Eaha to roto?

Tapura tumu parau

PENE 19

“A tamau . . . i te paraparau e eiaha roa oe e mamû”

“A tamau . . . i te paraparau e eiaha roa oe e mamû”

Ua rave Paulo i te ohipa, tera râ ta ˈna fa matamua o ta ˈna taviniraa

Niuhia i nia i te Ohipa 18:1-22

1-3. No te aha Paulo i haere ai i Korinetia e eaha te mau haapeapearaa ta ˈna i ite?

 I TE tuhaa hopea o ta ˈna taviniraa i 50 muri aˈe te tau o Iesu, tei Korinetia Paulo te hoê oire ruperupe i te pae tapihoo e e rave rahi feia Heleni, Roma e ati Iuda. a Aita Paulo i haere i Korinetia no te hoo atu aore ra no te hoo mai i te mau taoˈa aore ra no te imi i te hoê ohipa. Ta ˈna fa matamua o te faaiteraa ïa i te parau no nia i te Faatereraa arii a te Atua. Tera râ, ua imi Paulo i te hoê vahi nohoraa e aita o ˈna i hinaaro e faateimaha ia vetahi. E ere no te mea te haapii ra o ˈna i te Parau a te Atua e e titauhia i te taata ia horoa i te moni na ˈna. Eaha ta ˈna i rave?

2 Ua ite Paulo i te hamani i te fare ie. E ere teie ohipa i te mea ohie, ua ineine râ oia i te ohipa no te aupuru ia ˈna. E itehia anei ia ˈna i te hoê ohipa i tera oire? E itehia anei ia ˈna i te hoê vahi nohoraa maitai no ˈna? Noa ˈtu teie mau haapeapearaa, aita Paulo i haamoˈe i ta ˈna fa matamua, te taviniraa.

3 Ua faaea ïa Paulo i Korinetia no te hoê tau e ua manuïa maitai ta ˈna taviniraa. Eaha ta tatou e haapii mai i te taviniraa a Paulo i Korinetia o te tauturu ia tatou ia poro i roto i ta tatou tuhaa fenua?

“Hamani atura ratou i te fare ie” (Ohi. 18:1-4)

4, 5. (1) I Korinetia ihea to Paulo nohoraa, e eaha te ohipa ta ˈna i rave? (2) Nafea Paulo i te haapiiraa i te hamani i te fare ie?

4 Tau taime i muri aˈe i to ˈna taeraa ˈtu i Korinetia, ua farerei Paulo i na hoa farii maitai, o Akuila e ati Iuda oia e ta ˈna vahine Periseka. Ua faaea na hoa i Korinetia no te faaueraa ta Kalaudio i parau ‘ia faarue pauroa te ati Iuda ia Roma.’ (Ohi. 18:1, 2) Ua farii maitai Akuila e Periseka ia Paulo i to raua fare e ia ohipa atoa oia i roto i ta raua tapihooraa. Te taio ra tatou: “E no te mea hoê â ohipa ta ratou, faaea ihora Paulo i to raua fare e hamani atura ratou i te fare ie.” (Ohi. 18:3) Ua riro ïa te fare o na hoa e vahi nohoraa no Paulo i te roaraa o ta ˈna taviniraa i Korinetia. A faaea ˈi oia i ǒ raua, ua papai atoa paha Paulo i te tahi mau rata o tei tuuhia i muri aˈe i roto i te Bibilia. b

5 Nafea Paulo te hoê taata tei haapiihia e Gamaliela, e hamani atoa ˈi i te fare ie? (Ohi. 22:3) E au ra aita te mau ati Iuda no te senekele matamua i manaˈo e mea haama ia haapii ta ratou tamarii ia rave i te ohipa noa ˈtu te haere ra ratou i te haapiiraa. A haere ai o Paulo i Tareso no Kilikia, te oire matauhia no te mau ahu piihia te cilicium, e taoˈa huruhuru puaaniho paari no te hamani i te fare ie, peneiaˈe ua haapii oia i tera toroa i to ˈna apîraa. Eaha te ravehia no te hamani i te fare ie? E raraahia te hoê apa o te fare ie aore ra e tâpûhia a nirahia ˈtu ai no te haapaari maitai a nehenehe atu ai e hamani i te fare ie. Noa ˈtu râ e ere i te ohipa nainai.

6, 7. (1) Eaha to Paulo manaˈo no nia i te hamaniraa i te fare ie e na te aha e haapapu tera atoa te manaˈo o Akuila e Periseka? (2) Mea nafea te mau Kerisetiano i teie mahana e pee ai i te hiˈoraa o Paulo, Akuila e Periseka?

6 Hamani i te fare ie e ere te tuhaa faufaa roa no Paulo. Ua rave oia i teie ohipa no te aupuru noa ia ˈna i roto i ta ˈna taviniraa no te faaite i te parau apî oaoa “ma te tamoni ore.” (Kor. 2, 11:7) Eaha te manaˈo o Akuila e Periseka no ta raua ohipa? Ei Kerisetiano, hoê â to raua manaˈo e to Paulo. I to Paulo faarueraa ia Korinetia i 52 muri aˈe te tau o Iesu, ua vaiiho atoa Akuila e Periseka i ta raua ohipa e ua na muri raua ia Paulo i Ephesia, e ua faaohipa raua i to raua fare i reira te amuiraa e putuputu ai. (Kor. 1, 16:19) I muri aˈe ua hoˈi raua i Roma e i muri iho ua hoˈi faahou i Ephesia. Ua haafaufaa teie na hoa faaipoipo itoito i te Faatereraa arii e ua horoa rahi raua i to raua taime no te tauturu ia vetahi ê, e ua haamauruuru “te mau amuiraa atoa o te mau nunaa” ia raua.—Roma 16:3-5; Tim. 2, 4:19.

7 I teie mahana te pee ra te mau Kerisetiano i te hiˈoraa o Paulo, Akuila e Periseka. Te haa rahi nei te mau tavini itoito ma te ore ‘e faateimaha’ ia vetahi i te moni rahi. (Tes. 1, 2:9) E rave rahi pionie o te horoa ra i te hiˈoraa maitai ma te ohipa tau mahana i roto i te hebedoma aore ra tau avaˈe i roto i te matahiti no te aufau i ta ratou mau haamâuˈaraa, tera râ o te taviniraa pionie te mea faufaa aˈe no ratou. Mai ia Akuila e Periseka, e rave rahi tavini a Iehova o te farii maitai ra i te mau tiaau haaati i ǒ ratou. Ua ite te mau taeae e tuahine ‘ia farii maitai ratou i te manihini’ e faaitoito e e haapuai te reira ia ratou.—Roma 12:13.

“Tiaturi atoa ˈtura e rave rahi taata Korinetia” (Ohi. 18:5-8)

8, 9. Eaha to Paulo huru i mua i te patoiraa a te mau ati Iuda, e ihea to ˈna pororaa i muri iho?

8 Ua ite-maitai-hia to Paulo manaˈo no nia i te ohipa ei ravea noa no te aupuru ia ˈna i to Sila e Timoteo taeraa mai Makedonia mai e te mau ô horoa noa. (Kor. 2, 11:9) “Haamata ˈtura Paulo i te poro i te poroi a te Atua ma te itoito rahi.” (Ohi. 18:5) Tera râ, patoi aˈera te mau ati Iuda i ta ˈna pororaa, oia hoi te poroi e nehenehe te Mesia e faaora ia ratou. Ua hinaaro Paulo e faaite ia ratou e ere na ˈna e rave i te faaotiraa no ratou. Ueue ihora Paulo i to ˈna ahu e parau atura i te mau ati Iuda e patoi ra: “Ia hoˈi mai to outou toto i nia ia outou iho. No outou noa te hape. I teie nei, e haere au i te mau taata o te mau nunaa ěê.”—Ohi. 18:6; Ezk. 3:18, 19.

9 Ihea ïa Paulo e poro ai i teie nei? Te vai ra te hoê taata o Titiu Iuseto te iˈoa tei farii i te haapaoraa ati Iuda, mea piri roa to ˈna fare i te sunago ua farii maitai oia ia Paulo i to ˈna fare. Ua faaea ïa Paulo i te poro i te sunago e ua tamau oia i te poro i te fare o Iuseto. (Ohi. 18:7) Ua riro te fare o Akuila e Periseka ei vahi nohoraa no Paulo i to ˈna haereraa i Korinetia, ua faaohipa râ Paulo i te fare o Iuseto no ta ˈna taviniraa.

10. Na te aha e faaite e aita Paulo i poro noa i te mau taata o te mau nunaa ěê?

10 I to Paulo parauraa e haere oia i teie nei i te mau taata o te mau nunaa ěê, aita o ˈna i parau e faaea oia i te haapii i te mau ati Iuda aore ra te feia o te farii i te haapaoraa ati Iuda o tei hinaaro e faaroo ia ˈna. Ei hiˈoraa, “tiaturi atura Kerisepo te aratai o te sunago e to ˈna atoa utuafare taatoa i te Fatu.” Mea papu, e rave rahi ati Iuda no te sunago mai tei riro mai ei Kerisetiano, te parau ra te Bibilia: “Tiaturi atoa ˈtura e rave rahi taata Korinetia tei faaroo i te parau apî oaoa e bapetizohia aˈera ratou.” (Ohi. 18:8) Ua riro ïa te fare o Titiu Iuseto ei vahi i reira te amuiraa Kerisetiano apî no Korinetia i te putuputuraa. Mai te peu ua papai Luka i teie mau tupuraa ia au i te tereraa o te tau mai ta ˈna i matau i te rave, tapao faaite ïa e ua riro mai teie mau ati Iuda e te feia tei farii i te haapaoraa ati Iuda ei Kerisetiano i muri aˈe i to Paulo ueueraa i to ˈna ahu. Te auraa ua ineine Paulo i te rave i te mau faatanoraa e i te poro i te feia o tei hinaaro e faaroo ia ˈna.

11. Nafea te mau Ite no Iehova e pee ai i te hiˈoraa o Paulo ia haere ratou e poro i te feia no te tahi atu haapaoraa?

11 I teie mahana e rave rahi taata na te mau vahi atoa e haapaoraa ta ratou e o te parau ra te pee ra ratou i te Mesia. E ua ohipa te reira i roto i to ratou oraraa e rave rahi matahiti. Na te ao nei te haa nei ta ratou mau mitionare ia farii te taata i ta ratou haapiiraa. No te mau taata o te parau ra e Kerisetiano ratou, mea faufaa aˈe te mau peu tumu a ta ratou haapaoraa i to ratou auhoaraa e te Atua. Tera atoa tei itehia i nia i te mau ati Iuda tei ora i Korinetia i te senekele matamua. Mai ia Paulo o tei tauturu i te mau ati Iuda ia taa i te mau Papai, te hinaaro atoa ra tatou e tauturu i te taata ia taa i ta ratou i taio i roto i te Bibilia. Noa ˈtu e patoi mai ratou aore ra e hamani ino mai to ratou tia faaroo, eiaha e tuu. I rotopu i te feia “e itoito rahi to ratou no te Atua, e ere râ ia au i te ite mau no nia ia ˈna,” e nehenehe e itehia te feia e hinaaro ra e ite i te parau mau no nia i te Atua e e titauhia ia tatou ia imi i teie mau taata.—Roma 10:2.

“Mea rahi . . . to ˈu mau taata i roto i teie oire” (Ohi. 18:9-17)

12. Eaha te haapapuraa ta Paulo i ite i roto i te poroi a Iesu?

12 Aita paha Paulo i papu e titauhia anei ia ˈna ia tamau i te poro i Korinetia, ua ite râ o ˈna eaha te rave i muri aˈe i to Iesu faraa ia ˈna i te hoê po e parau atura ia ˈna: “Eiaha e taiâ, a tamau râ i te paraparau e eiaha roa oe e mamû. Tei pihai iho hoi au ia oe. Aita roa e taata e aro atu ia oe no te hamani ino ia oe, mea rahi hoi to ˈu mau taata i roto i teie oire.” (Ohi. 18:9, 10) Ua faaitoito mau te poroi a Iesu ia Paulo! Ua haapapu Iesu ia Paulo e e paruru oia ia ˈna i to ˈna mau enemi e e rave rahi taata i tera vahi ta Iesu i hinaaro ia poro o ˈna. Eaha ta Paulo i rave i muri aˈe i te iteraa i te poroi a Iesu? Te taio ra tatou: “Faaea ihora . . . oia i reira hoê matahiti e te afa e haapii ihora i te poroi a te Atua i to reira mau taata.”—Ohi. 18:11.

13. Eaha te tupuraa ta Paulo i manaˈo a piri atu ai oia i te vahi haavaraa, tera râ nafea o ˈna i ite ai eita o ˈna e pohe mai ia Setephano?

13 I muri aˈe i to Paulo faaearaa i Korinetia hoê matahiti te maoro, ua tupu te hoê ohipa o te haapapu mau ra e te pihai iho te Fatu ia ˈna. Ua ‘haru pauroa te ati Iuda ia Paulo e ua afai atu ia ˈna i te vahi haavaraa,’ piihia bema. (Ohi. 18:12) Te parau nei vetahi, teie terono haavaraa tei nia o ˈna i te hoê vahi parahurahu tei faateiteihia i pihai iho i te mahora no Korinetia. Ua hamanihia te reira e te maremora uouo e ninamu e ua tarai maitaihia te reira. Mea ateatea i mua i te terono haavaraa e nehenehe te hoê nahoa taata e putuputu mai i reira. Te tiaturi ra te tahi mau aivanaa, e ere te vahi haavaraa i te mea atea i te sunago oia hoi mai te fare o Iuseto. A piri atu ai i te terono haavaraa ua haamanaˈo Paulo ia Setephano te Kerisetiano matamua o tei haapohehia no te mea e ite oia no Iesu. Ua turu Paulo tei matauhia i nia i te iˈoa Saulo, “i te haapoheraahia Setephano.” (Ohi. 8:1) E faaruru anei Paulo i te hoê â tupuraa? Aita, ua fafauhia ia ˈna: “Aita roa e taata e . . . hamani ino ia oe.”—Ohi. 18:10.

“Tiahi ihora oia ia ratou mai te vahi haavaraa mai.”​—Ohipa 18:16

14, 15. (1) Eaha te pariraa a te mau ati Iuda ia Paulo e no te aha Galio i rave oioi ai i te faaotiraa? (2) Eaha tei ravehia no Sositene e eaha tei tupu no ˈna i muri iho?

14 Eaha tei tupu i to Paulo taeraa ˈtu i te vahi haavaraa? O Galio te haava e tavana hau no Ahaia, e taeae o ˈna no te philosopho Roma ra o Sénèque. Teie ta te mau ati Iuda i pari ia Paulo: “Te turai ra teie taata i te nunaa ia haamori i te Atua ma te haapae i te ture.” (Ohi. 18:13) No ratou ua ofati Paulo i te ture ma te turai i te tahi mau ati Iuda ia riro mai ei Kerisetiano. Tera râ, ua ite Galio aita Paulo i rave i te tahi “hapa” aore ra “ohipa ino.” (Ohi. 18:14) Aita Galio i hinaaro e paraparau no nia i te aimârôraa a te ati Iuda. E hou Paulo a faaite ai i to ˈna manaˈo ua rave oioi Galio i ta ˈna faaotiraa! Ua riri roa ïa te feia patoi. Tei nia noa ˈtura ratou ia Sositene, o tei mono ia Kerisepo ei aratai no te sunago. Haru atura ratou ia Sositene “e rutu aˈera ia ˈna i mua i te vahi haavaraa.”—Ohi. 18:17.

15 No te aha aita Galio i tapea i te nahoa ia rutu ia Sositene? Ua manaˈo paha o Galio ua tano Sositene i te ruturaahia no te mea na ˈna i turai i te nahoa ia haafifi ia Paulo. Noa ˈtu e ere roa ˈtu tera, e ohipa maitai râ tei itehia. I roto i te rata matamua ta ˈna i papai i te amuiraa no Korinetia, e rave rahi matahiti i muri iho, ua faahiti Paulo ia Sositene mai te hoê taeae. (Kor. 1, 1:1, 2) O Sositene anei teie tei rutuhia i Korinetia? Mai te peu tera iho â, peneiaˈe ua tauturu teie tupuraa mauiui mau ia Sositene ia riro mai ai Kerisetiano.

16. I to te Fatu parauraa, ‘a tamau i te paraparau e eiaha roa oe e mamû. Tei pihai iho hoi au ia oe,’ eaha ta te reira e faatupu i roto i ta tatou taviniraa?

16 Mai ta tatou i taio na mua ˈtu i muri aˈe i to te mau ati Iuda patoiraa te poroi a Paulo, ua parau Iesu ia ˈna: “Eiaha e taiâ, a tamau râ i te paraparau e eiaha roa oe e mamû. Tei pihai iho hoi au ia oe.” (Ohi. 18:9, 10) Mea faufaa ia haamanaˈo tatou i teie mau parau, ia patoihia ta tatou poroi. Eiaha roa ˈtu tatou e haamoˈe e hiˈo Iehova i roto i te aau e e faafatata o ˈna i te feia aau haavare ore ia ˈna ra. (Sam. 1, 16:7; Ioa. 6:44) E horoa mai te reira i te itoito no te tamau i te poro! I te mau matahiti atoa hanere tausani taata tei bapetizohia, hanere i te mau mahana atoa. No te feia e pee i teie faaueraa ‘e haere e faariro i te taata o te mau nunaa atoa ei pǐpǐ,’ teie ta Iesu faaitoitoraa: “Tei pihai iho vau ia outou i te mau mahana atoa e tae noa ˈtu i te anotau hopea o te ao nei.”—Mat. 28:19, 20.

“Ia tia ia Iehova” (Ohi. 18:18-22)

17, 18. Eaha paha ta Paulo i haamanaˈo a fano ai oia i Ephesia?

17 Aita tatou i ite mai te peu ua faatupu anei te faaotiraa a Galio i te hau no te amuiraa Kerisetiano apî no Korinetia. Tera râ, ua faaea Paulo “tau mahana ˈtu â” hou a vaiiho mai ai i teie mau taeae no Korinetia. I 52 muri aˈe te tau o Iesu, ua faaoti Paulo e fano i Suria mai te uahu no Keneherea, 11 kilometera i te pae hitia o te râ ia Korinetia. Tera râ, hou Paulo a faarue ai ia Keneherea, ‘ua tâpû-haapoto-hia to ˈna rouru no ta ˈna euhe.’ c (Ohi. 18:18) I muri iho, ua rave atoa o ˈna ia Akuila e Periseka e ua fano ratou na te miti Égée tae roa ˈtu i Ephesia i Asia Iti.

18 A faarue ai Paulo ia Keneherea, te haamanaˈo ra paha o ˈna i tei tupu i Korinetia. Peneiaˈe te mau tupuraa e te tumu i oaoa ˈi o ˈna. Ua faaea o ˈna i ǒ hoê matahiti e te afa e ua manuïa maitai ta ˈna taviniraa. Ua haamauhia te amuiraa matamua no Korinetia, e tei te fare o Iuseto te vahi putuputuraa. I rotopu i te feia tei riro mai ei Kerisetiano, te vai ra o Iuseto, Kerisepo e to ˈna utuafare e te tahi atu â. Ua here roa Paulo i teie mau Kerisetiano apî, no te mea ua tauturu oia ia ratou ia riro mai ei Kerisetiano. I muri iho ua papai oia ma te parau e ua riro ratou mai te rata haapapuraa tei papaihia i nia i to ˈna aau. No tatou atoa te here nei tatou i te feia ta tatou i tauturu ia haamori ia Iehova. Mea oaoa roa ia ite i teie mau taeae e tuahine, e au i te hoê “rata haapapuraa”!—Kor. 2, 3:1-3.

19, 20. Eaha ta Paulo i rave i to ˈna taeraa ˈtu i Ephesia, e eaha ta tatou e haapii mai no nia ia ˈna ia faanaho tatou i to tatou oraraa no te tavini hau atu â ia Iehova?

19 I to Paulo taeraa ˈtu i Ephesia, haamata oioi atura oia i ta ˈna pororaa. “Tomo atura . . . oia i roto i te sunago e haaferuri ihora i te ati Iuda.” (Ohi. 18:19) I tera taime aita Paulo i faaea maoro i Ephesia. Noa ˈtu ua anihia o ˈna ia faaea maoro atu â, “aita oia i farii.” A vaiiho ai oia ia ratou, ua parau o ˈna i to Ephesia: “E hoˈi mai â vau ia outou ra, ia tia ia Iehova.” (Ohi. 18:20, 21) Ua ite maitai Paulo mea rahi te taata ta ˈna e poro i Ephesia. Ua opua oia i te hoˈi mai, ua tuu râ o ˈna i teie faaotiraa i roto i te rima o Iehova. E ere anei te hoê hiˈoraa maitai ta tatou e haamanaˈo? E faanaho anaˈe i to tatou oraraa ia nehenehe tatou e tavini hau atu â ia Iehova. Tera râ, mea titauhia ia pee noa tatou i te mau aratairaa a Iehova e ia imi i te haa ia au i to ˈna hinaaro.—Iak. 4:15.

20 A vaiiho atu ai ia Akuila e Periseka i Ephesia, ua fano Paulo i Kaisarea. E au ra ua ‘pauma oia’ i Ierusalema, aroha ˈtura i te amuiraa i ǒ. (Ohi. 18:22) I muri iho pou ihora oia i Anetiohia no Suria. Ua manuïa maitai te piti o to ˈna tere mitionare. Eaha râ te tiai mai ra ia ˈna i roto i to ˈna tere mitionare hopea?

a A hiˈo i te tumu parau tarenihia “ Tei ropu Korinetia e piti miti.”

b A hiˈo i te tumu parau tarenihia “ Te mau rata faaitoito mau arataihia e te varua.”

c A hiˈo i te tumu parau tarenihia “ Te euhe a Paulo.”