e e riro outou ei ite no ˈu na Ierusalema, na Iudea taatoa, na Samaria e tae noa ˈtu i te hopea o te fenua.” (Ohi. 1:8) A tahi, ua haapuai te varua moˈa i te mau pǐpǐ ia poro “na Ierusalema.” (Ohi. 1:1–8:3) I muri iho, maoti te aratairaa a te varua moˈa ua poro ratou “na Iudea taatoa, na Samaria.” (Ohi. 8:4–13:3) E ua haamata ratou i te poro i te parau apî oaoa “tae noa ˈtu i te hopea o te fenua.”Ohi. 13:4–28:31.

6, 7. Ia poro tatou, eaha ta tatou e faaohipa nei ta te mau Kerisetiano matamua i ere?

6 I te senekele matamua, aita to tatou mau taeae e tuahine i fanaˈo i te taatoaraa o te Bibilia no te poro. Aita hoi te buka Mataio i oti i te papairaahia tae roa ˈtu i te matahiti 41 muri aˈe te tau o Iesu. Ua papaihia te tahi o te mau rata a Paulo hou a oti ai te buka Ohipa, i 61 muri aˈe te tau o Iesu. Aita râ te mau Kerisetiano matamua i fanaˈo i te taatoaraa o te mau Papai moˈa e oia atoa te mau papai e rave rau no te horoa ˈtu i te mau taata. Hou a riro mai ei pǐpǐ na Iesu, ua faaroo te ati Iuda Kerisetiano i te mau Papai Hebera i te sunago. (Kor. 2, 3:14-16) Tera râ, ua haapii maite ratou i te reira inaha, ua titauhia ia ratou ia tamau aau i te mau papai.

7 I teie mahana, e Bibilia e e papai ta te rahiraa o tatou. Te faariro nei tatou i te taata ei pǐpǐ ma te poro atu i roto e 240 fenua e na roto e rave rahi reo.

Ua haapuaihia maoti te varua moˈa

8, 9. (1) Eaha ta te mau pǐpǐ a Iesu i rave maoti te varua moˈa? (2) Maoti te varua moˈa, eaha ta te tavini haapao maitai e faaineine ra?

8 I to Iesu faaueraa i ta ˈna mau pǐpǐ ia poro, ua parau oia: “E noaa . . . ia outou te puai ia tae mai te varua moˈa i nia iho ia outou.” Maoti te aratairaa a te varua moˈa aore ra te puai ohipa o te Atua, e riro te mau pǐpǐ a Iesu ei Ite i nia i te fenua taatoa. Maoti te varua moˈa, ua faaora Petero raua Paulo i te maˈi, ua tiavaru i te demoni e ua faahoˈi atoa mai te feia pohe i te ora. Tera râ, maoti atoa teie puai ua nehenehe te mau aposetolo e te tahi atu mau pǐpǐ e rave i te tahi opuaraa faufaa aˈe, oia hoi ia poro i te taata ia noaa ia ratou i te ora mure ore.—Ioa. 17:3.

9 I te Penetekose 33, ua paraparau te mau pǐpǐ a Iesu “na roto i te mau reo ěê, mai ta te varua moˈa i haaparaparau ia ratou.” Ua poro ratou ia au “i te mau mea faahiahia a te Atua.” (Ohi. 2:1-4, 11) I teie mahana, eita faahou tatou e paraparau semeio ra na roto i te mau reo ěê. Maoti râ te varua moˈa, e faaineine te tavini haapao maitai e te paari i te mau papai na roto e rave rahi reo. Ei hiˈoraa, e neneihia e mirioni vea i te mau avaˈe atoa Te Pare Tiairaa e A ara mai na! I nia i ta tatou reni natirara jw.org, e piahia te mau papai Bibilia e te mau video na roto hau atu 1 000 reo. Maoti te reira e nehenehe ai tatou e poro “i te mau mea faahiahia a te Atua” i te mau nunaa e opu e reo atoa.—Apo. 7:9.

10. Mai 1989 mai â, eaha tei ravehia no te huriraa o te Bibilia?

10 Mai 1989 mai â, ua haafaufaa te tavini haapao maitai te huriraa Te Bibilia, Huriraa o te ao apî na roto e rave rahi reo. Ua huri-aˈena-hia teie Bibilia i roto hau atu 200 reo e ua neneihia ahuru mirioni e e rave rahi atu e neneihia. Maoti noa te Atua e to ˈna varua moˈa, i manuïa ˈi teie opuaraa.

11. Nafea ta tatou mau papai i hurihia ˈi?

11 E ravehia te ohipa huriraa na tausani Kerisetiano i roto hau atu 150 tuhaa fenua e fenua. Eita tatou e maere i te reira, aita hoê aˈe faanahonahoraa i te fenua o te arataihia na te varua moˈa no te ‘faataa maitai i te parau’ na te ao nei no nia ia Iehova, ta ˈna Arii te Mesia e te Faatereraa arii tei haamauhia i te raˈi.—Ohi. 28:23.

12. Mea nafea Paulo e te mau pǐpǐ matamua a Iesu i te pororaa?

12 I to Paulo pororaa i te ati Iuda e te mau nunaa ěê i Anetiohia no Pisidia, “tiaturi aˈera pauroa te taata aau farii i te ora mure ore ia Iesu.” (Ohi. 13:48) I te pae hopea o te buka Ohipa, te papai ra Luka e te ‘poro ra Paulo i te Faatereraa arii a te Atua ma te ore o ˈna e haafifihia.’ (Ohi. 28:31) Ihea te aposetolo i te pororaa? Tei te oire i Roma o ˈna, te oire pu o te hoê hau puai! Ua poro te mau pǐpǐ matamua a Iesu ma te horoa i te mau oreroraa parau aore ra ma te tahi atu ravea maoti te tauturu e te aratairaa a te varua moˈa.

E tutava tatou noa ˈtu te hamani-ino-raa

13. No te aha e titauhia ia tatou ia pure ia faaruru tatou i te hamani-ino-raa?

13 I to te mau pǐpǐ matamua a Iesu faarururaa i te hamani-ino-raa, ua ani ratou i te itoito ia Iehova. Eaha tei itehia? Ua haapuai te varua moˈa ia ratou no te faaite ma te itoito i te parau a te Atua. (Ohi. 4:18-31) E pure atoa tatou no te ani i te paari e te puai ia tamau tatou i te poro noa ˈtu te hamani-ino-raa. (Iak. 1:2-8) No te mea te tauturu mai ra te Atua ia tatou e to ˈna varua moˈa, e nehenehe ïa tatou e tamau i te poro. Aita hoê aˈe ohipa, mai te patoiraa e te hamani-ino-raa e nehenehe e tapea i te ohipa pororaa. Ia hamani-ino-hia tatou, mea papu, e pure tatou ia noaa mai te paari e te itoito maoti te varua moˈa no te poro i te parau apî oaoa.—Luka 11:13.

14, 15. (1) Eaha tei itehia no te “hamani-ino-raa i tupu i muri aˈe i te haapoheraahia Setephano”? (2) I to tatou tau, mea nafea te rahiraa o te mau taata i Sibérie i te iteraa i te parau mau?

14 Ua poro Setephano ma te itoito hou o ˈna a haapohehia ˈi e to ˈna mau enemi. (Ohi. 6:5; 7:54-60) A tupu ai te ‘hamani-ino-rahi’ i taua taime ra, ua purara ê te mau pǐpǐ atoa, eiaha râ te mau aposetolo, na Iudea e na Samaria. Aita râ te reira i tapea i te ohipa pororaa. Ua haere Philipa i Samaria no te poro “no nia i te Mesia” e ua faariro oia i te taata ei pǐpǐ. (Ohi. 8:1-8, 14, 15, 25) Hau atu â, te parauhia ra: “Te mau pǐpǐ tei purara ê no te hamani-ino-raa i tupu i muri aˈe i te haapoheraahia Setephano, haere roa ˈtura ïa ratou i Phenikia, Kupero e i Anetiohia, ua poro noa râ ratou i te ati Iuda. Teie râ, no Kupero e no Kurene mai, vetahi o ratou i te haereraa mai i Anetiohia e poro atura i te feia e paraparau i te reo Heleni, a faaite atu ai i te parau apî oaoa no nia i te Fatu ra o Iesu.” (Ohi. 11:19, 20) I taua taime ra, no te hamani-ino-raa i parare ai te poroi o te Faatereraa arii.

15 I to tatou tau, ua ite-atoa-hia te reira i Rusia tahito. I 1950 iho â râ, ua hopoi-ê-hia tausani Ite no Iehova i Sibérie. No te mea ua purara ê ratou na te vahi atoa, ua parare atoa ïa te parau apî oaoa. Aita e noaa i teie rahiraa o te mau Ite no Iehova te hoê tino moni rahi no teie tere 10 000 kilometera te atea no te poro i te parau apî oaoa! Na te faatereraa iho râ i afai ia ratou i tera fenua. Ua parau hoê taeae: “Maoti noa iho â te feia mana i nehenehe ai na tausani feia aau tae i Sibérie e ite i te parau mau.”

E haamaitai-rahi-hia tatou na Iehova

16, 17. Eaha te haapapuraa ta te buka Ohipa e horoa mai e ua haamaitai Iehova i te ohipa pororaa?

16 Mea papu ua haamaitai Iehova i te mau Kerisetiano matamua. Na Paulo e te tahi atu i tanu e i pîpî i te pape, “na te Atua râ i faatupu.” (Kor. 1, 3:5, 6) Te faaite papu ra te buka Ohipa e e rave rahi feia tei riro mai ei tavini na Iehova no te mea ua haamaitai Iehova i te ohipa pororaa. Ei hiˈoraa, ‘te tamau noa ra te parau a te Atua i te parare e te mau pǐpǐ i te rahi roa i Ierusalema.’ (Ohi. 6:7) No te mea te parare nei te ohipa pororaa, “vai aˈera te amuiraa e ati aˈe Iudea, Galilea e Samaria i roto i te hau, itoito atura e rahi noa maira te amuiraa a faaite noa ˈi ratou i te mǎtaˈu ia Iehova e a tamahanahanahia ˈi ratou e te varua moˈa.”—Ohi. 9:31.

17 I Anetiohia no Suria, ua ite te ati Iuda e te feia o te paraparau ra i te reo Heleni i te parau mau maoti te mau Ite itoito. Te faataa ra te aamu: “Tei ia ratou atoa ra te rima o Iehova, e mea rahi tei tiaturi e tei pee i te Fatu.” (Ohi. 11:21) Te faaite ra te buka Ohipa i roto i teie oire: “Atutu atura te parau a Iehova e tiaturi aˈera e rave rahi.” (Ohi. 12:24) E maoti te poroi a Paulo e te tahi atu tei faaitehia i te mau nunaa ěê, “parare noa ˈtura te parau a Iehova ma te mana rahi e puai noa ˈtura.”—Ohi. 19:20.

18, 19. (1) No te aha te ite ra tatou, tei ia tatou ra “te rima o Iehova”? (2) A horoa i te tahi hiˈoraa o te faaite ra e te turu ra Iehova i to ˈna nunaa.

18 Tei ia tatou atoa ra “te rima o Iehova.” No reira, e rave rahi tei tiaturi e tei pûpû i to ratou ora i te Atua ma te bapetizo ia ratou. Hau atu â, maoti noa te tauturu e te haamaitairaa a te Atua e nehenehe ai tatou e faaruru i te patoiraa e te hamani-ino-raa no te poro mai ia Paulo e te tahi atu mau Kerisetiano matamua. (Ohi. 14:19-21) E tauturu noa mai Iehova ia tatou. ‘To raro aˈe tatou i to ˈna rima mure ore’ no te faaoromai tamau i to tatou mau fifi. (Deut. 33:27) A haamanaˈo atoa no to ˈna iˈoa rahi, eita Iehova e faarue i to ˈna nunaa.—Sam. 1, 12:22; Sal. 94:14.

19 Ei hiˈoraa, no te mea ua tamau taeae Harald Abt i te poro, ua afai te Nazi ia ˈna i te aua haavîraa no Sachsenhausen i te roaraa o te piti o te Tamaˈi rahi. I Me 1942, ua haere te Gestapo i te fare o ta ˈna vahine Elsa e ua afai ratou i ta ˈna tamahine e ua tapeahia Elsa. Ua hopoihia o ˈna i roto e rave rahi aua haavîraa. Ua parau tuahine Elsa: “Ua haapii mai na rahiraa matahiti i roto i te aua haavîraa i te tahi ohipa faufaa roa, oia hoi e haapuai te varua moˈa o Iehova ia tatou ia faaruru i te fifi ino mau. Hou a tapeahia ˈi au, ua taio vau i te rata a te tahi tuahine. I roto ua parau hoi o ˈna e ‘ia faaruru noa ˈtu tatou i te fifi ino mau e tauturu mai te varua moˈa o Iehova ia vai hau noa.’ Ua manaˈo vau, mea rahi roa ïa ta ˈna. I to ˈu râ faarururaa i te fifi, haamanaˈo atura vau i ta ˈna i papai, e ua tupu iho â. E ere i te mea ohie ia taa mai te peu aita oe i faaruru i te reira. Te mea papu, ua faaruru vau i te reira.”

A tamau i te faataa maitai i te parau!

20. Eaha ta Paulo i rave i to ˈna tapearaahia e nafea te reira e faaitoito ai i te tahi o to tatou mau taeae e tuahine?

20 Ua hope te buka Ohipa e te poro noa ra Paulo ma te itoito i te “Faatereraa arii a te Atua.” (Ohi. 28:31) No te mea ua tapeahia o ˈna, aita oia i nehenehe e poro i tera e tera fare i Roma. Ua tamau râ o ˈna i te poro i te feia tei haere mai ia ˈna. I teie mahana, ua mau te tahi o to tatou mau taeae e tuahine i te fare, ua tarava roa paha no te matahiti rahi, te maˈi aore ra te tahi atu fifi. Eita râ ratou i ere i to ratou here ia Iehova e to ratou hinaaro e poro. Te pure nei tatou no ratou, e nehenehe tatou e ani i to tatou Metua i te raˈi ia farerei ratou i te feia tei hinaaro mau ra e ite o vai o ˈna e no nia i ta ˈna mau opuaraa.

21. No te aha e faataa maitai tatou i te parau ma te ore e haamarirau?

21 Te poro nei te rahiraa o tatou i tera e tera fare e i roto i te tahi atu mau tuhaa o te taviniraa. No reira, e rave anaˈe i ta tatou hopoia ei taata poro no te faataa maitai i te parau “tae noa ˈtu i te hopea o te fenua.” E rave tatou i teie ohipa no te mea ua ite tatou i “te tapao” o te tau o to Iesu hoˈiraa mai. (Mat. 24:3-14) Eiaha ïa e haamarirau, ‘ia rahi noa ta tatou ohipa i roto i te Fatu’ i teie nei â.—Kor. 1, 15:58.

22. Eaha te tia ia tatou ia rave a tiai noa ˈi i to Iehova mahana?

22 A tiai noa ˈi ‘to Iehova mahana rahi e te mǎtaˈuhia ia tae mai,’ e tamau anaˈe i te poro ma te itoito e te taiva ore. (Ioe. 2:31) E nehenehe faahou tatou e ite i te feia mai to Berea o tei ‘farii i te poroi a te Atua ma te aau tae mau.’ (Ohi. 17:10, 11) Ia tamau ïa tatou i te faataa maitai i te parau tae roa ˈtu i te taime e faaroo ai tatou: “Maitai roa, e tavini afaro oe e te haapao maitai!” (Mat. 25:23) Ia rave tatou i ta tatou tuhaa e faariro i te taata ei pǐpǐ ma te itoito rahi e ma te taiva ore ia Iehova, e oaoa tatou e a muri noa ˈtu no te haamaitairaa horoahia mai no te “faataa maitai” i te parau o te Faatereraa arii a te Atua!