Eaha to roto?

Tapura tumu parau

PENE 17

‘Haaferuri ihora oia ia ratou ia au i te mau Papai’

‘Haaferuri ihora oia ia ratou ia au i te mau Papai’

No te riro mai ei taata haapii aravihi, e faaohipa tatou i te Bibilia

Niuhia i nia i te Ohipa 17:1-15

1, 2. O vai tei haere mai Philipi i Tesalonia, e eaha ta ratou i haamanaˈo?

 TE VAI ra te hoê purumu tei na ropu i te mouˈa ta te feia aravihi no Roma i hamani. Mea maniania roa na tera purumu: E faaroohia te mau asini, te mau huira pereoo taverehia e te mau ratere e haere ra, peneiaˈe te mau faehau, te mau taata hoohoo e te mau taata rimaî. Ua faarue Paulo, Sila e Timoteo ia Philipi e te haere ra ratou i Tesalonia i nia 130 kilometera te atea na tera eˈa. E ere roa ˈtu to ratou tere i te mea ohie, no Paulo e no Sila iho â ra no te mau pepe i nia ia raua.—Ohi. 16:22, 23.

2 Mea atea te vahi ta ratou e haere, eaha ta ratou e rave? Mea papu e tauturu te aparauraa te tahi i te tahi ia ratou. Te haamanaˈo faahou paha ratou i to te tiai e to to ˈna utuafare riroraa mai ei Kerisetiano. Ua tauturu mau â teie tupuraa ia ratou ia tamau i te poro i te parau a te Atua. A piri atu ai ratou i te oire o Tesalonia, ua feruri paha ratou e farii anei te taata no ǒ ia ratou. E hamani-ino-hia anei ratou mai tei tupu i Philipi?

3. No te aha mea faufaa ia haapii i te mǎtaˈu ore o Paulo no te poro i teie mahana?

3 Ua faaite Paulo i muri aˈe i to ˈna huru aau i roto i te hoê rata ta ˈna i papai no te mau Kerisetiano no Tesalonia: “Na mua ua haamauiuihia mâua e ua hamani-ino-hia i Philipi, mai ta outou hoi i ite. Noa ˈtu râ, ua horoa mai to tatou Atua i te mǎtaˈu ore no te faaite ia outou i te parau apî oaoa a te Atua a faaruru noa ˈi i te patoiraa uˈana.” (Tes. 1, 2:2) I roto i ta Paulo i papai e au ra ua taiâ oia i te haere i te oire o Tesalonia, no tei tupu i Philipi. Te taa ra anei ia oe te huru aau o Paulo? Mea fifi atoa anei no oe ia poro i te parau apî oaoa? Ua tiaturi Paulo i nia ia Iehova ia puai mai o ˈna, ia noaa mai te mǎtaˈu ore e titauhia ia ˈna. E tauturu mai te haapiiraa i te hiˈoraa o Paulo ia oe ia na reira atoa.—Kor. 1, 4:16.

‘Haaferuri ihora oia ia au i te mau Papai’ (Ohi. 17:1-3)

4. Na te aha e haapapu mai e ua faaea Paulo hau atu toru hebedoma i Tesalonia?

4 Te faataa ra te aamu e i Tesalonia, ua poro Paulo i roto i te sunago e toru Sabati. E ere râ i te auraa ua faaea noa oia i Tesalonia e toru hebedoma. Aita paha o ˈna i haere oioi i te sunago i to ˈna tapaeraa ˈtu i Tesalonia. Hau atu â te faataa ra te mau rata a Paulo e i tera roaraa taime i Tesalonia, ua haere Paulo e to ˈna nau hoa e rave i te ohipa no te aufau i ta ratou mau haamâuˈaraa. (Tes. 1, 2:9; Tes. 2, 3:7, 8) Ua fanaˈo atoa Paulo i te mau mea hinaarohia no ǒ mai i te mau taeae no Philipi. (Phil. 4:16) E au ra ïa ua faaea o ˈna i Tesalonia hau atu toru hebedoma.

5. Nafea Paulo i te haaferuriraa i te feia e faaroo ra ia ˈna?

5 Ma te mǎtaˈu ore haamata ˈtura Paulo i te poro ma te paraparau i te feia i roto i te sunago. Mai ta Paulo i matau, “haaferuri ihora [oia] ia ratou ia au i te mau Papai e toru Sabati, faataa ˈtura e haapapu atura ma te faahiti i tei papaihia e ia mauiui te Mesia e ia tia mai oia mai te pohe mai, a na ô ai: ‘Teie te Mesia, o Iesu ta ˈu e faaite atu nei ia outou.’” (Ohi. 17:2, 3) Te faaite ra teie irava aita Paulo i tamata noa i te faaanaanatae i te feia e faaroo ra ia ˈna, ua haaferuri râ oia ia ratou. No te mea ua ite Paulo mea ite e mea faatura roa te feia tei putuputu mai i te mau Papai. Te mea noa e toe ra ia ratou, te taaraa i te auraa. No reira ua haaferuri, ua faataa e ua haapapu Paulo maoti te mau Papai e o Iesu no Nazareta te Mesia fafauhia.

6. Nafea Iesu i te haaferuriraa i nia i te mau Papai e eaha tei itehia?

6 Ua pee Paulo i te hiˈoraa o Iesu, o tei niu noa i ta ˈna haapiiraa i nia i te mau Papai. Ei hiˈoraa, i te roaraa o ta Iesu taviniraa ua parau o ˈna i ta ˈna mau pǐpǐ e ia au i te mau Papai, e haamauiuihia, e haapohehia e e faatiahia mai te Tamaiti a te taata mai te pohe mai. (Mat. 16:21) I muri aˈe i to ˈna faatia-faahou-raa, ua fa ˈtu Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ, tera ta ratou haapapuraa e mea mau ta Iesu i parau. Tera râ, ua horoa Iesu ia ratou i te tahi atu mau tumu e tiaturi ai i te Parau a te Atua. Te faaite ra te Bibilia i ta ˈna i parau i te tahi o ta ˈna mau pǐpǐ: “Faataa maira oia ia raua i ta Mose e tae roa ˈtu i ta te mau peropheta atoa i parau no nia ia ˈna i roto i te taatoaraa o te mau Papai.” Eaha tei itehia? Teie ta te mau pǐpǐ i parau: “Aita anei to tâua aau i putapû roa a paraparau mai ai oia ia tâua i nia i te purumu, a tatara maitai mai ai i te mau Papai?”—Luka 24:13, 27, 32.

7. No te aha mea faufaa ia niu i ta tatou haapiiraa i nia i te mau Papai?

7 Mea puai te poroi o te Parau a te Atua. (Heb. 4:12) I teie mahana, te niu ra te mau Kerisetiano i ta ratou mau haapiiraa i nia i te Parau a te Atua, mai ta Iesu e Paulo e te mau aposetolo i na reira. No tatou atoa e haaferuri tatou i te taata, e faataa tatou i te auraa o te mau Papai e e horoa tatou i te mau haapapuraa no roto mai i te Bibilia. Ua ite tatou te poroi ta tatou e faaite atu e ere na tatou. Ma te faaohipa pinepine i te Bibilia, e tauturu tatou i te taata ia taa aita tatou e poro ra i to tatou manaˈo, i te mau haapiiraa râ a te Atua. E haamanaˈo tatou i te poroi ta tatou e poro ra, ua niuhia i nia i te Parau a te Atua e e nehenehe e tiaturihia. Ma te ite i te reira, eita anei tatou e hinaaro e faaite i te poroi ma te mǎtaˈu ore mai ia Paulo i na reira?

“Tiaturi aˈera . . . ia Iesu” (Ohi. 17:4-9)

8-10. (1) Eaha te huru o te feia no Tesalonia i te parau apî oaoa? (2) No te aha vetahi ati Iuda i pohehae ai ia Paulo? (3) Ua aha te feia patoi ati Iuda?

8 Ua hamani-ino-aˈena-hia Paulo e ua ite o ˈna e ua tano Iesu i te parauraa: “Aita te tavini i hau aˈe i to ˈna fatu. Ua hamani ino ratou ia ˈu, e hamani ino atoa ïa ratou ia outou. Ahiri ratou i haapao i ta ˈu parau, e haapao atoa ïa ratou i ta outou.” (Ioa. 15:20) I Tesalonia, mea ê roa te huru o te taata no te pororaa a Paulo mai ta Iesu i parau. E farii vetahi i te poroi area te tahi atu e patoi ratou. No te feia i farii maitai i te poroi ua papai Luka: “Tiaturi aˈera vetahi ia Iesu [ati Iuda Kerisetiano] e amui maira ia Paulo raua Sila, na reira atoa e rave rahi roa taata Heleni e haamori ra i te Atua, oia atoa e rave rahi vahine tiaraa teitei.” (Ohi. 17:4) Mea papu ua oaoa roa te mau pǐpǐ apî i te taa-maitai-raa i te mau Papai.

9 Noa ˈtu ua oaoa roa vetahi i te mau parau a Paulo, area te tahi atu ua riri roa ratou ia ˈna. Ua pohehae roa te tahi ati Iuda i Tesalonia no te mea ua farii “e rave rahi roa taata Heleni” i ta Paulo poroi. Ua tutava ratou ia farii te mau Heleni e ere i te ati Iuda i te haapaoraa ati Iuda, i haapii ai ratou i teie mau pǐpǐ Heleni i te mau Papai Hebera te auraa na ratou teie mau pǐpǐ. E teie nei ua haere roa mai Paulo i te sunago no te eiâ i ta ratou mau pǐpǐ! Riri roa aˈera te mau ati Iuda.

“Imi aˈera [ratou] ia Paulo raua Sila no te afai ia raua i mua i tera rahiraa taata.”—Ohipa 17:5

10 Te faataa ra o Luka eaha tei tupu i muri iho: “Pohehae aˈera vetahi atu ati Iuda, haaputuputu maira i te tahi mau taata ino e tia hanoa ra na te mahora, amui aˈera ratou e faahuehue atura i te oire. Tomo atura ratou i roto i te fare o Iasona e imi aˈera ia Paulo raua Sila no te afai ia raua i mua i tera rahiraa taata. Teie râ, aita raua i itehia mai, afai maira ïa ratou ia Iasona e te tahi mau taeae i te mau tavana o te oire, a tuô noa ˈi: ‘Tera nau taata tei faahuehue i te fenua taatoa, tei ǒ nei atoa ïa, e ua farii Iasona ia raua i to ˈna fare. Te patoi nei teie mau taata i te mau faaueraa mana a Kaisara, ma te parau e te vai ra te tahi atu arii, o Iesu.’” (Ohi. 17:5-7) Eaha te huru o Paulo e to ˈna nau hoa i mua i teie faahuehueraa?

11. Ua parihia Paulo e to ˈna nau hoa i te aha e eaha te ture ta te mau ati Iuda i faaohipa no Paulo e to ˈna nau hoa? (A hiˈo i te nota.)

11 Ia putuputu anaˈe te feia patoi o tei riri, mea papu e taata ino roa ratou, aita e mau ia tapea. Tera ïa te ravea ta te mau ati Iuda i faaohipa no te tiahi ia Paulo e Sila. I muri aˈe i to te mau ati Iuda ‘faahuehueraa i te oire,’ ua tamata ratou i te parau i te mau aratai e ua rave Paulo e Sila i te hoê ohipa ino e e titauhia ia faautuahia raua. Te pariraa matamua, ua ‘faahuehue Paulo e to ˈna nau hoa i te fenua taatoa’ e ere hoi na ratou i imi peapea i Tesalonia! Te piti o te pariraa e te mea ino atu â, ua parau te mau ati Iuda e ua poro te mau mitionare i te tahi atu arii oia hoi o Iesu, te auraa ua ofati ratou i te mau ture a te emepera. a

12. Na te aha e haapapu ra e nehenehe te pariraa no nia i te mau Kerisetiano no Tesalonia e haafifi i to ratou ora?

12 Te haamanaˈo ra tatou e ua pari te mau tia haapaoraa ia Iesu i te hoê â pariraa. Ua parau ratou ia Pilato: “Ua ite matou i teie taata i te haavareraa i to matou nunaa . . . e i te parauraa e o ˈna te Mesia e e arii oia.” (Luka 23:2) E au ra ua mǎtaˈu Pilato e e manaˈo te emepera Roma e te turu ra oia i te tahi atu arii i faaoti ai oia e haapohe ia Iesu. Hoê â huru no te mau pariraa i nia i te mau Kerisetiano no Tesalonia e nehenehe te reira e haafifi i to ratou ora. Te parau ra te hoê buka: “Mea atâta roa teie mau pariraa. Ia manaˈohia e ua tamata te hoê taata i te taiva i te emepera mea papu e haapohehia o ˈna.” E hiˈo mai tatou mai te peu ua manuïa te opuaraa ino a te mau ati Iuda.

13, 14. (1) No te aha aita te faahuehueraa a te nahoa i manuïa? (2) Nafea Paulo i te faaiteraa i te haapao maitai, e nafea tatou e pee ai i to ˈna hiˈoraa?

13 Aita te nahoa i nehenehe e tapea i te ohipa pororaa i Tesalonia. No te aha? No te mea aita Paulo e Sila i itehia mai. Tera râ aita te mau tavana o te oire i tiaturi i teie mau pariraa. I muri aˈe i to ratou titauraa “i te tahi tino moni,” tuu atura ratou ia Iasona e te tahi atu mau taeae o tei tia ˈtu i mua ia ratou. (Ohi. 17:8, 9) Ma te pee i ta Iesu aˈoraa “ia haapao maitai . . . mai te ophi ra e te hapa ore mai te uupa ra,” ua faaatea ê mai Paulo i tera mau haafifiraa no te poro i te tahi atu mau vahi. (Mat. 10:16) Mea papu noa ˈtu aita Paulo i mǎtaˈu ua haapao maitai râ o ˈna. Nafea te mau Kerisetiano i teie mahana e pee ai i to ˈna hiˈoraa?

14 I teie mahana, ua turai atoa te mau tia faaroo i te taata ia patoi i te mau Ite no Iehova. Ua pari ratou e aita te mau Ite no Iehova e turu ra i te mau faatereraa, e te taiva ra i to ratou fenua, no reira ratou e turai ai i te feia mana ia hamani ino i te mau Ite no Iehova. Mai te feia hamani ino no te senekele matamua, na te pohehae i turai i te feia patoi i teie mahana ia na reira atoa. Ei Kerisetiano mau, aita tatou e imi i te peapea. Mai te peu e nehenehe, e ape tatou i te feia e riri mai e te feia maamaa, e tamau râ tatou i te ohipa ma te hau e peneiaˈe ia hoˈi mai tatou ua mǎrû mai ratou.

“E feruriraa maitai aˈe” to ratou (Ohi. 17:10-15)

15. Ua aha te feia no Berea i te parau apî oaoa?

15 No te paruru ia Paulo e Sila ua afai te mau taeae ia raua i Berea, 65 kilometera te atea. I to raua taeraa ˈtu i ǒ, ua haere Paulo i te sunago e ua paraparau i te feia i putuputu i reira. Ua oaoa roa o ˈna i te iteraa i te taata tei hinaaro e faaroo i te parau apî oaoa! Ua papai Luka: “E feruriraa maitai aˈe to Berea i to Tesalonia, ua farii hoi ratou i te poroi a te Atua ma te aau tae mau, a hiˈopoa maitai ai i te mau Papai i te mau mahana atoa no te ite e e parau mau anei.” (Ohi. 17:10, 11) E ere râ te auraa aita to Tesalonia o tei farii i te parau mau e haerea maitai. Ua papai râ Paulo i muri aˈe: ‘E haamauruuru noa matou i te Atua, no te mea i to outou fariiraa i te parau a te Atua ta outou i faaroo ia matou nei, ua farii outou i te reira eiaha mai te parau a te taata, mai te parau iho â râ a te Atua, o te ohipa atoa ra i roto ia outou e tiaturi ra ia Iesu.’ (Tes. 1, 2:13) No te aha e nehenehe e parau e feruriraa maitai to te mau ati Iuda no Berea?

16. No te aha e nehenehe e parau e “feruriraa maitai” to te feia no Berea?

16 Ua farii te feia no Berea i te poroi a Paulo e aita atoa ratou i patoi ia ˈna. Tera râ, e ere ratou i te mau taata e tiaturi hanoa aita e haapapuraa. A tahi, ua faaroo maite ratou i ta Paulo e parau ra. A piti, ua hiˈopoa maitai ratou i ta ratou i haapii i roto i te mau Papai ta Paulo i tauturu ia ratou ia taa. Hau atu â, ua tamau ratou i te haapii i te Parau a te Atua eiaha noa i te Sabati, i te mau mahana atoa râ. Ua farii ratou i te reira “ma te aau tae mau,” ma te rave i te taime no te taa mea nafea teie mau haapiiraa i te faataaraahia ia au i te mau Papai. I muri iho ua faaite ratou i te haehaa ma te rave i te mau tauiraa, e “tiaturi aˈera ïa e rave rahi o ratou ia Iesu.” (Ohi. 17:12) No reira iho â Luka i parau ai e “feruriraa maitai” to ratou!

17. No te aha mea faahiahia te hiˈoraa o te feia no Berea e nafea tatou e tamau ai i te pee i to ratou hiˈoraa muri aˈe i te riroraa mai e Kerisetiano?

17 Aita te feia no Berea i manaˈo e papaihia no te haerea maitai ta ratou i faaite no te parau apî oaoa i roto i te Parau a te Atua e o te riro ei hiˈoraa no tatou. Ua rave ratou mai ta Paulo i parau e mai ta Iehova i hinaaro ia rave ratou. Te faaitoito atoa ra tatou i te taata ia hiˈopoa maite i te Bibilia ia nehenehe to ratou faaroo ia niu-maitai-hia i nia i te Parau a te Atua. Mea papu i muri aˈe i te fariiraa i te parau mau, e titauhia ia tatou ia tamau i te faaite i te haerea maitai mai te feia no Berea. A mairi ai te tau, mea faufaa roa ˈtu â ia tamau tatou i te haapii no nia ia Iehova e ia faaohipa oioi i ta ˈna mau haapiiraa. Ma te na reira, e vaiiho tatou ia Iehova ia ohipa e ia faaineine ia tatou ia au i to ˈna hinaaro. (Isa. 64:8) E nehenehe ïa Iehova e faaohipa ia tatou e e faaoaoa tatou ia ˈna.

18, 19. (1) No te aha Paulo i faarue ai ia Berea, eaha râ ta ˈna i tamau i te rave e nafea tatou e pee ai i to ˈna hiˈoraa? (2) I muri iho, o vai te feia ta ˈna i poro atu e ihea?

18 Aita Paulo i faaea maoro i Berea. Te taio ra tatou: “I te faarooraa te ati Iuda no Tesalonia e te faaite haere atoa ra Paulo i te poroi a te Atua na Berea, haere maira ratou i reira e faahuehue i te taata. Faahaere ihora ïa te mau taeae ia Paulo i tai, area Sila raua Timoteo, faaea maira ïa i reira. Teie râ, aratai-roa-hia ˈtura Paulo i Ateno e te feia tei apee mai ia ˈna, e reva ˈtura ratou ma te faauehia e parau ia Sila raua Timoteo e haere oioi atu ia Paulo ra.” (Ohi. 17:13-15) Eita te feia e patoi ra i te ohipa pororaa e faaea i te haafifi i te mau taeae! Aita ratou i tiahi noa ia Paulo i Tesalonia, ua haere atoa ratou i Berea e ua tamata ratou i te faahuehue, aita râ i manuïa. Ua ite Paulo mea aano ta ˈna tuhaa fenua, ua poro ïa oia i te tahi atu vahi. I teie mahana, eita atoa tatou e vaiiho i te taata ia haafifi i ta tatou ohipa pororaa!

19 I muri aˈe i to Paulo pororaa i te mau ati Iuda i Tesalonia e i Berea, ua taa atu â ia ˈna te faufaaraa ia poro ma te mǎtaˈu ore e ia haaferuri i nia i te mau Papai. Ua taa atoa ia tatou i te reira. I teie nei râ, e poro Paulo i te nunaa ěê i Ateno. E nafea râ o ˈna i roto i teie oire? I roto ïa i te pene i muri mai tatou e ite ai.

a Ia au i te hoê aivanaa, i tera tau te vai ra te hoê ture a Kaisara o te opani ra ia parau te hoê taata no nia i te tahi atu arii aore ra faatereraa, mai te peu iho â e faahuehue aore ra e haava teie arii i te emepera Roma. Ua pari paha to Paulo mau enemi ma te tano ore no to ˈna ofatiraa i te ture. A hiˈo i te tumu parau tarenihia “ Te mau Kaisara e te buka Ohipa.”