Eaha to roto?

Tapura tumu parau

PENE 4

No te aha e faatura ˈi i te mana faatere?

No te aha e faatura ˈi i te mana faatere?

“A faatura i te mau huru taata atoa.”—PETERO 1, 2:17.

1, 2. (a) No te aha e mea fifi ai no tatou ia faatura i te mana faatere? (b) Eaha te mau uiraa ta tatou e hiˈopoa?

 UA MATAITAI aˈena anei oe i te huru o te hoê tamarii iti ia faauehia o ˈna ia rave i te tahi mea aita o ˈna e hinaaro roa ra? E ite maitai paha oe i te au ore i nia i te hohoˈa mata o taua tamaroa iti ra. Ua faaroo to ˈna tariˈa i te reo o to ˈna na metua e ua ite o ˈna e e mea tia ia faatura o ˈna i to raua mana faatere. I ǒ nei râ, aita iho â o ˈna e hinaaro ra e faaroo. Te faataa ra to ˈna au ore i te hoê tupuraa mau ta tatou paatoa e farerei i te tahi taime.

2 E ere noa i te mea ohie no tatou ia faatura i te mana faatere. Mea fifi anei no oe i te tahi taime ia faatura i te feia e mana faatere to ratou? Mai te peu e e, e ere ïa no oe anaˈe. Te ora ra tatou i te hoê tau e au ra e ua iti roa ino te faatura i te mana faatere. Ia au râ i te Bibilia, e titauhia ia faatura tatou i te feia e mana faatere to ratou i nia ia tatou. (Maseli 24:21) Oia mau, e mea faufaa roa te reira ia here noa te Atua ia tatou. E hiti mai iho â ïa te tahi mau uiraa. No te aha e mea fifi roa ˈi no tatou ia faatura i te mana faatere? No te aha Iehova e ani mai ai i te reira ia tatou, e eaha te tauturu ia tatou ia faaroo? E, e nafea tatou e faaite ai i te faatura i te mana faatere?

TE TUMU E MEA FIFI ROA ˈI

3, 4. Mea nafea te hara e te tia-ore-raa i te haamataraa, e no te aha to tatou tiaraa taata hara e haafifi ai ia tatou ia faatura i te mana faatere?

3 E hiˈo poto mai tatou e piti tumu e mea fifi roa ˈi no tatou ia faatura i te feia e mana faatere to ratou. A tahi, e taata tia ore tatou. A piti, e taata tia ore atoa te feia e mana faatere to ratou. Mea maoro aˈenei te haamataraa te hara e te tia-ore-raa o te taata, i te ô i Edene a orure ai Adamu raua Eva i te mana faatere o te Atua. Ua haamata ïa te hara i taua orureraa hau ra. I teie tau atoa, te vai ra te hinaaro i roto ia tatou e orure hau.—Genese 2:15-17; 3:1-7; Salamo 51:5; Roma 5:12.

4 No to tatou tiaraa taata hara, e tupu ohie noa te teoteo e te ahaaha i roto i te rahiraa o tatou. Area te haehaa ra, e huru maitai varavara ïa e mea tia hoi ia faahotu e ia atuatu tatou. I muri aˈe atoa e rave rahi matahiti taviniraa haapao maitai i te Atua, e nehenehe tatou e riro mai ei taata mârô e te teoteo. A rave na i te hiˈoraa o Kora, o tei tia maite i pihai iho i te nunaa o Iehova i roto e rave rahi ati. Ua nounou râ oia i te mana faatere rahi atu â e ua faatupu oia ma te haama ore i te hoê orureraa hau i nia ia Mose, te taata haehaa roa ˈˈe o taua tau ra. (Numera 12:3; 16:1-3) A manaˈo atoa i te arii Uzia, o tei turaihia e te teoteo ia tomo i roto i te hiero o Iehova e ia rave i te hoê ohipa moˈa faataahia na te mau tahuˈa. (Paraleipomeno 2, 26:16-21) Ua faautuahia teie nau tane no ta raua orureraa hau. E faaararaa to raua hiˈoraa ino no tatou paatoa. E titauhia ia tinai i te teoteo o te haafifi ia tatou ia faatura i te mana faatere.

5. Mea nafea te tahi mau taata tia ore i te faaohiparaa i to ratou mana faatere ma te tano ore?

5 O te feia tia ore e mana faatere to ratou atoa te tumu i iti ai te taata i te faatura i te mana faatere. E mea ino roa, mea haamauiui, aore ra mea haavî e rave rahi. Oia iho â, te faaite ra te tuatapaparaa o te taata i te hoê faaohiparaa tamau tano ore i te mana. (A taio i te Koheleta 8:9.) A hiˈo na ia Saula, e tane maitai oia e te haehaa i to Iehova maitiraa ia ˈna ei arii. Ua riro mai râ oia ei taata teoteo e te pohehae. Ua hamani ino atura oia i te taata haapao maitai ra o Davida. (Samuela 1, 9:20, 21; 10:20-22; 18:7-11) O Davida i muri aˈe tei riro mai ei hoê o te mau arii maitai roa ˈˈe ta Iseraela i fanaˈo aˈenei, ua faaohipa râ oia i to ˈna mana faatere ma te tano ore i to ˈna raveraa i te vahine a Uria ati Heta e tonoraa i taua tane hapa ore ra i mua maitai i te aroraa ia pohe oia. (Samuela 2, 11:1-17) Oia iho â, e haafifi roa te tia-ore-raa i te taata ia faaohipa maitai i te mana. E ia ore te feia e mana faatere to ratou e faatura ia Iehova, mea ino roa ˈtu ïa. I muri iho i te faataaraa mea nafea to te tahi mau pâpa Katolika faatupuraa i te hamani-ino-raa rahi, ua papai te hoê tia hau Beretane: “E nehenehe te taata e ino i te mana e e ino roa te taata i te mana taotia ore.” Ma te haamanaˈo i te reira, e hiˈopoa tatou i te uiraa: No te aha e faatura ˈi i te mana faatere?

NO TE AHA E FAATURA ˈI I TE MANA FAATERE?

6, 7. (a) E turai to tatou here no Iehova ia tatou ia aha, e no te aha? (b) Ua taaihia te auraro i te aha, e e nafea tatou e faaite ai i te reira?

6 Te tumu maitai roa ˈˈe e faatura ˈi tatou i te mana faatere, o te here ïa, oia hoi to tatou here no Iehova, no to tatou taata tupu e no tatou iho atoa. No te mea e mea here iho â na tatou ia Iehova, e hinaaro tatou e faaoaoa i to ˈna aau. (A taio i te Maseli 27:11; Mareko 12:29, 30.) Ua ite tatou e ua mârôhia to ˈna tiaraa Arii hau ê, to ˈna tiaraa e faatere i te ao taatoa, i nia i te fenua mai te tupuraa te orureraa hau i Edene, e te turu ra te rahiraa o te huitaata ia Satani e te patoi ra i te faatereraa a Iehova. Te oaoa nei tatou i te tia i te pae o Iehova no te turu i to ˈna tiaraa Arii hau ê. Ia taio tatou i te mau parau hanahana o te Apokalupo 4:11, e putapû to tatou aau. Te taa maitai ra ia tatou e o Iehova te Faatere tia mau o te ao taatoa! Te turu ra tatou i te tiaraa Arii hau ê o Iehova, ma te farii i ta ˈna faatereraa i roto i to tatou oraraa i te mau mahana atoa.

7 E titau tera faatura i te faarooraa e te tahi atu mea. E faaroo iho â tatou ia Iehova no to tatou here ia ˈna. I te tahi râ taime, e mea fifi roa no tatou ia faaroo. I reira ïa e titauhia ˈi ia haapii tatou, mai te tamaroa iti i faahitihia i te omuaraa, i te auraro. E haamanaˈo tatou e ua auraro Iesu i te hinaaro o to ˈna Metua noa ˈtu e e au ra e mea fifi roa ia na reira. “Ia tupu eiaha to ˈu hinaaro, to oe râ,” ta ˈna ïa i parau i to ˈna Metua.—Luka 22:42.

8. (a) Ua taai-pinepine-hia te auraroraa i te mana faatere o Iehova i teie mahana i te aha, e na te aha e faaite ra i te huru aau o Iehova i roto i teie tuhaa? (b) Eaha te nehenehe e tauturu ia tatou ia faaroo i te aˈoraa e ia farii i te aˈo? (A hiˈo i te tumu parau “ E faaroo i te parau, e farii i te aˈo.”)

8 Parau mau, aita iho â Iehova e paraparau mai ra ia tatou tataitahi i teie tau. Te faaohipa ra o ˈna i ta ˈna Parau e to ˈna mau tia taata i nia i te fenua. No reira i te rahiraa o te taime, e faaite tatou i te auraro i te mana faatere o Iehova ma te faatura i taua mau taata ra ta ˈna i horoa ˈtu i te mana faatere i nia ia tatou, aore ra ta ˈna e faatia ra â ia faaohipa i to ratou mana faatere i nia ia tatou. Ia patoi noa ˈtu tatou i taua mau taata ra, ma te ore e farii ei hiˈoraa i ta ratou mau aˈoraa e aˈo Bibilia, e faainoino ïa tatou i to tatou Atua. I to te nunaa Iseraela ohumuraa e patoiraa ia Mose, o Iehova ïa ta ratou i na reira roa ˈtu i ta Iehova hiˈoraa.—Numera 14:26, 27.

9. No te aha to tatou here no to tatou taata tupu e turai ai ia tatou ia faatura i te mana faatere? A horoa i te hoê hiˈoraa.

9 E faatura atoa tatou i te mana faatere no to tatou here i to tatou taata tupu. E nafea ïa? A feruri na e e faehau oe i roto i te hoê nuu. Tei te haa-amui-raa, te faarooraa e te faaturaraa te faehau tataitahi i te mau tia faatere e upootia ˈi te nuu, e e ora atoa ˈi. Mai te peu e e faaino oe i taua faanahonahoraa ra ma te orure hau, e nehenehe te taatoaraa o to oe mau hoa faehau e fifi. Parau mau, te tuino rahi nei te mau nuu taata i te ao i teie mahana. Area ta Iehova mau nuu ra, e maitai noa ïa ta ratou e rave. E hanere taime to te Bibilia faahitiraa i te Atua mai ia Iehova sabaota. (Samuela 1, 1:3) O ˈna te Raatira rahi o te hoê nuu rahi o te mau varua puai. I te tahi taime, e faaau Iehova i ta ˈna mau tavini i te fenua i te hoê pǔpǔ, aore ra nuu. (Salamo 68:11; Ezekiela 37:1-10) Ia patoi noa ˈtu tatou i te mau taata ta Iehova i horoa ˈtu i te mana faatere, eita anei ïa tatou e tuu i to tatou mau hoa faehau pae varua i roto i te ati? Ia patoi te hoê Kerisetiano i te mau matahiapo faatoroahia, e nehenehe vetahi ê i roto i te amuiraa e fifi atoa. (Korinetia 1, 12:14, 25, 26) Ia orure hau te hoê tamarii, o te utuafare taatoa te nehenehe e fifi. No reira, e faaite tatou i to tatou here no to tatou taata tupu ma te faahotu i te hoê huru feruriraa faatura e te haa amui.

10, 11. E nafea te hinaaro tia ia maitai tatou e turai ai ia tatou ia auraro i te mana faatere?

10 E faatura atoa tatou i te mana faatere no to tatou iho maitai. Ia ani mai Iehova ia faatura i te mana faatere, e faahiti pinepine oia i te mau maitai ta tatou e fanaˈo ia na reira tatou. Ei hiˈoraa, te faaue ra oia i te mau tamarii ia faaroo i to ratou mau metua ia maitai to ratou oraraa e ia ora maoro ratou. (Deuteronomi 5:16; Ephesia 6:2, 3) Te faaue ra o ˈna ia tatou ia faatura i te mau matahiapo o te amuiraa, aita anaˈe e fifi ïa tatou i te pae varua. (Hebera 13:7, 17) E te faaue ra o ˈna ia tatou ia faaroo i te feia mana, e paruruhia ïa tatou.—Roma 13:4.

11 Eita anei oe e farii e e tauturu mai te iteraa no te aha Iehova e hinaaro ai ia faaroo tatou, ia faatura i te mana faatere? E hiˈopoa ïa tatou e nafea ia faaite i te faatura i te mana faatere i roto e toru tuhaa faufaa roa o te oraraa.

FAATURA I ROTO I TE UTUAFARE

12. Eaha te hopoia ta Iehova i horoa na te tane faaipoipo e metua tane i roto i te utuafare, e e nafea te hoê tane e amo ai i taua hopoia ra?

12 Na Iehova iho i haamau i te utuafare. Ei Atua nahonaho noa, ua faanaho oia i te utuafare ia manuïa te reira. (Korinetia 1, 14:33) Ua horoa oia i te mana faatere i te tane faaipoipo e metua tane ei upoo o te utuafare. E faaite te tane faaipoipo i te faatura no to ˈna Upoo, te Mesia ra o Iesu, ma te pee i ta Iesu huru faaohiparaa i te tiaraa upoo i nia i te amuiraa. (Ephesia 5:23) No reira, eiaha te tane faaipoipo e haapae i ta ˈna hopoia, ia amo râ oia i te reira ma te itoito. Eiaha atoa oia e haavî aore ra e faaetaeta, ia î râ oia i te here, ia faito noa e ia hamani maitai. E haamanaˈo oia e ua taotiahia to ˈna mana faatere. Eita roa ˈtu te reira e na nia ˈˈe i to Iehova mana faatere.

E pee te hoê metua tane Kerisetiano i ta te Mesia huru amoraa i te tiaraa upoo

13. E nafea te hoê vahine faaipoipo e metua vahine e amo ai i ta ˈna hopoia utuafare ma te auhia e Iehova?

13 E titauhia ia haa te hoê vahine faaipoipo e metua vahine ei tauturu no ta ˈna tane. Ua horoa-atoa-hia na ˈna te tahi mana faatere i roto i te utuafare, te faahiti ra hoi te Bibilia i “te faaitoito [aore ra faaueraa] a to metua vahine.” (Maseli 1:8) Parau mau, ua iti aˈe to ˈna mana faatere i to ta ˈna tane. E faaite te hoê vahine faaipoipo Kerisetiano i te faatura i te mana faatere o ta ˈna tane ma te tauturu ia ˈna ia amo i ta ˈna hopoia ei upoo utuafare. Eita o ˈna e faahaehaa ia ˈna, e faateretere ia ˈna, aore ra e haru i to ˈna tiaraa. E turu râ oia e e haa amui. Ia ore o ˈna e au i ta ˈna mau faaotiraa, e nehenehe o ˈna e faaite i to ˈna mau manaˈo ma te faatura, e auraro noa râ oia. Mai te peu e e ere ta ˈna tane i te Kerisetiano, e farerei paha oia i te mau tupuraa fifi, e nehenehe râ to ˈna haerea auraro e turai i ta ˈna tane ia imi ia Iehova.—A taio i te Petero 1, 3:1.

14. E nafea te mau tamarii e faaoaoa ˈi i to ratou mau metua e ia Iehova?

14 E faaoaoa te mau tamarii i te aau o Iehova ia faaroo ratou i to ratou metua tane e metua vahine. E faatura e e faaoaoa atoa ratou i to ratou mau metua. (Maseli 10:1) I roto i te mau utuafare hoê anaˈe metua, e pee te mau tamarii i tera noa faaueraa tumu e faaroo, ma te ite maite e e hinaaro rahi atoa to ratou metua i ta ratou turu e haa-amui-raa. I roto i te mau utuafare e amo te mau mero atoa i te mau hopoia ta te Atua i faataa na ratou, e tupu te hau e te oaoa rahi. E faahanahana te reira i te Tumu o te mau utuafare atoa, te Atua ra o Iehova.—Ephesia 3:14, 15.

FAATURA I ROTO I TE AMUIRAA

15. (a) I roto i te amuiraa, e nafea tatou e faaite ai e te faatura ra tatou i te mana faatere o Iehova? (b) Eaha te mau aratairaa Bibilia e tauturu mai ia faaroo i to tatou mau aratai? (A hiˈo i te tumu parau “ A faaroo i te mau aratai.”)

15 Ua faatoroa Iehova i ta ˈna Tamaiti ei Faatere i nia i te amuiraa Kerisetiano. (Kolosa 1:13) Area o Iesu, ua poroi oia i ta ˈna “tavini haapao maitai e te paari” ia haapao i te mau hinaaro mau pae varua o te nunaa o te Atua i nia i te fenua. (Mataio 24:45-47) O te Tino aratai a te mau Ite no Iehova “te tavini haapao maitai e te paari.” Mai i roto i te mau amuiraa Kerisetiano i te senekele matamua, te fanaˈo nei te mau matahiapo i te mau faaueraa e aˈoraa no ǒ roa mai i te Tino aratai aore ra na roto i to ˈna mau tia, mai te mau tiaau ratere. Ia faatura tatou tataitahi i te mana faatere o te mau matahiapo Kerisetiano, te faaroo nei ïa tatou ia Iehova.—A taio i te Tesalonia 1, 5:12; Hebera 13:17.

16. I roto i teihea auraa e na te varua moˈa e faatoroa i te mau matahiapo?

16 E ere te mau matahiapo e te mau tavini tauturu i te mau taata tia roa. E paruparu to ratou, to tatou atoa hoi. Tera râ, ua horoahia mai tera mau matahiapo “ei ô” no te tauturu i te amuiraa ia vai puai noa i te pae varua. (Ephesia 4:8) Na te varua moˈa e faatoroa i te mau matahiapo. (Ohipa 20:28) E nafea ïa? Ia faaî na mua tera mau taeae i te mau titauraa tei faahitihia i roto i ta te Atua Parau tei papaihia i raro aˈe i te aratairaa a te varua moˈa. (Timoteo 1, 3:1-7, 12; Tito 1:5-9) Hau atu â, e pure maite te mau matahiapo o te hiˈopoa e te faaî ra anei te hoê taeae i te mau titauraa Bibilia, no te ani i te aratairaa a te varua moˈa o Iehova.

17. Ia haa ratou i roto i te amuiraa, no te aha te mau tuahine Kerisetiano e tapoˈi ai i to ratou upoo i te tahi taime?

17 I te tahi taime i roto i te amuiraa, aita e matahiapo e aita e tavini tauturu e vata no te rave i te hoê ohipa na ratou iho â e haapao, mai te faatereraa i te hoê putuputuraa no te pororaa. I roto i taua mau tupuraa ra, e nehenehe te tahi atu mau taeae bapetizohia e haapao i te reira. Aita anaˈe e taeae, e nehenehe te mau tuahine Kerisetiano aravihi e haapao atu. Teie râ, ia rave te hoê tuahine i te hoê hopoia a te hoê taeae bapetizohia, e tapoˈi o ˈna i to ˈna upoo. a (Korinetia 1, 11:3-10) Aita teie titauraa e faahaehaa ra i te mau vahine. E ravea râ te reira no te faaite i te faatura i te tiaraa upoo ta Iehova i faanaho, i roto i te utuafare e i roto i te amuiraa.

FAATURA I TE FEIA MANA

18, 19. (a) E nafea oe e faataa ˈi i te mau faaueraa tumu o te Roma 13:1-7? (b) E nafea tatou e faaite ai i te faatura no te feia mana o te ao?

18 Te pee maite ra te mau Kerisetiano mau i te mau faaueraa tumu o te Roma 13:1-7. (A taio.) A taio ai oe i tera mau irava, e ite oe e o te mau faatereraa a te ao “te feia mana” i faahitihia. A vaiiho noa ˈi Iehova i teie mau faatereraa a te taata ia vai noa mai, e rave ratou i te tahi mau ohipa faufaa, mai te tapea-maite-raa i nia i te tahi faito i te nahonaho e te horoaraa mai i te tahi mau tauturu hinaaro-mau-hia. E faaite tatou i to tatou faatura no teie mau mana faatere ma te pee i te mau ture. E aufau tatou i te mau tute atoa, e faaî maitai i te mau api parau aore ra papie atoa ta te faatereraa e ani mai, e e pee i te mau ture atoa tei taaihia ia tatou, i to tatou utuafare, ta tatou ohipa aore ra ta tatou mau taoˈa. Tera râ, eita tatou e auraro i te mau mana faatere a te ao ia faaue mai ratou ia faaroo ore i te Atua. E pahono râ tatou mai te mau aposetolo i mutaa ihora: “O te Atua ei faatere ta matou e auraro e tia ˈi, eiaha te taata.”—Ohipa 5:28, 29; a hiˈo i te tumu parau “ To vai mana faatere ta ˈu e faatura?

19 E faaite atoa tatou i te faatura no te feia mana o te ao maoti to tatou haerea. I te tahi taime, e farerei roa paha tatou i te tahi mau taata toroa a te Hau. Ua farerei te aposetolo Paulo i te feia faatere mai te arii Heroda Ageripa e te tavana Phesito. E paruparu ino mau to teie nau tane, ua paraparau râ Paulo ia raua ma te faatura. (Ohipa 26:2, 25) E pee tatou i te hiˈoraa o Paulo, noa ˈtu e te taata toroa ta tatou e paraparau atu, e taata faatere puai aore ra e mutoi. I te haapiiraa, e tutava te mau Kerisetiano apî i te faatura atoa i ta ratou mau orometua haapii e i te feia faatere e te mau rave ohipa a te fare haapiiraa. Parau mau, eita tatou e faatura noa i te feia o te farii i ta tatou mau tiaturiraa. E faatura atoa râ tatou i te feia o te patoi i te mau Ite no Iehova. Inaha, e mea maitai ia ite te rahiraa o te feia e ere i te Kerisetiano e mea faatura tatou.—A taio i te Roma 12:17, 18; Petero 1, 3:15.

20, 21. Eaha te tahi mau maitai e noaa mai i te faaiteraa i te faatura tia i te mana faatere?

20 Eiaha tatou e pipiri i te faaiteraa i te faatura. Ua papai te aposetolo Petero: “A faatura i te mau huru taata atoa.” (Petero 1, 2:17) Ia ite te taata e te hiˈo ra tatou ia ratou ma te faatura mau, e nehenehe ratou e maere roa. A haamanaˈo, mea varavara roa teie huru maitai i teie mahana. No reira, e ravea te faaiteraa i te reira no te pee i te faaueraa a Iesu: “Ia anaana atoa ïa to outou maramarama i mua i te taata, ia ite hoi ratou i ta outou mau ohipa maitatai, a faahanahana ˈtu ai i to outou Metua i te raˈi.”—Mataio 5:16.

21 I roto i teie nei ao poiri, te faataehia ra te feia aau maitai i te maramarama pae varua. No reira, e nehenehe te faaiteraa tatou i te faatura i roto i te utuafare, i roto i te amuiraa e i te feia mana o te ao e faatae mai i te tahi pae e e turai ia ratou ia haere e o tatou na roto i te maramarama. Auê ïa tiaturiraa faahiahia e! Noa ˈtu râ e eita te reira e tupu, te vai ra te hoê tiaturiraa papu. E oaoa te Atua ra o Iehova ia faatura tatou i te taata e e tauturu atoa mai te reira ia tamau i te rave i te mau mea e here ai te Atua ia tatou. Eaha hoi te haamaitairaa rahi aˈe i teie?

a E hiˈopoa tumu parau “E tapoˈi i te upoo, afea e no te aha?” o te tuhaa hau i te tahi mau ravea au noa no te faaohipa i teie faaueraa tumu.