Eaha to roto?

Tapura tumu parau

TUHAA HAU

To tatou huru i nia i te hoê taata tiavaruhia

To tatou huru i nia i te hoê taata tiavaruhia

Aita rea mea mauiui aˈe i te mamae ta tatou e ite ia tiavaruhia te hoê mero o to tatou utuafare aore ra te hoê hoa rahi no to ˈna hararaa ma te ore e tatarahapa. E nehenehe to tatou huru i mua i te aratairaa Bibilia i roto i taua tuhaa ra e faaite i te hohonu o to tatou here no te Atua e to tatou haapao maitai i teie faanahoraa ta ˈna. a E hiˈopoa anaˈe i te tahi mau uiraa e hiti mai no nia i te reira.

Eaha to tatou huru i nia i te hoê taata tiavaruhia e tia ˈi? Te na ô ra te Bibilia: “Faaea i te amuimui atu i te taata tei parauhia na e taeae e o te rave nei i te mau peu taotoraa tia ore, aore ra te taata nounou, e te haamori idolo, e te parau ino, e te inu ava e te eiâ. Hau atu â, eiaha roa e tamaa e tera huru taata.” (Korinetia 1, 5:11) No nia i te taata atoa aita e haapao ra i te haapiiraa a te Mesia, te taio ra tatou: “Eiaha e farii ia ˈna i ǒ outou, eiaha atoa e aroha ˈtu ia ˈna. O te aroha ˈtu hoi ia ˈna, te apiti atu ra ïa i ta ˈna mau ohipa ino.” (Ioane 2, 9-11) Aita to tatou e taairaa pae varua e te feia tiavaruhia e eita tatou e amuimui ia ratou. Te na ô ra Te Pare Tiairaa o te 15 no Titema 1981, api 23 (Farani): “E nehenehe te tahi noa ‘Ia ora na’ e riro ei taahiraa avae matamua no te hoê aparauraa e peneiaˈe atoa no te hoê auhoaraa. E hinaaro anei tatou e rave i tera taahiraa avae matamua e te hoê taata tiavaruhia?”

E mea titau-mau-hia anei ia ape roa ia ˈna? E, no te mau tumu rau ïa. A tahi, e faaiteraa te reira i to tatou taiva ore i te Atua e ta ˈna Parau. Eita noa tatou e faaroo ia Iehova i te taime ohie, i te taime fifi atoa râ. E turai to tatou here no te Atua ia tatou ia haapao i ta ˈna mau faaueraa atoa, ua ite maitai hoi tatou e e Atua parau-tia oia e te î i te here e no to tatou maitai rahi ta ˈna mau ture. (Isaia 48:17; Ioane 1, 5:3) A piti, e paruru te faaatea-ê-raa i te hoê taata rave hara tatarahapa ore, ia tatou e i te toea o te amuiraa, i te viivii pae varua e te mau peu tano ore e e paruru tatou i te roo maitai o te amuiraa. (Korinetia 1, 5:6, 7) A toru, e nehenehe to tatou tapea-papu-raa i te mau faaueraa tumu Bibilia e riro ei maitai no te taata tiavaruhia. Na roto i te tururaa i te faaotiraa a te tomite haavaraa, e haaputapû paha tatou i te aau o te hoê taata rave hara aita i farii na i te mau tutavaraa a te mau matahiapo no te tauturu ia ˈna. E nehenehe te ereraa i te auhoaraa faufaa roa e te feia mea here na ˈna e tauturu ia ˈna ia “feruri maitai,” ia ite i te ino rahi o ta ˈna hapa e ia rave i te mau taahiraa avae no te hoˈi ia Iehova ra.—Luka 15:17.

E mai te peu e e mero o to tatou utuafare tei tiavaruhia? I roto i tera tupuraa, e nehenehe te taairaa piri i rotopu i te mau mero utuafare e tamata i to tatou taiva ore. Eaha ïa to tatou huru i nia i te hoê mero o to tatou utuafare tei tiavaruhia? Eita ta tatou e nehenehe e faahiti i ǒ nei i te mau tupuraa atoa e nehenehe e fa mai. E hiˈo mai râ tatou e piti tupuraa rahi.

Te tupuraa matamua, o te hoê ïa taata tiavaruhia, mero no te hoê utuafare piri roa, o te noho noa ra i te fare. I te mea e eita to ˈna tiavaruraa e tâpû i te taairaa utuafare, e nehenehe te mau ohipa e te mau taairaa utuafare o te mau mahana atoa e tamau noa. Na roto râ i to ˈna haerea, ua maiti oia i te tâpû i te taairaa pae varua i rotopu ia ˈna e to ˈna utuafare Kerisetiano. No reira, aita faahou e taairaa pae varua to te mau mero utuafare haapao maitai e o ˈna. Ei hiˈoraa, ia putuputu te utuafare no te haamoriraa utuafare, eita ta ˈna e nehenehe e apiti atu mai te peu e to reira o ˈna. Mai te peu râ e e tamarii aitâ i naea te matahiti tei tiavaruhia, e hopoia noa â na te mau metua e haapii ia ˈna e e aˈo atu. No reira, e nehenehe te mau metua î i te here e faaoti e faatere i te hoê haapiiraa Bibilia e taua tamarii ra. bMaseli 6:20-22; 29:17.

Te tahi atu tupuraa, o te hoê ïa fetii tiavaruhia e ere i te mero no te hoê utuafare piri roa e aita oia e noho ra i te fare. Noa ˈtu e e titauhia paha te tahi mau farereiraa taotiahia i te tahi mau taime varavara no te hoê ohipa fetii faufaa, e mea maitai ia faaiti roa i taua mau huru farereiraa ra. Eita te mau mero haapao maitai o te hoê utuafare Kerisetiano e imi i te mau otoheraa no te amuimui i te hoê fetii tiavaruhia aita e noho ra i te fare. E turai râ te haapao maitai ia Iehova e i ta ˈna faanahonahoraa ia ratou ia turu i te faanahoraa Bibilia o te tiavaruraa. No te maitai rahi o te taata rave hara e pee ai ratou i taua haerea haapao maitai ra e e nehenehe te reira e tauturu ia ˈna ia haafaufaa i te aˈo i horoahia ˈtu. cHebera 12:11.

a E tano atoa te mau faaueraa tumu Bibilia no nia i te tiavaruraa no te feia o te iriti ia ratou i te amuiraa.

b Ei haamaramaramaraa hau no nia i te mau tamarii aitâ i naea te matahiti tei tiavaruhia e noho noa ra i te fare, a hiˈo i Te Pare Tiairaa o te 1 no Atopa 2001, api 16-17, e o te 1 no Novema 1988, api 29.

c Ei haamaramaramaraa hau no nia i to tatou huru i nia i te mau mero utuafare tiavaruhia, a hiˈo i te mau aˈoraa Bibilia faataahia i roto i Te Pare Tiairaa o te 1 no Me 1988, api 3-7, e Te Pare Tiairaa reo Farani o te 15 no Titema 1981, api 25-30.