Eaha to roto?

Tapura tumu parau

PENE 14

“Faaoti aˈera . . . matou paatoa”

“Faaoti aˈera . . . matou paatoa”

Ua rave te tino aratai i te hoê faaotiraa o te tahoê i te mau amuiraa

Niuhia i nia i te Ohipa 15:13-35

1, 2. (1) Eaha te mau uiraa e titauhia i te tino aratai o te amuiraa Kerisetiano matamua ia pahono? (2) Eaha te tauturu ta teie mau taeae i fanaˈo no te rave i te hoê faaotiraa maitai?

 UA OAOA roa te taatoaraa, no te faaotiraa e fatatahia ra i te rave. Tei Ierusalema te mau aposetolo e te mau matahiapo, a hiˈo noa ˈi te tahi e te tahi, ua taa ia ratou e faaotiraa faufaa mau teie. Mea titauhia i te mau taeae ia pahono i te mau uiraa faufaa no nia i te peritomeraa. Tei raro aˈe anei te mau Kerisetiano i te Ture a Mose? Te vai ra anei te taa-ê-raa i rotopu i te mau ati Iuda e te nunaa ěê?

2 Ua hiˈopoa te mau tane e hopoia ta ratou e rave rahi haapapuraa. Ua aparau ratou no nia i te mau parau tohu e itehia ra i roto i te Parau a te Atua, e te hoê faatiaraa o tei tupu o te haapapu ra e ua farii Iehova i te nunaa ěê. Ua faaite te taatoaraa i to ratou mau manaˈo no nia i te reira. I teie nei, te vai ra ta ratou mau haamaramaramaraa hinaarohia no te rave i te hoê faaotiraa. E nehenehe ratou e ite maitai eaha te faaotiraa ta Iehova e hinaaro ia rave ratou. E pee anei teie mau tane i te aratairaa a te varua o Iehova?

3. Nafea tatou e faufaahia ˈi i te hiˈopoaraa i te aamu i roto i te Ohipa pene 15?

3 E titauhia i teie mau tane te faaroo e te itoito mau no te farii i te aratai a te varua i roto i teie tupuraa. No teie faaotiraa e nehenehe te mau tia haapaoraa ati Iuda e hae atu â ia ratou. E nehenehe atoa te tahi mau mero o te amuiraa, o tei hinaaro ra ia ora te nunaa o te Atua ia au i te Ture a Mose, e patoi i te faaotiraa a te tino aratai. E hiˈo anaˈe eaha ta te tino aratai e rave. E ite atoa mai tatou nafea teie mau tane i te horoaraa i te hiˈoraa i te Tino aratai a te mau Ite no Iehova i teie mahana. E nehenehe tatou e pee i to ratou hiˈoraa ia rave tatou i te mau faaotiraa aore ra ia tupu te mau fifi i roto i to tatou oraraa ei Kerisetiano.

“Ta te mau peropheta iho â ïa i parau” (Ohi. 15:13-21)

4, 5. Eaha te mau irava ta Iakobo i faahiti i roto i ta ˈna aparauraa?

4 Ua haamata te pǐpǐ Iakobo, te taeae o Iesu i te paraparau. a E au ra i tera taime na ˈna e aratai ra i te putuputuraa. E na ta ˈna mau parau i turai i te pǔpǔ ia rave te faaotiraa. Ua parau Iakobo ia ratou: “Ua faatia maite mai Simeona e ua farii mai nei te Atua i te mau nunaa ěê e ua maiti i rotopu ia ratou i te hoê nunaa no to ˈna iˈoa. O ta te mau peropheta iho â ïa i parau.”—Ohi. 15:14, 15.

5 Ua faaroo Iakobo ia Simeona aore Simona Petero, e te mau aamu o Baranaba e Paulo. Ua haamanaˈo paha te reira ia ˈna i te mau irava o te tauturu i te mau taeae ia taa i te aratairaa a Iehova. (Ioa. 14:26) I muri aˈe i to ˈna parauraa “ta te mau peropheta iho â ïa i parau,” faahiti atura Iakobo i te Amosa 9:11, 12. Tei roto teie buka i te tuhaa o te mau Papai Hebera parauhia “te mau peropheta.” (Mat. 22:40; Ohi. 15:16-18) I roto i te Amosa 9:11, 12 mea taa ê te mau taˈo ta Iakobo i faaohipa i ta tatou e taio ra. E au ra ua faahiti Iakobo i te Septante, te hoê huriraa Heleni o te mau Papai Hebera.

6. Nafea te mau Papai i te tautururaa i te aparauraa?

6 Na roto i te arai o te peropheta Amosa ua tohu Iehova, e ua tae te taime e faatia ˈi Iehova i “te tiahapa o Davida,” oia hoi, te opu fetii huiarii e aratai i te Faatereraa arii a te Mesia. (Ezk. 21:26, 27) E haafaufaa faahou anei Iehova i teie nunaa Iseraela? Aita. Te faataa faahou ra te parau tohu e haaputuputuhia “te mau nunaa ěê atoa” mai “te nunaa i topahia i to [te Atua] iˈoa.” A haamanaˈo, ua faataa Petero aita te Atua “i faataa ê ia tatou [Kerisetiano ati Iuda] ia ratou [nunaa ěê], ua tamâ râ oia i to ratou aau no to ratou faaroo.” (Ohi. 15:9) Maoti ïa te hinaaro o te Atua, i fanaˈo ai te mau ati Iuda e te nunaa ěê i te Faatereraa arii. (Roma 8:17; Eph. 2:17-19) Aita roa ˈtu te mau parau tohu Bibilia i faataa ia peritomehia te nunaa ěê aore ra ia riro mai ratou e feia tei farii i te haapaoraa ati Iuda hou a fanaˈo ai ratou i te Faatereraa arii.

7, 8. (1) Eaha te manaˈo ta Iakobo i horoa? (2) Nafea tatou e nehenehe ai e taa i te mau parau a Iakobo?

7 No te mau haapapuraa taa maitai o te mau parau tohu e te aamu o Petero, Baranaba e Paulo, ua parau Iakobo: “No reira, teie ta ˈu faaotiraa, eiaha e haapeapea i to te mau nunaa ěê o te haamori nei i te Atua, a papai râ ia ratou ia haapae i te mau mea tei viivii i te idolo, i te mau peu taotoraa tia ore, i te animara uumihia e i te toto. Mai tahito mai â hoi, i porohia na te mau papai a Mose i tera e tera oire, e i taiohia na ta ˈna mau papai i roto i te mau sunago i te mau Sabati atoa.”—Ohi. 15:19-21.

8 I to Iakobo parauraa “no reira, teie ta ˈu faaotiraa,” ua haapapu anei oia i to ˈna mana, peneiaˈe ei aratai o te putuputuraa, i nia i te mau taeae ma te faaoti eaha te rave? Aita roa ˈtu! Te auraa atoa o te parau Heleni “teie ta ˈu faaotiraa” o “e haava vau” aore ra “e horoa vau i to ˈu manaˈo.” Aita Iakobo i rave i te mau faaotiraa no te taatoaraa o te pǔpǔ. Ua faaite noa râ o ˈna eaha te nehenehe e rave ia au i te mau haapapuraa e ta te mau Papai e parau ra no nia i te reira.

9. Eaha te faufaaraa o te manaˈo ta Iakobo i horoa?

9 Ua tano anei te manaˈo ta Iakobo i horoa? E, no te mea i muri aˈe ua farii te mau aposetolo e te mau matahiapo. E eaha ïa te faufaaraa? A tahi, eiaha te faaotiraa i ravehia e Iakobo e “haapeapea” i te mau Kerisetiano nunaa ěê a faahepo ai ia ratou ia pee i te Ture a Mose. (Ohi. 15:19) A piti, te faaite ra teie faaotiraa i te faatura no te manaˈo haava o te mau Kerisetiano ati Iuda, o tei faaroo noa ia taiohia i ta Mose “mau papai i roto i te mau sunago i te mau Sabati atoa.” b (Ohi. 15:21) E tauturu iho â te mau manaˈo ta Iakobo i horoa i te mau ati Iuda e te nunaa ěê ia piri atu â te tahi e te tahi. Te mea faufaa roa ˈtu â, e faaoaoa te reira ia Iehova no te mea ua tuea teie faaotiraa i ta ˈna opuaraa. E ravea maitai roa no te faaafaro i te hoê fifi o te nehenehe e faaore i te hau e te hoêraa i roto i te amuiraa o te nunaa o te Atua! E e hiˈoraa maitai atoa no te amuiraa Kerisetiano i teie mahana!

Albert Schroeder i te hoê tairururaa nunaa rau i 1998

10. Nafea te Tino aratai i teie mahana e pee ai i te hiˈoraa o te tino aratai i te senekele matamua?

10 Te faahiti ra te pene na mua ˈtu, mai te tino aratai o te senekele matamua, te turui ra te Tino aratai a te mau Ite no Iehova i teie mahana i nia ia Iehova te Arii hau ê, e ia Iesu Mesia te upoo o te amuiraa, no te aratai i roto i tera mau tuhaa. c (Kor. 1, 11:3) Mea nafea ratou i te na reiraraa? Teie ta Albert Schroeder mero o te Tino aratai mai 1974 tae atu i to ˈna poheraa i Mati 2006 i faataa: “E putuputu te Tino aratai i te mahana toru, e haamata te putuputuraa na roto i te pure a ani atu ai i te aratai a te varua o Iehova. E tutava matou ia nehenehe te mau tuhaa e aparauhia e te mau faaotiraa e ravehia ia tuea e te Parau a te Atua.” Ua ani atoa Milton Henschel mero o te Tino aratai o tei pohe i Mati 2003, i te pǔpǔ piahi no te 101raa o te opereraa parau tuite no Gileada: “Te vai ra anei te mau tia o te tahi atu faanahonahoraa i te fenua nei o te hiˈopoa ra i te Parau a te Atua hou a rave ai i te mau faaotiraa faufaa?” Papu maitai aita ˈtu faanahonahoraa.

“Tono e piti tane maitihia” (Ohi. 15:22-29)

11. Mea nafea te faaotiraa ta te tino aratai i rave i faaitehia ˈi i te mau amuiraa?

11 Ua rave amui te tino aratai i Ierusalema i te faaotiraa no te parau o te peritomeraa. Ia faaara ratou i te mau amuiraa no teie faaotiraa, titauhia ia ratou ia faataa maitai e ia faaitoito atu ia hoê noa te mau taeae. Eaha ïa ta ratou i rave? Te faataa ra te aamu: “Faaoti aˈera . . . te mau aposetolo, te mau matahiapo e te amuiraa taatoa e tono e piti tane maitihia i rotopu ia ratou na muri ia Paulo raua Baranaba i Anetiohia. Tono aˈera ratou ia Iuda piihia Barasaba e ia Sila, ei aratai i rotopu i te mau taeae.” Ua faaineine-atoa-hia te hoê rata o ta teie mau tane i afai na muri ia ratou ia taiohia te reira i Anetiohia, i Suria e i Kilikia.—Ohi. 15:22-26.

12, 13. Eaha te ohipa maitai tei ravehia a afaihia ˈi (1) Iuda e Sila? (2) te rata a te tino aratai?

12 “Ei aratai i rotopu i te mau taeae,” ua faatoroahia Iuda e Sila ei tia no te tino aratai. E faataa teie na taata e maha i te poroi ta ratou e hopoi mai, e ere noa i te hoê pahonoraa no nia i te parau o te peritomeraa, e aratairaa apî râ te reira i horoahia e te tino aratai. E tauturu teie na “tane maitihia” i te mau Kerisetiano ati Iuda i roto i te amuiraa ia hoê atu â e te nunaa ěê i Ierusalema. E faaotiraa î i te paari e te here te tonoraa i teie mau tane! Mea papu ua faatupu te reira i te hau e te hoêraa i rotopu i te nunaa o te Atua.

13 Te horoa ra te rata i te mau aratairaa taa maitai i te nunaa ěê, eiaha noa i te parau o te peritomeraa oia atoa râ e nafea ratou e fanaˈo ai i te farii maitai e te haamaitairaa a Iehova. Te faataa ra te tuhaa faufaa o te rata: “Ua faaoti hoi te varua moˈa e matou iho nei eiaha e faateimaha ia outou, e haapao noa râ i teie mau parau faufaa: e haapae i te mau mea pûpûhia ei tusia na te idolo, i te toto, i te animara uumihia e i te mau peu taotoraa tia ore. Ia haapae outou i teie mau mea, e maitai ïa outou. Ia maitai noa outou!”—Ohi. 15:28, 29.

14. Nafea te nunaa o Iehova e nehenehe ai e ohipa amui i roto i te hoê ao amahamaha?

14 I teie mahana, mea hoê mau â te mau Ite no Iehova. Hoê â tiaturiraa, hoê â haapiiraa ta ratou, e te rave atoa ra ratou i te hoê â ohipa noa ˈtu ua hau atu 8 000 000 Ite no Iehova i roto hau atu 100 000 amuiraa na te ao nei. Nafea teie hoêraa e itehia ˈi, i roto iho â ra i te hoê ao arepurepu e te amahamaha i teie mahana? Mea hoê tatou no te mea te horoa ra Iesu Mesia, te upoo o te amuiraa i te aratairaa taa maitai maoti “te tavini haapao maitai e te paari,” oia hoi, te Tino aratai. (Mat. 24:45-47) E ite-atoa-hia te hoêraa na roto i te ohipa-amui-raa te fetii taeae maoti te aratairaa a te Tino aratai.

“Oaoa aˈera ratou no te faaitoitoraa” (Ohi. 15:30-35)

15, 16. Eaha te huru o te mau taeae no Anetiohia i te aratairaa ta te tino aratai i horoa e no te aha?

15 Te faaite atoa mai ra te aamu i roto i te buka Ohipa, i te taeraa ˈtu na taeae e maha i Anetiohia mai Ierusalema mai, “haaputuputu aˈera [ratou] i te mau pǐpǐ atoa e horoa ˈtura i te rata.” Eaha te huru o te mau taeae no Anetiohia, i te aratairaa ta te tino aratai i horoa? “I to ratou taioraa i te rata, oaoa aˈera ratou no te faaitoitoraa.” (Ohi. 15:30, 31) Hau atu â, ua ‘tauturu e faaitoito Iuda raua Sila, i te mau taeae na roto e rave rahi oreroraa parau.’ E “peropheta” Iuda e Sila mai ia Baranaba e Paulo e vetahi o tei pii-atoa-hia peropheta, e taˈo teie no te feia e faaite ra i to te Atua hinaaro.—Ohi. 13:1; 15:32; Exo. 7:1, 2.

16 Ua haamaitai mau â Iehova i te faaotiraa ta te tino aratai i rave. E faaitoito te reira i te taatoaraa o te amuiraa. No te aha? No te mea ua horoa te tino aratai i te hoê aratairaa taa maitai i te taime tano, arataihia e te Parau a te Atua e te varua moˈa. No te mea atoa ua tono te tino aratai i te mau taeae no te faaite i te faaotiraa ma te here e te aumihi i te mau amuiraa.

17. Eaha te mau faanahoraa i vaiihohia mai no te mau tiaau haaati i teie mahana?

17 Ma te pee i teie hiˈoraa, te horoa ra te Tino aratai a te mau Ite no Iehova i teie mahana i te aratairaa i te taime tano i te fetii taeae na te ao. Ia rave te Tino aratai i te mau faaotiraa, e horoa ratou i te mau aratairaa papu e taa maitai na te mau amuiraa. Maoti ïa te tere haaati a te mau tiaau. E ratere teie mau taeae na tera e tera amuiraa, no te horoa i te mau aratairaa taa maitai e te mau faaitoitoraa mahanahana. Mai ia Paulo e Baranaba, te haa rahi nei ratou ‘a haapii ai i te taata e a faaite haere ai e e rave rahi atoa taeae i te parau apî oaoa o te parau a Iehova.’ (Ohi. 15:35) Mai ia Iuda e Sila, te faaitoito atoa ra ratou “i te mau taeae na roto e rave rahi oreroraa parau.”

18. Nafea te nunaa o te Atua i papu ai e e fanaˈo noa ratou i ta Iehova haamaitairaa?

18 Na te aha e tauturu i te mau amuiraa na te ao nei ia fanaˈo noa i te hau e te hoêraa i roto i te hoê ao arepurepu i teie mahana? A haamanaˈo e ua papai te pǐpǐ Iakobo i muri aˈe: “Area te paari no nia mai, e mea mâ ïa na mua roa, e te faaea hau noa, te au noa, te ineine i te auraro . . . Hau atu â, ta te parau-tia e faatupu, e ueuehia ïa ma te hau no te feia e faatupu nei i te hau.” (Iak. 3:17, 18) Aita tatou i ite mai te peu ua manaˈo anei Iakobo no nia i te putuputuraa i Ierusalema a papai ai oia i te reira. Tera râ, ua haapii mai tatou i roto i te Ohipa pene 15, e e fanaˈo tatou i ta Iehova haamaitairaa ia hoê e ia auraro tatou i te mau faaueraa o te feia e aratai ra ia tatou.

19, 20. (1) Nafea e ite-maitai-hia ˈi te hau e te hoêraa i roto i te amuiraa no Anetiohia? (2) Eaha ïa ta Paulo e Baranaba e rave i teie nei?

19 I muri aˈe i to te mau taeae no Anetiohia iteraa i te faaotiraa ta te tino aratai i horoa, ua vai hau e ua hoê te amuiraa no Anetiohia. Aita ratou i patoi i te mau taeae no Ierusalema, ua faaite râ te mau taeae no Anetiohia i te mauruuru i to Iuda e Sila haereraa mai e farerei ia ratou. Te faataa ra te aamu: “I muri aˈe i to raua faaearaa i reira tau mahana, aroha maira te mau taeae ia raua e hoˈi atura raua i Ierusalema.” d (Ohi. 15:33) Ua papu ia tatou e ua oaoa atoa te mau taeae no Ierusalema i to ratou faarooraa ia Iuda e Sila faatiaraa no nia i to raua tere. Maoti te hamani maitai rahi o Iehova, ua manuïa maitai ta raua ohipa!

20 Ua nehenehe atura Paulo e Baranaba o tei faaea i Anetiohia, e tiatonu noa i roto i te ohipa pororaa, mai ta te mau tiaau haaati e rave ra ia haere ratou e farerei i te mau amuiraa ta ratou e haapao ra. (Ohi. 13:2, 3) I teie mahana, ua riro te mau tiaau haaati ei haamaitairaa no te nunaa o Iehova, mai ia Paulo e Baranaba. E hiˈopoa mai tatou i te reira i te pene i muri nei.

Te fanaˈo ra te mau Kerisetiano i teie mahana i te maa pae varua maoti te Tino aratai e to ratou mau tia

a A hiˈo i te tumu parau tarenihia “ Iakobo: ‘Te taeae o te Fatu.’

b Ua pee maite Iakobo i te mau papai a Mose, oia hoi te Ture e te mau aamu o te faataa ra eaha te hinaaro o te Atua no te huitaata hou a papaihia ˈi te Ture a Mose. Ei hiˈoraa, te manaˈo o te Atua no nia i te toto, te faaturi e te haamoriraa idolo e itehia i roto i te Genese. (Gen. 9:3, 4; 20:2-9; 35:2, 4) No reira ua faaite Iehova i te mau faaueraa e titauhia i te huitaata ei ati Iuda aore ra ei nunaa ěê ia auraro.

c A hiˈo i te tumu parau tarenihia “ Te faanahoraa a te Tino aratai i teie mahana.”

d I roto i te irava 34, ua tuu te tahi mau huriraa Bibilia i te mau parau o te faataa ra e ua faaoti Sila i te faaea i Anetiohia. (Te Bibilia Moˈa ra) E au ra ua tuuhia teie mau parau i muri aˈe i te papairaahia te buka Ohipa.