Eaha to roto?

Tapura tumu parau

PENE 5

E nafea ia faataa ê noa mai i teie nei ao?

E nafea ia faataa ê noa mai i teie nei ao?

“E ere outou no teie nei ao.”—IOANE 15:19.

1. Eaha ta Iesu i haapapu i te po hopea o to ˈna oraraa ei taata i te fenua?

 I TE po hopea i nia i te fenua ei taata, ua haapeapea roa Iesu no te maitai no a muri aˈe o ta ˈna mau pǐpǐ. Ua pure atoa oia no te reira, ma te parau i to ˈna Metua: “Aita vau e pure nei ia oe ia hopoi ê ia ratou i teie nei ao, ia paruru râ ia ratou i te varua ino. E ere ratou no teie nei ao, mai ia ˈu nei e ere no teie nei ao.” (Ioane 17:15, 16) I roto i teie aniraa haavare ore, ua faaite Iesu i to ˈna here hohonu no ta ˈna mau pǐpǐ e i te faufaaraa atoa o ta ˈna i parau na mua ˈtu i taua po ra i vetahi o ratou: “E ere outou no teie nei ao.” (Ioane 15:19) Te taa ra ia tatou e mea faufaa roa no Iesu ia faataa ê noa mai ta ˈna mau pǐpǐ i teie nei ao!

2. Eaha “teie nei ao” ta Iesu i faahiti?

2 “Teie nei ao” ta Iesu i faahiti, o te huitaata atoa ïa tei atea ê i te Atua, e faaterehia ra e Satani, e e faatîtîhia ra e te huru feruriraa teoteo e te miimii no ǒ mai ia ˈna ra. (Ioane 14:30; Ephesia 2:2; Ioane 1, 5:19) Oia mau, “te faahoaraa i to teie nei ao, e enemiraa ïa e te Atua.” (Iakobo 4:4) E nafea râ e tia ˈi i te feia atoa e hinaaro ra e tamau i te rave i te mau mea e here ai te Atua ia ratou, ia parahi i roto i teie nei ao ma te faataa ê mai râ? E hiˈopoa tatou e pae ravea: ia taiva ore noa i te Faatereraa arii a te Atua faaterehia e te Mesia e ia ore e amui i te mau ohipa poritita, ia patoi i te huru feruriraa o teie nei ao, ia tura te faaahuraa e faaneheneheraa, ia au noa te huru oraraa e ia ahu i te haana tamaˈi pae varua.

TAIVA ORE NOA E TE TIARAA AMUI ORE

3. (a) Eaha to Iesu manaˈo i te mau ohipa poritita o to ˈna ra tau? (b) No te aha e nehenehe ai e parau e te haa ra te mau pǐpǐ faatavaihia a Iesu ei tia? (A hiˈo atoa i te nota i raro i te api.)

3 Aita Iesu i apiti i te mau ohipa poritita o to ˈna ra tau, ua haapao maite râ oia i ta ˈna pororaa i te Faatereraa arii a te Atua, te faatereraa i te raˈi no a muri aˈe o ˈna te Arii. (Daniela 7:13, 14; Luka 4:43; 17:20, 21) No reira i tia ˈi ia Iesu ia parau i mua i te tavana Roma o Ponotio Pilato: “E ere ta ˈu Faatereraa arii no teie nei ao.” (Ioane 18:36) Te pee ra ta ˈna mau pǐpǐ haapao maitai i to ˈna hiˈoraa ma te ore e taiva i te Mesia e i ta ˈna Faatereraa arii e ma te faaite i taua Faatereraa arii ra i to te ao. (Mataio 24:14) “Ei tia tatou no te mono i te Mesia,” ta te aposetolo Paulo ïa i papai. “Ei mono i te Mesia, te taparu nei ïa tatou: ‘A faahau e te Atua.’” aKorinetia 2, 5:20.

4. Mea nafea te mau Kerisetiano mau atoa i te faaiteraa i to ratou taiva ore i te Faatereraa arii a te Atua? (A hiˈo i te tumu parau “ Kerisetiano matamua amui ore.”)

4 No te mea e auvaha te mau tia no te hoê faatereraa aore ra fenua ê, eita ïa ratou e faaô i roto i te mau ohipa a te mau fenua i reira ratou e haa ˈi. Eita ratou e amui atu. E paturu râ te mau tia i te faatereraa o te fenua ta ratou e auvaha ˈtu. Oia atoa no te mau pǐpǐ faatavaihia a te Mesia, “tei te raˈi to [r]atou aiˈa.” (Philipi 3:20) Oia mau, maoti ta ratou pororaa itoito rahi i te Faatereraa arii, ua tauturu ratou e mirioni “mamoe ê atu” a te Mesia ia “faahau e te Atua.” (Ioane 10:16; Mataio 25:31-40) Te haa ra teie mau mamoe ê atu ei vea na te Mesia, ei auraa parau, no te turu i te mau taeae faatavaihia o Iesu. Ei hoê nǎnǎ tahoê e turu ra i te Faatereraa arii a te Mesia, te tapea maite ra na pǔpǔ e piti i te tiaraa amui ore i te mau ohipa poritita a teie nei ao.—A taio i te Isaia 2:2-4.

5. E nafea te amuiraa Kerisetiano e taa ê ai ia Iseraela i tahito ra, e e nafea teie taa-ê-raa e faaitehia ˈi?

5 E ere no te taiva ore i te Mesia anaˈe e tapea ˈi te mau Kerisetiano mau i te tiaraa amui ore. Taa ê roa ia Iseraela i tahito ra, ta te Atua i haaparahi i te hoê noa fenua, e mero tatou no te hoê fetii taeae nunaa rau. (Mataio 28:19; Petero 1, 2:9) No reira, mai te peu e e turu tatou i te mau pǔpǔ poritita i ǒ tatou nei, e fifi roa ïa to tatou tiamâraa e faaite haere i te poroi o te Faatereraa arii e to tatou auhoêraa Kerisetiano. (Korinetia 1, 1:10) Hau atu â, i te tau tamaˈi, e aro ïa tatou i to tatou mau hoa Kerisetiano, mea titauhia hoi ia here atu tatou. (Ioane 13:34, 35; Ioane 1, 3:10-12) Ua tano roa ïa Iesu i te parauraa i ta ˈna mau pǐpǐ ia faahoˈi i te ˈoˈe i roto i te vehî. E ua parau atoa o ˈna ia ratou ia here i to ratou mau enemi.—Mataio 5:44; 26:52; a hiˈo i te tumu parau “ Te tapea noa ra anei au i to ˈu tiaraa amui ore?

6. Eaha te faahopearaa o ta oe pûpûraa ia oe i te Atua i nia i to oe taairaa e o Kaisara?

6 Ei Kerisetiano mau, ua pûpû tatou i to tatou ora i te Atua, eiaha i te tahi taata, faanahonahoraa taata, aore ra nunaa. Te na ô ra te Korinetia 1, 6:19, 20: “E ere . . . outou no outou iho, no te mea ua hoohia mai outou i te hoê hoo.” No reira, a faahoˈi ai te mau pǐpǐ a Iesu ia “Kaisara” i tei au ia ˈna, mai te faatura, te tute, e te auraro taotiahia, te horoa ra ratou i “ta te Atua . . . i te Atua.” (Mareko 12:17; Roma 13:1-7) E ô atoa mai ta ratou haamoriraa, to ratou here ma te aau atoa, e to ratou faarooraa taiva ore. Ia titauhia, ua ineine ratou i te pohe no te Atua.—Luka 4:8; 10:27; a taio i te Ohipa 5:29; Roma 14:8.

PATOI I “TE HURU FERURIRAA O TEIE NEI AO”

7, 8. Eaha “te huru feruriraa o teie nei ao,” e e nafea te reira e ohipa ˈi i roto i te taata faaroo ore?

7 Te tahi atu ravea e faataa ê noa mai ai te mau Kerisetiano i teie nei ao, o te patoiraa ïa i to ˈna huru feruriraa ino. “Ua farii tatou, eiaha te huru feruriraa o teie nei ao, te varua râ no ǒ mai i te Atua,” ta Paulo ïa i papai. (Korinetia 1, 2:12) Teie ta ˈna i parau i to Ephesia: “I au na hoi to outou haerea i . . . teie nei ao e i te raatira o te reva e mana ra i nia i te taata, e o taua reva ra aore ra huru feruriraa te ohipa nei i roto i te mau tamaiti faaroo ore.”—Ephesia 2:2, 3.

8 E puai itea ore te “reva,” aore ra huru feruriraa, o teie nei ao o te turai i te taata ia faaroo ore i te Atua e o te faaaraara i “te hinaaro tia ore o te tino e te hinaaro tia ore o te mata.” (Ioane 1, 2:16; Timoteo 1, 6:9, 10) Te “mana” ra taua huru feruriraa ra i nia i te taata, ma te faaaraara i te tino hara, ma te râmâ, ma te haa tamau, e mai te mataˈi, tei te mau vahi atoa te reira. Hau atu â, e “ohipa” te reira i roto i te taata faaroo ore ma te faatupu riirii i roto ia ratou i te mau huru eita te Atua e au, mai te miimii, te ahaaha, e te nounou toroa, e te hinaaro e haamau i ta ˈna iho ture aveia no nia i te maitai e te ino e te orure hau. b Ei haapotoraa, e faarahi riirii te huru feruriraa o teie nei ao i te mau huru o te Diabolo i roto i te aau o te taata.—Ioane 8:44; Ohipa 13:10; Ioane 1, 3:8, 10.

9. E nafea te huru feruriraa o teie nei ao e ô ai i roto i to tatou feruriraa e aau?

9 E nehenehe anei te huru feruriraa o teie nei ao e aˈa i roto i to oe feruriraa e aau? E, mai te peu noa râ e eita oe e vai ara. (A taio i te Maseli 4:23.) E haamata pinepine to ˈna mana ma te haavarevare, na roto paha i te mau hoa e au ra e e feia maitatai, aita râ e here ra ia Iehova. (Maseli 13:20; Korinetia 1, 15:33) E nehenehe atoa oe e farii i taua huru feruriraa ino ra na roto i te mau papai tano ore, te mau reni Internet apotata aore ra faufau, te mau faaanaanataeraa haapaoraa ore, e te mau ohipa tuaro e faateitei ra i te tataˈuraa, oia hoi na roto i te mau taata aore ra te mau mea atoa e faaite ra i te huru feruriraa o Satani aore ra o ta ˈna ao.

10. E nafea tatou e nehenehe ai e patoi i te huru feruriraa o teie nei ao?

10 E nafea tatou e nehenehe ai e patoi i te huru feruriraa atâta o teie nei ao, a tamau ai i te rave i te mau mea e here ai te Atua ia tatou? Ma te faaohipa hope noa ïa i te mau faanahoraa pae varua a Iehova e ma te pure tamau no te ani i te varua moˈa. Mea puai aˈe Iehova i te Diabolo aore ra i te ao ino ta Satani e faatere ra. (Ioane 1, 4:4) Mea faufaa mau â ïa ia haafatata noa tatou ia Iehova i roto i te pure!

IA TURA TE FAAAHURAA E FAANEHENEHERAA

11. Eaha te faahopearaa o te huru feruriraa o teie nei ao i nia i te faaahuraa?

11 E itehia te huru feruriraa o te hoê taata na nia i to ˈna faaahuraa, faaneheneheraa, e vai-mâ-raa. I te fenua e rave rahi, ua ino roa te faaahuraa o te taata i parau ai te hoê tia rauti afata teata e ua fatata aita e ahu faahou e toe mai no te mau taiata. O te mau potii atoa aita â i taurearea ˈtura tei hema i teie peu, “te faaiteite-rahi-raa i te tino, aita e tura faahou,” ia au i te hoê vea. Te tahi atu peu, o te oomoraa ïa i te ahu haapaoraa ore o te faaite i te hoê huru feruriraa orure hau e te tura ore e te faatura ore ia ˈna iho.

12, 13. E mea maitai ia pee to tatou faaahuraa e faaneheneheraa i teihea mau aratairaa Bibilia?

12 Ei tavini na Iehova, e hinaaro iho â tatou e faanehenehe maitai ia tatou, oia hoi e oomo i te ahu maitai, mâ, au noa e tano no te tupuraa. I te mau taime atoa, e titauhia ia faanehenehe ia tatou “ma te tura e ma te manaˈo paari,” o tei taaihia i “te mau ohipa maitatai” e au i te taata atoa, te tane aore ra te vahine, “e parau ra e e haamori ratou i te Atua.” Inaha, “tamau . . . i te rave i te mau mea e here ai te Atua ia [ta]tou” ta tatou haapeapearaa matamua, eiaha râ ia huti i te ara-maite-raa i nia ia tatou. (Timoteo 1, 2:9, 10; Iuda 21) Te faaneheneheraa ta tatou e hinaaro, o te “faanehenehe” ïa “i te rotoraa o to [ta]tou aau . . . , faufaa rahi hoi to te reira i te aro o te Atua.”—Petero 1, 3:3, 4.

13 E haamanaˈo atoa tatou e e nehenehe to tatou faaahuraa e faaneheneheraa e ohipa i nia i te huru hiˈoraa a vetahi ê i te haamoriraa mau. Te horoa ra te taˈo Heleni tei hurihia ei “tura,” i roto i te hoê auraa morare, i te manaˈo o te faatura, te mǎtaˈu, e te tâuˈaraa i to vetahi ê huru aau aore ra manaˈo. No reira, e haapae ïa tatou i te mau mea ta tatou e manaˈo ra e e tiaraa to tatou e rave no te haapao i te manaˈo haava o vetahi ê. Hau roa ˈtu â, e hinaaro tatou ia haamaitaihia Iehova e to ˈna atoa nunaa, a faaite atu ai e e tavini tatou na te Atua, ma te rave i “te mau mea atoa ia hanahana te Atua.”—Korinetia 1, 4:9; 10:31; Korinetia 2, 6:3, 4; 7:1.

Te faahanahana ra anei to ˈu faaneheneheraa ia Iehova?

14. No nia i to tatou faaneheneheraa e vai-mâ-raa, eaha te mau uiraa e mea maitai ia ui tatou ia tatou iho?

14 E mea faufaa roa ˈtu â to tatou faaahuraa, faaneheneheraa, e vai-mâ-raa ia apiti tatou i te taviniraa aore ra ia haere tatou i te mau putuputuraa. A ui ia oe iho: ‘Te huti ra anei to ˈu faaneheneheraa e to ˈu iho vai-mâ-raa i te ara-maite-raa tano ore i nia ia ˈu? Te huru ê ra anei vetahi ê? Mea faufaa aˈe anei no ˈu to ˈu mau tiaraa i roto i teie mau tuhaa i te faaîraa i te mau titauraa no te mau haamaitairaa i roto i te amuiraa?’—Philipi 4:5; Petero 1, 5:6.

15. No te aha te Parau a te Atua e ore ai e faataa i te hoê tapura faatureraa no nia i te faaahuraa, te faaneheneheraa, e te vai-mâ-raa?

15 Aita iho â te Bibilia e faataa ra no te mau Kerisetiano i te hoê tapura faatureraa no nia i te faaahuraa, te faaneheneheraa, e te vai-mâ-raa. Aita Iehova e hinaaro ra e faaere ia tatou i to tatou tiamâraa e maiti aore ra e faaohipa i to tatou feruriraa. Aita, te hinaaro ra oia ia riro tatou ei taata feruriraa paari o te feruri i te mau aratairaa Bibilia e o “te faaohipa noa i to ratou haroˈaroˈa, a haapii atu ai ia ratou iho ia faataa ê i te maitai i te ino.” (Hebera 5:14) Hau roa ˈtu â, te hinaaro ra oia ia arataihia tatou e te here, oia hoi te here i te Atua e i te taata tupu. (A taio i te Mareko 12:30, 31.) I roto i tera mau taotiaraa, ua rau te huru faaahuraa e faaneheneheraa. E itehia te reira i rotopu i to Iehova nunaa oaoa ua rau te û o to ratou faaahuraa, noa ˈtu eaha te vahi e putuputu ai ratou e ati aˈe te ao nei.

IA AU NOA TE HURU ORARAA

16. E nafea te huru feruriraa o teie nei ao e patoi ai i te haapiiraa a Iesu, e eaha te mau uiraa e mea maitai ia ui?

16 E mea haavarevare te huru feruriraa o teie nei ao e te turai ra i te mau mirioni taata ia imi i te oaoa i roto i te moni e te mau taoˈa materia. Ua parau râ Iesu: “Noa ˈtu e mea rahi te taoˈa a te hoê taata, eita oia e ora i te reira.” (Luka 12:15) Aita Iesu i farii i te peu haapaeraa i te mau mea atoa. Ua haapii râ oia e te feia “e hiaai ra i te mau mea pae varua” e te feia e huru oraraa au noa to ratou, oia hoi niuhia i nia i te mau mea pae varua, o ratou te ite i te oaoa mau. (Mataio 5:3; 6:22) A ui ia oe iho: ‘Te tiaturi mau ra anei au i ta Iesu i haapii, aore ra te hema ra anei au i “te metua no te haavare”? (Ioane 8:44) Eaha ta ta ˈu mau parau, ta ˈu mau fa, ta ˈu mau ohipa matamua roa e ta to ˈu huru oraraa e faaite ra?’—Luka 6:45; 21:34-36; Ioane 2, 6.

17. A faahiti i te tahi mau maitai e fanaˈohia ra e te feia e huru oraraa au noa to ratou.

17 “Na te mau ohipa parau-tia ta te hoê taata e rave e haapapu e e taata paari oia,” ta Iesu ïa i parau. (Mataio 11:19) E hiˈopoa mai tatou i te tahi mau maitai e fanaˈohia ra e te feia e huru oraraa au noa to ratou. Te ite ra ratou i te tamǎrûraa i roto i te mau ohipa tei taaihia i te Faatereraa arii. (Mataio 11:29, 30) Aita ïa ratou e haapeapea rahi roa ra, a ore atu ai te feruriraa e te aau e mauiui. (A taio i te Timoteo 1, 6:9, 10.) No te mea te mauruuru ra ratou i te mau mea faufaa roa o te oraraa, ua rahi atu â to ratou taime no to ratou utuafare e to ratou mau hoa Kerisetiano. E nehenehe ratou e taoto maitai aˈe. (Koheleta 5:12) Te ite ra ratou i te oaoa rahi i te horoa ˈtu na roto i te mau ravea atoa. (Ohipa 20:35) E ua puaihia ˈtu â to ratou tiairaa i te mea maitai e te fanaˈo ra ratou i te hau o te aau e te oaoa. (Roma 15:13; Mataio 6:31, 32) Mea faufaa mau â teie mau haamaitairaa!

IA AHU I “TE HAANA TAMAˈI TAATOA”

18. E nafea te Bibilia e faataa ˈi i to tatou enemi, ta ˈna mau raveraa, e te huru o ta tatou aroraa?

18 Te feia e tamau ra i te rave i te mau mea e here ai te Atua ia ratou, te paruru-atoa-hia ra ïa i te pae varua ia Satani, o te hinaaro ra e faaere i te mau Kerisetiano, eiaha noa i te oaoa, i te ora mure ore atoa râ. (Petero 1, 5:8) “E ere hoi te taata ta tatou e aro nei,” ta Paulo ïa i parau, “te mau faatereraa râ, te mau tia mana, te mau arii o teie nei ao poiri e te mau varua ino i te raˈi.” (Ephesia 6:12) Ia au i te taˈo “aro,” e ere ta tatou i te aroraa na te atea ˈtu, na te hoê vahi paruruhia ˈtu i raro i te fenua ei auraa parau, e taputôraa râ. Hau atu â, te faaite ra te mau taˈo “faatereraa,” “tia mana” e “arii o teie nei ao” e mea faanaho-maitai-hia e mea opuahia te mau aroraa no ǒ mai i te ao varua.

19. A faataa i te haana tamaˈi pae varua a te Kerisetiano.

19 Noa ˈtu râ te mau paruparu e taotiaraa o te taata, e nehenehe tatou e upootia. E nafea? Ma te rave i “te haana tamaˈi taatoa no ǒ mai i te Atua.” (Ephesia 6:13) Teie te faataaraa a te Ephesia 6:14-18 i taua haana tamaˈi ra: “No reira, a mau papu ma te tauupu taamuhia i te hatua o te parau mau, ma te ahu mai i te tapoˈi ouma o te parau-tia, ma te tiaa i to outou mau avae no te poro i te parau apî oaoa o te hau. Hau atu â, a rave i te paruru rahi o te faaroo, e na reira ïa outou e tupohe ai i te mau teˈa auahi atoa a te varua ino. A tuu atoa i te taupoo o te faaoraraa, e a mau i te ˈoˈe o te varua moˈa, oia hoi te parau a te Atua, e na roto i te pure e te taparuraa e rave rau, ia pure outou ma te tuutuu ore ia au i te varua moˈa.”

20. E nafea to tatou huru tupuraa e taa ê ai i to te hoê faehau?

20 I te mea e e faanahoraa na te Atua, e paruru iho â ïa taua haana tamaˈi pae varua ra ia tatou, ia ahu iho â râ tatou i te reira i te mau taime atoa. Taa ê roa i te mau faehau, o te nehenehe e faaea maoro i te aro, to roto te mau Kerisetiano i te hoê aroraa tuutuu ore no te ora e te pohe o te faaea ua haamou anaˈe te Atua i te ao a Satani e ua huri anaˈe oia i te mau varua ino atoa i roto i te abuso. (Apokalupo 12:17; 20:1-3) No reira, eiaha e taora i te tauera mai te peu e te aro ra oe i te tahi mau paruparu aore ra hinaaro ino. E titauhia hoi ia “tairi” tatou paatoa ia tatou iho no te tapea i to tatou haapao maitai ia Iehova. (Korinetia 1, 9:27) Inaha, aita anaˈe tatou e aro ra, e fifi ïa to tatou!

21. Eaha anaˈe te ravea e upootia ˈi tatou i roto i ta tatou tamaˈi pae varua?

21 Hau atu â, eita tatou e upootia i roto i teie aroraa maoti to tatou iho puai. No reira Paulo e haamanaˈo mai ai i te faufaaraa ia pure ia Iehova “ma te tuutuu ore ia au i te varua moˈa.” E mea maitai atoa ia faaroo tatou ia Iehova ma te haapii i ta ˈna Parau e ma te amui i to tatou mau hoa “faehau” i te mau taime atoa, e ere hoi o tatou anaˈe to roto i teie aroraa! (Philemona 2; Hebera 10:24, 25) E upootia te feia haapao maitai i roto i teie mau tuhaa atoa e e tia atoa ia ratou ia paruru ma te puai i to ratou faaroo ia faainohia te reira.

IA INEINE NOA I TE PATURU I TO OE FAAROO

22, 23. (a) No te aha ia ineine noa tatou i te mau taime atoa i te paturu i to tatou faaroo, e eaha te mau uiraa ia ui tatou ia tatou iho? (b) Eaha te tumu parau e hiˈopoahia i to muri iho pene?

22 “E ere outou no teie nei ao,” ta Iesu ïa i parau, “no reira ïa ratou e hae ai ia outou.” (Ioane 15:19) No reira, ia ineine noa te mau Kerisetiano i te paturu i to ratou faaroo e i te na reira ma te faatura e te mǎrû e tia ˈi. (A taio i te Petero 1, 3:15.) A ui ia oe iho: ‘Te taa ra anei ia ˈu no te aha te mau Ite no Iehova e rave ai i te tahi taime i te mau faaotiraa taa ê roa i te manaˈo o te rahiraa o te taata? Ia rave au i taua mau huru faaotiraa ra, ua papu roa anei ia ˈu e ua tano ta te Bibilia e ta te tavini haapao maitai e parau ra? (Mataio 24:45; Ioane 17:17) E ia titauhia ia rave au i te mea maitai i te aro o Iehova, ua ineine anei au i te faaite e mea taa ê au e te oaoa atoa ra anei au i te na reira?’—Salamo 34:2; Mataio 10:32, 33.

23 E pinepine râ to tatou hinaaro e faataa ê noa mai i teie nei ao i te tamatahia na roto i te mau ravea huna ˈtu â. Mai tei faahitihia i te omuaraa, ei hiˈoraa, te tamata ra te Diabolo i te huti i te mau tavini a Iehova i roto i teie nei ao na roto i te faaanaanataeraa a teie nei ao. E nafea tatou e nehenehe ai e maiti i te faaanaanataeraa maitai o te faaitoito ia tatou e o te horoa mai i te hoê manaˈo haava mâ? E hiˈopoahia teie tumu parau i te pene i muri iho.

a Mai te Penetekose 33 mai â, ua haa te Mesia ei Arii i nia i ta ˈna amuiraa oia hoi te mau pǐpǐ faatavaihia i nia i te fenua. (Kolosa 1:13) I 1914, ua fanaˈo te Mesia i te mana faatere ei arii i nia i “te faatereraa o te ao.” No reira, te haa atoa ra te mau Kerisetiano faatavaihia i teie nei ei tia no te Faatereraa arii a te Mesia.—Apokalupo 11:15.

b A hiˈo i te Haaferuriraa i nia i te mau Papai, api 175-179, piahia e te mau Ite no Iehova.