Eaha to roto?

Tapura tumu parau

PENE 11

‘Î i te varua moˈa e oaoa roa aˈera’

‘Î i te varua moˈa e oaoa roa aˈera’

Te hiˈoraa o Paulo i mua i te taata o tei patoi i te parau apî oaoa

Niuhia i nia i te Ohipa 13:1-52

1, 2. No te aha mea taa ê te tere ta Baranaba raua Saulo e faaineine ra i te rave, e nafea ta raua ohipa e faatupu ai i te parau tohu o te Ohipa 1:8?

 E MAHANA taa ê no te amuiraa no Anetiohia. I mua i te taatoaraa o te mau peropheta e te mau orometua, ua maiti te varua moˈa ia Baranaba raua Saulo no te afai i te parau apî oaoa i te mau vahi atea. a (Ohi. 13:1, 2) Ua tono-aˈena-hia te tahi mau tane no te poro i te parau apî oaoa e ua tere ratou i te mau vahi e vai ra te mau Kerisetiano. (Ohi. 8:14; 11:22) I tera râ taime, e tonohia Baranaba raua Saulo apitihia e Ioane Mareko, i te mau fenua aita te parau apî oaoa i porohia ˈtura.

2 A 14 matahiti na mua ˈtu, ua parau Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ: “E riro outou ei ite no ˈu na Ierusalema, na Iudea taatoa, na Samaria e tae noa ˈtu i te hopea o te fenua.” (Ohi. 1:8) Ua tauturu te tonoraa ia Baranaba raua Saulo i te mau fenua atea ia tupu mai te parau tohu a Iesu! b

“A faataa mai . . . no te tahi ohipa” (Ohi. 13:1-12)

3. No te aha mea fifi ia ratere i te senekele matamua?

3 I teie mahana, e nehenehe tatou e ratere oioi i te mau vahi atea, maoti te pereoo e te manureva. E ere roa ˈtu mai tera i te senekele matamua. E ratere pinepine te taata na avae no te haere i te tahi atu fenua. E te tahi taime e ere te purumu i te mea afaro roa. I roto noa hoê mahana, titauhia 30 kilometera na avae e mea rohirohi roa! c Ua taa ïa ia Baranaba raua Saulo e ere i te mea ohie ta raua ohipa e e titau-atoa-hia ia tutava e ia rave i te haapaeraa.—Mat. 16:24.

4. (1) Na te aha i aratai ia maitihia Baranaba raua Saulo, e ua aha to raua mau taeae? (2) E nafea tatou e nehenehe ai e tauturu i tei fanaˈo i te hopoia i roto i te amuiraa?

4 No te aha râ te varua moˈa i faaue ai ia ‘faataa mai ia Baranaba raua Saulo no teie ohipa’? (Ohi. 13:2) Aita te Bibilia e faaite ra. Ta tatou i ite, ua aratai te varua moˈa ia maitihia raua. Ua rave te mau peropheta e te mau orometua i Anetiohia i tei maraa ia ratou no te tauturu ia raua i roto i ta raua hopoia. A feruri na i te huru aau o Baranaba e Saulo i to te mau taeae haapaeraa i te maa, pureraa e tuuraa “i to ratou rima i nia iho ia raua e tono atura ia raua.” (Ohi. 13:3) E nehenehe atoa tatou e tauturu i tei fanaˈo i te hopoia i roto i te amuiraa, mai te mau tane tei faatoroahia ei tiaau. Eiaha atoa ïa tatou e pohehae ia ratou, ia faaite râ tatou hau atu â “hamani maitai ia ratou ma te here, no ta ratou hoi ohipa e rave ra.”—Tes. 1, 5:13.

5. A faataa eaha tei ravehia no te poro i te motu o Kupero.

5 I to raua tapaeraa ˈtu i Seleukia i te hoê uahu i pihai iho ia Anetiohia, ua fano Baranaba e Saulo i te motu o Kupero, fatata 200 kilometera te atea. d Ei taata no Kupero, ua hinaaro iho â Baranaba e poro i te parau apî oaoa i te taata i ǒ. I to raua tapaeraa ˈtu i te oire no Salami, i te pae hitia o te râ o te motu, oioi raua i te faaite “i te poroi a te Atua i roto i te mau sunago a te ati Iuda.” e (Ohi. 13:5) Ua poro Baranaba e Saulo i te mau vahi atoa o te motu o Kupero e te mau oire rahi atoa, hau atu 160 kilometera na avae!

6, 7. (1) O vai o Serigio Paulo, e no te aha Bara-Iesu i imi ai i te ravea ia ore oia ia faaroo i te parau apî oaoa? (2) Nafea Saulo i te patoiraa ia Bara-Iesu?

6 I te senekele matamua, ua î te haapaoraa hape i Kupero. I to Baranaba e Saulo taeraa ˈtu i Papho, i tooa o te râ o te motu, ua taa ia raua i te reira. I ǒ, ua farerei raua ia Bara-Iesu te hoê “tahutahu e e peropheta haavare” e “te tia ra oia i ǒ te tavana hau Serigio Paulo, te hoê taata maramarama.” f I tera tau, e rave rahi taata no Roma e tiaraa to ratou, mai ia Serigio Paulo “te hoê taata maramarama,” e ani pinepine ratou i te tahutahu aore ra te taata hiˈo fetia no te rave i te mau faaotiraa rahi. Tera râ, ua anaanatae Serigio Paulo i te poroi o te Faatereraa arii e ua hinaaro rahi o ˈna “e faaroo i te poroi a te Atua.” Aita Bara-Iesu, pii-atoa-hia Elima o “tahutahu” te auraa, i oaoa i to ˈna faarooraa i te reira.—Ohi. 13:6-8.

7 Ua patoi Bara-Iesu i te poroi o te Faatereraa arii. Ua hinaaro oia e paruru i to ˈna tiaraa, no reira oia i “imi ai i te ravea ia ore te tavana hau e tiaturi i te Fatu.” (Ohi. 13:8) Aita râ Saulo i vaiiho i te tahutahu Bara-Iesu ia haafifi ia Serigio Paulo. Eaha ïa ta Saulo i rave? Te faataa ra te aamu: “Î ihora Saulo piihia Paulo i te varua moˈa, hiˈo noa ˈtura oia ia ˈna [Bara-Iesu] e na ô atura: ‘E taata haavare roa oe e e taata ino roa atoa, e tamaiti oe na te Diabolo, mea au ore roa na oe te mau mea tia. Eita oe e faaea i te haapiˈo i te mau raveraa afaro a Iehova? Inaha, e faautua Iehova ia oe, e matapohia oe, eita oe e ite faahou i te maramarama o te mahana no te hoê taime poto.’ Mohimohi ihora e poiri roa ˈtura to ˈna mata, perehahu noa ˈtura oia i te imiraa i te tahi taata no te aratai ia ˈna ma te tapea i to ˈna rima.” g Eaha ïa ta Serigio Paulo i rave? “I te iteraa te tavana hau i te ohipa i tupu, tiaturi ihora oia i te Fatu no to ˈna maere rahi i te haapiiraa a Iehova.”—Ohi. 13:9-12.

Mai ia Paulo, e paturu tatou i te parau mau ma te taiâ ore i mua i te patoiraa

8. Nafea tatou e nehenehe ai e pee i te itoito o Paulo i teie mahana?

8 Aita Paulo i mǎtaˈu ia Bara-Iesu. No tatou atoa, ia tamata te feia patoi i te haafifi i te faaroo o te hoê taata tei anaanatae i te poroi o te Faatereraa arii, e faaite tatou i te itoito e e paturu tatou i te parau mau. E faataa râ tatou i te reira ma te mau ‘parau nehenehe e te tamitihia.’ (Kol. 4:6) I te hoê â taime, e rave tatou i tei maraa ia tatou no te tauturu i te hoê taata tei anaanatae ia haapii atu â no nia ia Iehova noa ˈtu e riri te taata. Eita tatou e taiâ ia tamata anaˈe te haapaoraa hape i te “haapiˈo i te mau raveraa afaro a Iehova,” mai ia Bara-Iesu. (Ohi. 13:10) Mai ia Paulo, e hinaaro tatou e paraparau no nia i te parau mau ma te itoito e i te tauturu i te feia e hinaaro ra e haapii atu â. I teie mahana, eita te Atua e horoa mai i te puai no te faatupu i te mau semeio mai ta Paulo i rave, ua papu râ ia tatou e faaohipa Iehova i to ˈna varua moˈa no te tauturu i te feia aau tae ia ite i te parau mau.—Ioa. 6:44.

Te hoê “parau faaitoitoraa” (Ohi. 13:13-43)

9. Nafea Paulo e Baranaba i riro ai ei hiˈoraa maitai no te mau tane e hopoia ta ratou i roto i te amuiraa i teie mahana?

9 Ua faarue te mau tane ia Papho e ua fano ratou i Perege, 250 kilometera te atea, i te pae tooa o te râ o Asia Iti. I muri iho i te reira, ua taui te taata papai i te parau no nia i teie mau tane. Te parau ra te Ohipa 13:13 no nia ia “Paulo e to ˈna nau hoa.” Te auraa ïa, na Paulo i aratai i teie pǔpǔ tane. Aita e haapapuraa e ua pohehae Baranaba ia Paulo. Ua ohipa râ na tane e piti no te rave i to te Atua hinaaro. Ua riro Paulo e Baranaba ei hiˈoraa maitai no te mau tane e hopoia ta ratou i roto i te amuiraa i teie mahana. Eiaha tatou e manaˈo e mea hau aˈe tatou ia vetahi ê, no te mea ua parau Iesu: “E taeae anaˈe outou paatoa.” Ua parau atoa oia: “Te taata o te faateitei ia ˈna, e faahaehaahia ïa, e te taata o te faahaehaa ia ˈna, e faateiteihia ïa.”—Mat. 23:8, 12.

10. A faataa i te tere mai Perege tae atu i Anetiohia no Pisidia.

10 I Perege, ua faarue Ioane Mareko ia Paulo e Baranaba e ua hoˈi i Ierusalema. Aita te Bibilia i faataa no te aha oia i faarue ai ia raua. Aita Paulo e Baranaba i faaea, ua ratere raua mai Perege tae atu i Anetiohia no Pisidia, te hoê oire i te tuhaa fenua o Galatia. E ere i te mea ohie, no te mea tei nia te oire o Anetiohia no Pisidia i te mouˈa, 1 100 metera te teitei i nia aˈe i te faito o te miti. No te haere i ǒ, e na nia raua i te mouˈa, e mea atâta no te mea e hamani ino te feia eiâ i te taata e na reira i te haere. I tera atoa taime, e au ra e ua maˈihia o Paulo. h

11, 12. Nafea Paulo i te haaferuriraa i te mau tane i Anetiohia no Pisidia i roto i te sunago?

11 I Anetiohia no Pisidia, ua tomo Paulo e Baranaba i roto i te sunago i te Sabati. Te faataa ra te aamu: “I muri aˈe i te taioraahia te Ture e te mau papai a te mau peropheta, ani atura te mau aratai o te sunago ia Paulo raua Baranaba: ‘Taeae ma, mai te peu e parau faaitoitoraa ta orua no matou, a parau mai ïa.’” (Ohi. 13:15) Ua tia ˈtu Paulo no te paraparau.

12 Ua haamata Paulo ma teie mau parau: “Outou to Iseraela e outou atoa e mǎtaˈu ra i te Atua.” (Ohi. 13:16) Te paraparau ra oia i te ati Iuda e te feia tei farii i te haapaoraa ati Iuda. Aita teie mau tane i farii atura ia Iesu ei Mesia, nafea ïa Paulo i haaferuri ai ia ratou? A tahi, ua faatia oia i ta Iehova i rave no te nunaa Iseraela. Oia atoa, nafea Iehova i te tautururaa “ia ratou a parahi ai ratou ei taata ěê i te fenua Aiphiti” e i muri iho i to ratou faaoraraahia, nafea te Atua i te “faaoromai-noa-raa ia ratou i roto i te medebara” a 40 matahiti. Ua faataa atoa Paulo nafea Iehova i te tururaa ia ratou ia haru i te Fenua tǎpǔhia e e nafea Iehova i te ‘tufaraa i taua fenua ra e opereraa na te mau opu o Iseraela ia fatu ratou.’ (Ohi. 13:17-19) Ua parau vetahi e ua faahiti Paulo i te mau manaˈo ta te mau taata i faaroo a taiohia ˈi te mau Papai i te Sabati. Mai te peu tera iho â, ua rave ïa Paulo “i te mau mea atoa no te tauturu i te mau huru taata atoa.”—Kor. 1, 9:22.

13. Nafea tatou e haaputapû ai i te aau o te taata e faaroo mai ra ia tatou?

13 E hinaaro atoa tatou e poro mai ia Paulo ra te huru ia anaanatae mai te taata. Ei hiˈoraa, ia ite tatou i te haapaoraa a te hoê taata, e nehenehe tatou e maiti i te mau tumu parau e anaanatae ai te taata. E nehenehe atoa tatou e faahiti i te mau irava Bibilia ta te taata i matau. I te tahi mau taime, e ani tatou ia taio te taata i te irava i roto i ta ˈna iho Bibilia. A imi ïa i te mau ravea ia putapû iho â te aau o te taata e faaroo mai ra ia tatou.

14. (1) Mea nafea Paulo i te faataaraa i te parau apî oaoa no nia ia Iesu, e eaha te faaararaa ta ˈna i horoa? (2) Ua aha te taata i ta Paulo i parau?

14 I muri iho, ua faataa Paulo o te mau arii no Iseraela te mau tupuna o Iesu. Oia atoa, nafea Ioane Bapetizo i te faaineineraa i te taata ia farii ia Iesu mai “te hoê faaora.” I muri iho, ua faataa Paulo nafea Iesu i te haapoheraahia e i te faatiaraahia mai te pohe mai. (Ohi. 13:20-37) Ua parau Paulo: “Ia ite mai ïa outou . . . te faaitehia ˈtu nei e maoti o ˈna e faaorehia ˈi te hara, . . . te taata râ e tiaturi, e parauhia ïa e taata parau-tia na roto ia ˈna.” I muri iho, ua horoa Paulo i tei faaroo mai ia ˈna i teie faaararaa: “A haapao maitai ia ore outou ia roohia i tei parauhia i roto i te mau papai a te mau peropheta: ‘A hiˈo na, outou te feia vahavaha, a maere e a mou atu, te rave nei hoi au i te tahi ohipa i to outou ra mau mahana, ta outou e ore roa e tiaturi, noa ˈtu e faatia pauroa ˈtu te tahi taata i te reira.’” Aita Paulo i tiai i ta te taata e rave, i muri aˈe i to ˈna paraparauraa, te faaite ra te Bibilia: “Onoono maira te taata ia parau â raua i te reira i to muri iho Sabati.” Hau atu â a faarue ai te taata i te sunago, “mea rahi te ati Iuda e te taata o tei farii i te haapaoraa ati Iuda tei pee ia Paulo raua Baranaba.”—Ohi. 13:38-43.

“E poro . . . mâua i te mau nunaa ěê” (Ohi. 13:44-52)

15. Eaha tei tupu i te Sabati i muri iho i to Paulo paraparauraa?

15 I te Sabati i muri iho, “fatata pauroa te taata o te oire” tei putuputu mai no te faaroo ia Paulo. Aita te tahi mau ati Iuda i au i te reira, “patoi atura i ta Paulo mau parau ma te faaino ia ˈna.” Parau atura Paulo raua Baranaba ia ratou ma te taiâ ore: “Ia faaitehia te poroi a te Atua ia outou na mua roa e tia ˈi. I te mea e te patoi ra outou i te reira e te haafaufaa ore ra i te ora mure ore, e poro ïa mâua i te mau nunaa ěê. Ua poroi mai hoi Iehova: ‘Ua faatoroa vau ia oe ei maramarama no te mau nunaa, ia riro oe ei faaora e tae noa ˈtu i te hopea o te fenua.’”—Ohi. 13:44-47; Isa. 49:6.

“Hamani-ino-hia ˈtura Paulo raua Baranaba . . . E î noa ˈtura te mau pǐpǐ i te varua moˈa e oaoa roa aˈera.”—Ohipa 13:50-52

16. Eaha te huru o te ati Iuda no te mau parau a Paulo e Baranaba, eaha ta Paulo e Baranaba i rave i mua i te patoiraa?

16 Oaoa ihora te nunaa ěê “e tiaturi aˈera pauroa te taata aau farii i te ora mure ore ia Iesu.” (Ohi. 13:48) Fatata te parau a Iehova i te parare na te mau fenua. Mea taa ê ra te huru o te mau ati Iuda. Oia mau, ua parau Paulo e Baranaba ia ratou noa ˈtu o ratou na mua tei faaroo i te parau a te Atua, ua faaoti ratou i te patoi i te Mesia. No reira aita te Atua i farii i ta ratou haamoriraa. Faahuehue aˈera te ati Iuda i te mau vahine e tane e tiaraa teitei to ratou e “hamani-ino-hia ˈtura Paulo raua Baranaba e tiahihia ˈtura i rapae i to ratou fenua.” Eaha ta Paulo e Baranaba i rave? “Tûtû atura raua i te repo o to raua avae ei faaararaa ia ratou e reva ˈtura i Ikonio.” Tera anei te hopea o te ohipa pororaa i Anetiohia no Pisidia? Aita! “Î noa ˈtura te mau pǐpǐ” tei ora i ǒ “i te varua moˈa e oaoa roa aˈera.”—Ohi. 13:50-52.

17-19. E nafea tatou e pee ai i te hiˈoraa maitai o Paulo e Baranaba, e nafea te reira e tauturu ai ia tatou ia oaoa?

17 E faufaahia tatou no te huru o teie mau tane taiva ore i mua i te patoiraa. Eiaha tatou e faaea i te poro noa ˈtu e tamata te taata tiaraa teitei i te tapea ia tatou ia faaite i te parau mau. A haamanaˈo atoa i to te taata no Anetiohia patoiraa i ta Paulo e Baranaba poroi, “tûtû atura raua i te repo o to raua avae.” Ua na reira raua eiaha no te mea ua riri raua, no te mea râ e ere na raua faahou tera hopoia. Ua taa ia raua eita ta raua e nehenehe e ohipa i nia ia vetahi ê. Ta raua noa e nehenehe e rave, te tamauraa ïa i te poro. Ua na reira raua i to raua revaraa i Ikonio!

18 Eaha ˈtura no te mau pǐpǐ i Anetiohia? Papu maitai, te ora nei ratou i roto i te hoê tuhaa fenua atâta. Aita to ratou oaoa i taotiahia i te rahiraa o te taata tei farii i te parau mau. Ua parau Iesu: “Mea oaoa aˈe te feia e faaroo e e haapao i te parau a te Atua!” (Luka 11:28) E tera iho â ta te mau pǐpǐ i Anetiohia no Pisidia i faaoti i te rave.

19 Mai ia Paulo e Baranaba, ia haamanaˈo noa tatou i ta tatou hopoia e poro i te parau apî oaoa. Na te taata iho e faaoti e farii aore ra e patoi i te poroi. Mai te peu eita te feia ta tatou e poro e farii mai, e nehenehe tatou e haamanaˈo i te mau pǐpǐ no te senekele matamua. Ma te haafaufaa i te parau mau e ma te vaiiho i te varua moˈa ia aratai ia tatou, e oaoa iho â tatou noa ˈtu te patoiraa.—Gal. 5:18, 22.

a A hiˈo i te tumu parau tarenihia “ Baranaba: ‘Tamaiti o te tamahanahanaraa.’

b I tera taime, ua vai ê na te mau amuiraa i Anetiohia no Suria, fatata 550 kilometera i apatoerau i Ierusalema.

c A hiˈo i te tumu parau tarenihia “ Na nia i te purumu.”

d I te senekele matamua, ia maitai te mataˈi, e nehenehe te hoê pahi e tere 160 kilometera te atea i roto noa hoê mahana. Mai te peu râ e ere mea maitai te reva, e maoro atu â te tereraa.

e A hiˈo i te tumu parau tarenihia “ I roto i te mau sunago a te ati Iuda.”

f Tei raro aˈe Kupero i te hau Roma o tei maiti i te hoê tavana hau no te faatere i tera motu.

g I tera taime ua piihia Saulo i te iˈoa ra Paulo. E rave rahi o tei parau e ua faaohipa o ˈna i teie iˈoa Roma no te faahanahana i te tavana hau Roma Serigio Paulo. Ua faaohipa noa râ Paulo i teie iˈoa i muri i to ˈna faarueraa ia Kupero. Te faaite ra te reira e aita o ˈna i faaohipa i teie iˈoa no te faahanahana ia Serigio Paulo. Ua faaoti râ o ˈna i te faaohipa i teie iˈoa Roma, no te mea ua riro oia ‘ei aposetolo i tonohia ˈtu i te mau nunaa ěê.’ Ua faaohipa atoa o ˈna i te iˈoa Paulo, no te mea to ˈna iˈoa Hebera Saulo, e au i te hoê taˈo ino na roto i te reo Heleni.—Roma 11:13.

h Te rata ta Paulo i papai i to Galatia, ua papai oia e rave rahi matahiti i muri iho. Ua faataa hoi oia: “No to ˈu maˈiraahia i nehenehe ai au e faaite ia outou i te parau apî oaoa no te taime matamua.”—Gal. 4:13.