Eaha to roto?

Tapura tumu parau

PENE 12

“Maoti te mana o Iehova, poro atura raua ma te taiâ ore”

“Maoti te mana o Iehova, poro atura raua ma te taiâ ore”

Ua faaite Paulo e Baranaba i te haehaa, te faaoromai e te itoito rahi

Niuhia i nia i te Ohipa 14:1-28

1, 2. Eaha te mau tupuraa tei itehia i to Paulo e Baranaba haereraa i Lusetera?

 MEA maniania roa na roto i te oire o Lusetera. No faaora noa ˈtura e piti taata i te hoê pirioi mai to ˈna fanauraahia mai e te oaoa nei o ˈna i teie nei. Ua maere roa te taata e ua manaˈo ratou e atua taua na taata e piti. Hopoi mai nei te hoê tahuˈa no Dia i te mau hei no raua. Ua afai atoa te tahuˈa i te mau puaatoro oni ia tupaihia. Ua tamata râ Paulo e Baranaba i te tapea i te taata ia faaea i ta ratou e rave ra. Ma te hahae i to raua ahu, ua taparu raua i teie nahoa eiaha ratou e haamori ia raua. Na roto i ta raua mau tutavaraa, faaea ˈtura te nahoa i te haamori ia raua.

2 Haere mai nei te feia patoi ati Iuda mai Anetiohia no Pisidia e no Ikonio. Ua haavare ratou i te feia no Lusetera no nia ia Paulo e Baranaba, e i teie nei te hae nei ratou i teie e piti taata. Haamata ˈtura ratou i te haaati ia Paulo, ma te pehi ia ˈna i te ofai e moˈe ihora to ˈna hiroa. I teie nei ua pee to ratou riri, afai atura ratou i te tino o Paulo i rapaeau i te oire, a manaˈo atu ai e ua pohe o ˈna.

3. Eaha te mau uiraa ta tatou e hiˈopoa mai i roto i teie pene?

3 Eaha tei tupu na mua ˈˈe i teie tupuraa fifi mau? Eaha ta te feia poro no teie mahana e nehenehe e haapii no tei tupu no Baranaba e Paulo e te feia no Lusetera? E nafea te mau matahiapo e nehenehe ai e pee i te hiˈoraa o Baranaba e Paulo tei ‘poro ma te taiâ ore i te poroi maoti te mana o Iehova’?—Ohi. 14:3.

“Tiaturi aˈera e rave rahi . . . ia Iesu” (Ohi. 14:1-7)

4, 5. No te aha Paulo e Baranaba i haere ai i Ikonio, e eaha tei tupu i ǒ?

4 Tau mahana na mua ˈtu, ua tiahihia Paulo e Baranaba mai te oire o Anetiohia no Pisidia i muri aˈe i to te mau ati Iuda faahuehueraa ia raua. Aita te taata i faaroo ia Paulo e Baranaba, e ere râ na te reira i haaparuparu ia raua, “tûtû atura raua i te repo o to raua avae.” (Ohi. 13:50-52; Mat. 10:14) Ua faarue Paulo e Baranaba i tera vahi ma te hau e ua vaiiho raua na Iehova e haava ia ratou. (Ohi. 18:5, 6; 20:26) Aita to raua oaoa i iti mai, ua tamau raua i te poro. Ua ratere raua i nia 150 kilometera i te pae apatoa hitia o te râ, ua tapae raua i te hoê vahi ruperupe i ropu i te anairaa mouˈa Taurus e Sultan.

5 Ua faaea râ Paulo e Baranaba na mua roa i Ikonio, te hoê oire o te haafaufaa i ta ratou peu tumu Heleni e hoê o te mau oire faufaa roa ˈˈe o te tuhaa fenua Roma no Galatia. a I roto i tera oire te vai ra te mau ati Iuda e te mau taata e ere i te ati Iuda tei farii i te haapaoraa ati Iuda. Mai ta raua i matau, ua tomo Paulo e Baranaba i roto i te sunago e ua haamata i te poro. (Ohi. 13:5, 14) E no to raua “ite i te paraparau, tiaturi aˈera e rave rahi roa ati Iuda e Heleni atoa ia Iesu.”—Ohi. 14:1.

6. No te aha mea ite Paulo e Baranaba i te haapii i te tahi atu e nafea tatou e nehenehe ai e pee i to raua hiˈoraa?

6 No te aha mea ite Paulo e Baranaba i te haapii i te tahi atu? Mea ite roa Paulo i te mau Papai. Mea ite roa o ˈna i te tuati i te mau faataaraa i nia i te mau aamu, te mau parau tohu e te Ture a Mose no te haapapu o Iesu te Mesia fafauhia. (Ohi. 13:15-31; 26:22, 23) Na roto i ta Baranaba huru paraparau, e itehia e mea tâuˈa roa o ˈna i te taata. (Ohi. 4:36, 37; 9:27; 11:23, 24) Aita Paulo e Baranaba i tiaturi i nia i to raua ite, ua paraparau râ raua “maoti te mana o Iehova.” Nafea outou e nehenehe ai e pee i to raua hiˈoraa ia poro outou? Mai teie ïa: Ia ite maitai i te Parau a te Atua. Ia maiti i te mau irava e anaanatae ai te taata. Ia imi i te mau ravea no te tamahanahana i te feia ta outou e poro ra. E ia niu noa i ta outou haapiiraa i nia i te mana o Iehova eiaha râ i nia i to outou iho paari.

7. (1) Eaha te huru o te taata i mua i te parau apî oaoa? (2) Ia tupu te amahamaha i roto i te utuafare no te mea te haamori ra outou ia Iehova, eaha te tia ia outou ia haamanaˈo?

7 Aita râ to Ikonio i oaoa i te faaroo i ta Paulo e Baranaba e parau ra. Te na ô ra Luka: “Area te ati Iuda aita i tiaturi, faahuehue aˈera ïa i te mau taata o te mau nunaa ěê ia riri ratou ia Paulo raua Baranaba.” Ua taa ia raua e mea faufaa no raua ia faaea i reira e ia poro i te parau apî oaoa, e ‘tau hebedoma i te maoro, ua poro raua ma te taiâ ore.’ Tera râ, “amahamaha aˈera . . . te rahiraa taata o taua oire ra. Ua turu vetahi i te ati Iuda, te tahi atu râ, i na aposetolo.” (Ohi. 14:2-4) Hoê â huru i teie mahana, e faaroo mai te tahi atu a tahoê ai te reira ia ratou area vetahi atu e faatupu te reira i te amahamaha. (Mat. 10:34-36) Ia tupu te amahamaha i roto i te utuafare no te mea te haamori ra outou ia Iehova, a haamanaˈo e patoi te taata ia outou no te mea ua haavarehia no nia ia tatou. Maoti noa to outou haerea maitai e mǎrû mai ai te aau o te feia o tei patoi ia outou.—Pet. 1, 2:12; 3:1, 2.

8. No te aha Paulo e Baranaba i faarue ai ia Ikonio, e eaha te haapiiraa e huti mai i to raua hiˈoraa?

8 Tau taime i muri iho, ua opua te feia patoi no Ikonio i te pehi ia Paulo e Baranaba i te ofai. I to raua faarooraa i te reira, faaoti atura raua i te haere e poro i te tahi atu fenua. (Ohi. 14:5-7) I teie atoa mahana, e vai ara te feia poro i tera huru raveraa. E poro tatou ma te taiâ ore ia taora parau mai te taata ia tatou. (Phil. 1:7; Pet. 1, 3:13-15) Ia taa râ ia tatou e ia faarahi roa mai te reira, eiaha e haafifi faufaa ore noa ia tatou e to tatou mau taeae e tuahine.—Mas. 22:3.

“Ia haapae . . . no te haamori i te Atua ora” (Ohi. 14:8-19)

9, 10. Teihea roa Lusetera, e eaha ta tatou i ite no te feia e ora ra i ǒ?

9 Ua haere Paulo e Baranaba i Lusetera hoê tuhaa fenua Roma, 30 kilometera i apatoa tooa o te râ ia Ikonio. Mea hoê roa to Lusetera e te feia no Anetiohia no Pisidia. Taa ê atu râ i tera oire, aita i rahi te ati Iuda i ǒ ratou. Noa ˈtu e paraparau ratou i te reo Heleni, to ratou râ reo tumu o te reo no Lukaonia. E no te mea aita e sunago i Lusetera, ua faaoti ïa Paulo e Baranaba e poro i te vahi taata. I Ierusalema, ua faaora Petero i te hoê taata pirioi mai to ˈna fanauraahia mai. I Lusetera, ua faaora Paulo i te hoê taata pirioi mai to ˈna fanauraahia mai. (Ohi. 14:8-10) No te semeio ta Petero i faatupu, e rave rahi tei riro mai ei Kerisetiano. (Ohi. 3:1-10) No te semeio râ ta Paulo i faatupu mea taa ê te huru o te taata.

10 Mai ta tatou i ite i te omuaraa o teie pene, i to te pirioi faaoraraahia, ua manaˈo to Lusetera e atua Paulo e Baranaba. Ua pii ratou ia Baranaba o Dia, te raatira o te mau atua Heleni, e Paulo o Hereme, te tamaiti a Dia e auvaha no te mau atua. (A hiˈo i te tumu parau tarenihia “ Lusetera e te haamoriraa a Dia e Hereme.”) Tera râ, ua faataa maitai Paulo raua Baranaba ia ratou e aita raua e paraparau ra aore ra e ohipa ra ma te mana o te mau atua o te mau nunaa ěê, maoti râ te mana o Iehova, te Atua mau.—Ohi. 14:11-14.

“Ia haapae outou i teie mau mea faufaa ore no te haamori i te Atua ora, o tei hamani i te raˈi e te fenua.”—Ohipa 14:15

11-13. (1) Eaha ta Paulo e Baranaba i parau i te feia no Lusetera? (2) Eaha te haapiiraa ta tatou e huti mai i ta Paulo e Baranaba i parau?

11 Noa ˈtu te huru o te taata, ua imi noa Paulo e Baranaba i te ravea e haaputapû i te aau o te taata. No teie aamu ta Luka i papai, te ite ra tatou te ravea faufaa no te poro i te parau apî oaoa i te mau taata e ere i te Kerisetiano. A hiˈo nafea Paulo e Baranaba i te haaferuriraa i te taata: “E homa, no te aha outou e na reira ˈi? E taata noa hoi mâua mai ia outou. E te faaite atu nei mâua i te parau apî oaoa ia haapae outou i teie mau mea faufaa ore no te haamori i te Atua ora, o tei hamani i te raˈi e te fenua e te miti e te mau mea atoa i roto. I mutaa ihora, i vaiiho na oia i te mau nunaa atoa ia rave mai ta ratou i hinaaro. Ua faaite mai râ o ˈna i to ˈna hamani maitai, ma te horoa mai i te ûa mai te raˈi mai e te tau auhune, a fanaˈo rahi atu ai outou i te maa, a oaoa ˈtu ai to outou aau.”—Ohi. 14:15-17.

12 Eaha te haapiiraa e huti mai i ta Paulo e Baranaba i parau i te taata? A tahi, aita Paulo e Baranaba i faateitei ia raua i mua ia ratou. Aita raua i parau auaˈe raua i ora ˈi tera taata. Ma te haehaa, ua faˈi raua e e taata noa hoi raua mai ia ratou. Parau mau, ua fanaˈo Paulo e Baranaba i te varua moˈa e ua tiamâ mai raua i te mau haapiiraa hape. Ua fanaˈo atoa raua i te tiaturiraa e faatere e te Mesia. Ua taa râ ia raua e nehenehe atoa te feia no Lusetera e fanaˈo i te reira ma te auraro i te Mesia.

13 Eaha to tatou huru i mua i te feia ta tatou e poro ra? E hiˈo anei tatou ia ratou mai ia tatou? Ia tauturu tatou i te taata ia haapii i te parau mau, e ape anei tatou mai ia Paulo e Baranaba i te faahanahanaraa a te taata? Ua horoa mai Charles Taze Russell, tei aratai i te ohipa pororaa i 1870 tae atu i 1916 i te hoê hiˈoraa maitai. Ua papai oia: “Aita tatou e hinaaro ia faahanahanahia tatou, no tatou iho e ta tatou mau papai, aita atoa tatou e hinaaro ia piihia tatou Orometua aore ra Rabi.” Ua faaite taeae Russell i te hoê â haehaa mai ia Paulo e Baranaba. No tatou atoa, ta tatou fa i roto i te pororaa, e ere no te faahanahana ia tatou, no te tauturu râ i te taata ia haapae “no te haamori i te Atua ora.”

14-16. Eaha te piti e te toru o te haapiiraa ta tatou e huti mai no nia ia Paulo e Baranaba e te feia no Lusetera?

14 E hiˈo mai tatou i te piti o te haapiiraa o ta Paulo i parau. Ua faaau ohie Paulo e Baranaba e te taata. Taa ê atu i te mau ati Iuda e tei farii i te haapaoraa ati Iuda i Ikonio, mea iti roa te ite o te feia no Lusetera no nia i te mau Papai aore ra i te auhoaraa o te Atua e te nunaa o Iseraela. Tera râ, te feia e faaroo ra ia Paulo e Baranaba e ohipa faaapu ta ratou. Mea ûa i Lusetera e mea maitai atoa te repo. E nehenehe ïa teie mau taata e ite i te mau huru maitatai o te Atua poiete, na roto i te mau tau mea hotu te mau faaapu. Ua faaohipa ïa raua i teie mau tupuraa no te haaferuri i te mau taata.—Roma 1:19, 20.

15 E nehenehe atoa anei tatou e faaau ohie e te taata? Noa ˈtu e tanu te taata faaapu i te hoê â huero i roto i ta ˈna faaapu, e titauhia râ ia ˈna ia faatano i te mau ravea ta ˈna e faaohipa no te faaineine i te repo. Te vai ra te tahi mau repo ua ineine ê na no te tanu i te mau huero. Area te tahi mau repo e titauhia hau atu â faaineineraa. Hoê â huru no te pororaa, te huero, o te poroi ïa o te Faatereraa arii e itehia ra i roto i te Parau a te Atua. Tera râ, mai ia Paulo e Baranaba e tamata tatou i te ite i te mau tupuraa e te haapaoraa a te taata ta tatou e poro ra. I muri iho, e vaiiho tatou i teie ite ia ohipa i nia i ta tatou huru faaiteraa i te poroi o te Faatereraa arii.—Luka 8:11, 15.

16 E hiˈo mai tatou i te toru o te haapiiraa no nia ia Paulo e Baranaba e te feia no Lusetera. Noa ˈtu ta tatou mau tutavaraa, e nehenehe te huero ta tatou i tanu e hutihutihia aore ra e topa i te vahi ofaifai. (Mat. 13:18-21) Ia tupu noa ˈtu te reira, eiaha e tuu. Mai ta Paulo i haamanaˈo faahou i te mau pǐpǐ i Roma: “E haava . . . te Atua ia tatou tataitahi [oia atoa te feia ta tatou e paraparau ra no nia i te Parau a te Atua] ia au i ta tatou mau ohipa.”—Roma 14:12.

“E pûpû atura i taua mau matahiapo ra ia Iehova” (Ohi. 14:20-28)

17. I to raua faarueraa ia Derebe, ua ratere Paulo e Baranaba ihea e no te aha?

17 I muri aˈe i to te taata no Lusetera afairaa i te tino o Paulo i rapaeau i te oire, a manaˈo atu ai e ua pohe o ˈna, ua haere mai te mau pǐpǐ e ua afai ia ˈna i te hoê vahi papu ia faaea o ˈna. I te mahana i muri iho, ua haere Paulo e Baranaba i Derebe, 100 kilometera te atea. Mea fifi roa teie tere no Paulo no te mea tau hora na mua ˈtu ua pehihia o ˈna i te ofai. A feruri na i te mauiui o Paulo i roto i teie tere! Noa ˈtu râ ua faaoromai noa raua, e i to raua taeraa ˈtu i Derebe, “faariro atura raua vetahi ei pǐpǐ.” Aita i navai noa tera, ua haaati roa raua no te haere i Anetiohia no Suria, “e hoˈi maira i Lusetera, Ikonio e Anetiohia [no Pisidia].” Eaha te fa? No te faaitoito “i te mau pǐpǐ . . . ia mau papu i roto i te faaroo.” (Ohi. 14:20-22) Ua horoa raua i te hoê hiˈoraa faahiahia mau! Ua haafaufaa raua i te maitai o te amuiraa i to raua iho maitai. I teie mahana te pee ra te mau tiaau haaati e te mau mitionare i to raua hiˈoraa.

18. Eaha te ravehia no te faatoroa i te mau matahiapo?

18 Hau atu i te faaitoitoraa i te mau pǐpǐ ma ta raua mau parau e hiˈoraa, ua faatoroa Paulo e Baranaba “i te matahiapo i roto i te mau amuiraa atoa.” Noa ˈtu ua tono “te varua moˈa” ia Paulo e Baranaba i roto i teie tere mitionare, ua pure raua e ua haapae i te maa a ‘pûpû atu ai i taua mau matahiapo ra ia Iehova.’ (Ohi. 13:1-4; 14:23) I teie mahana te faatoroa-atoa-hia ra te mau matahiapo mai tera. Ia nehenehe te hoê taeae e faatoroahia ei matahiapo e putuputu na mua te tino matahiapo no te pure e no te hiˈopoa i te mau titauraa i roto i te mau Papai. (Tim. 1, 3:1-10, 12, 13; Tito 1:5-9; Iak. 3:17, 18; Pet. 1, 5:2, 3) Te mea faufaa roa ˈtu â e ere te iteraa ehia matahiti to ˈna riroraa mai ei Kerisetiano. Na ta ˈna râ huru paraparau, to ˈna haerea e roo e faaite e ua vaiiho o ˈna i te varua moˈa e aratai ia ˈna. Ia haapao oia i te mau titauraa mai tei faahitihia i roto i te mau Papai, e faaite te reira e nehenehe anei oia e riro mai ei matahiapo. (Gal. 5:22, 23) Na te tiaau haaati te hopoia e faatoroa i te mau matahiapo.—A faaau e te Timoteo 1, 5:22.

19. Eaha ta te mau matahiapo e faˈi i mua i te Atua, e nafea ratou e pee ai i te hiˈoraa o Paulo e Baranaba?

19 Ua ite te mau matahiapo e faˈi ratou i mua i te Atua ia au i ta ratou e rave no te amuiraa. (Heb. 13:17) Mai ia Paulo e Baranaba, te aratai ra te mau matahiapo i te ohipa pororaa. E faaitoito ratou i te mau taeae e tuahine ma ta ratou mau parau. Ua ineine ratou i te haafaufaa i te maitai o te amuiraa i to ratou iho maitai.—Phil. 2:3, 4.

20. Nafea tatou e faufaahia ˈi i te hiˈoraa o te mau taeae e tuahine?

20 I to Paulo e Baranaba hoˈiraa i Anetiohia no Suria, “faatia ˈtura raua e rave rahi ohipa ta te Atua i rave na roto ia raua, e ua iriti oia i te uputa o te faaroo i te mau nunaa ěê.” (Ohi. 14:27) Ia taio tatou no nia i ta te mau taeae e tuahine i rave e nafea Iehova i te haamaitairaa i ta ratou mau tutavaraa, e itoitohia tatou i ‘te poro ma te taiâ ore maoti te mana o Iehova.’

a A hiˈo i te tumu parau tarenihia “ Ikonio: Te oire o to Pherugia.”