Eaha to roto?

Tapura tumu parau

PENE 1

“Teie hoi te here i te Atua”

“Teie hoi te here i te Atua”

“Teie hoi te here i te Atua, ia haapao tatou i ta ˈna mau faaueraa. E ere ta ˈna mau faaueraa i te mea teimaha.”—IOANE 1, 5:3.

1, 2. Na te aha e turai ra ia oe ia here i te Atua ra o Iehova?

 MEA here anei na oe i te Atua? Mai te peu e ua pûpû ê na oe i to oe oraraa ia Iehova, e pahono papu ïa oe e e. E ua tano oe! Mea natura iho â no tatou ia here ia Iehova. E pahonoraa hoi to tatou here i te Atua i to ˈna here ia tatou. Te na ô ra te Bibilia: “Te here nei tatou, no te mea [o Iehova] na mua tei here mai ia tatou.”—Ioane 1, 4:19.

2 O Iehova na mua tei faaite i to ˈna here ia tatou. Ua horoa mai o ˈna i te hoê nohoraa nehenehe, te fenua. Te haapao ra o ˈna i to tatou mau hinaaro mau i te pae materia e te pae tino. (Mataio 5:43-48) Te mea faufaa ˈtu â, te haamâha ra o ˈna i to tatou mau hinaaro mau pae varua. Ua horoa mai o ˈna i ta ˈna Parau, te Bibilia. Hau atu â, te ani mai ra o ˈna ia pure ia ˈna ma te haapapuraa e e faaroo o ˈna ia tatou e e horoa mai o ˈna i to ˈna varua moˈa no te tauturu ia tatou. (Salamo 65:2; Luka 11:13) Te mea faufaa roa ˈˈe, ua tono mai o ˈna i ta ˈna Tamaiti here roa ˈˈe ei Hoo no tatou ia faaorahia tatou i te hara e te pohe. Auê ïa here rahi to Iehova ia tatou e!—A taio i te Ioane 3:16; Roma 5:8.

3. (a) Ia here noa te Atua ia tatou, e titauhia ia aha tatou? (b) Eaha te uiraa faufaa ia feruri tatou e tia ˈi, e teihea roa te pahonoraa?

3 Te hinaaro ra Iehova ia fanaˈo tatou i to ˈna here e a muri noa ˈtu. E fanaˈo anei râ tatou aore ra eita? Tei ia tatou noa ïa. Te aˈo mai ra te Parau a te Atua: “A tamau . . . i te rave i te mau mea e here ai te Atua ia outou . . . ma te tiaturi i te ora mure ore.” (Iuda 21) Te faaite ra te parau “a tamau . . . i te rave i te mau mea” e mea titauhia ia ohipa tatou e here noa mai ai te Atua ia tatou. E mea tia ia pahono tatou i to ˈna here ma te mau ravea taa maitai. Teie ïa te hoê uiraa faufaa e feruri tatou: ‘E nafea vau e faaite ai i to ˈu here i te Atua?’ To roto te pahonoraa i ta te aposetolo Ioane i papai i raro aˈe i te aratairaa a te varua o te Atua: “Teie hoi te here i te Atua, ia haapao tatou i ta ˈna ra mau faaueraa. E ere ta ˈna mau faaueraa i te mea teimaha.” (Ioane 1, 5:3) E mea maitai ia hiˈopoa maite tatou i te auraa o teie mau parau, te hinaaro ra hoi tatou e faaite i to tatou Atua e mea here roa na tatou ia ˈna.

“TEIE HOI TE HERE I TE ATUA”

4, 5. A faataa mea nafea te here no Iehova i te haamataraa i te rahi i roto i to oe aau.

4 “Te here i te Atua.” Te manaˈo ra te aposetolo Ioane i te aha i to ˈna papairaa i tera mau parau? Te haamanaˈo ra anei oe afea te here no Iehova i te haamataraa i te rahi i roto i to oe aau?

E tapao te pûpûraa ia tatou e te bapetizoraa i te haamataraa o te hoê oraraa niuhia i nia i te faarooraa ia Iehova ma te here

5 A haamanaˈo rii na i te taime matamua a ite ai oe i te parau mau no nia ia Iehova e i ta ˈna mau opuaraa e a haamata ˈi oe i te faatupu i te faaroo. Ua taa ˈtura ia oe e noa ˈtu e ua fanauhia oe ei taata hara tei atea ê i te Atua, ua iriti Iehova na roto i te Mesia i te ravea e raea ˈi ia oe te tia-roa-raa ta Adamu i ere e e fanaˈo ai oe i te ora mure ore. (Mataio 20:28; Roma 5:12, 18) Ua haamata oe i te taa i te faufaaraa o te haapaeraa ta Iehova i rave ma te tono mai i ta ˈna Tamaiti here e pohe no tatou. Ua putapû to aau, e ua haamata oe i te here i te Atua o tei faaite i tera here rahi ia oe.—A taio i te Ioane 1, 4:9, 10.

6. E nafea te here mau e faaitehia ˈi, e ua turai te here i te Atua ia oe ia aha?

6 Taua râ huru aau ra, e haamataraa noa ïa o te here mau ia Iehova. E ere te here i te tahi huru aau noa, e ere atoa i te parau noa. Te here mau i te Atua, e ere noa ïa i te parauraa: “Mea here na ˈu ia Iehova.” Mai te faaroo, e faaitehia te here mau na roto i te mau ohipa ta te reira e turai ia rave. (Iakobo 2:26) Mea maramarama maitai, e faaite tatou i to tatou here ma te rave i te mau mea e au tei herehia e tatou. No reira, i te aˈaraa te here no Iehova i roto i to oe aau, ua hinaaro oe e tapi i te huru oraraa e au to oe Metua i te raˈi. E Ite no Iehova bapetizohia anei oe? Mai te peu e e, ua turai ïa teie here e taiva ore hohonu ia oe ia rave i te faaotiraa faufaa roa ˈˈe o to oe oraraa. Ua pûpû oe ia oe ia Iehova no te rave i to ˈna hinaaro, e ua faataipe oe i ta oe pûpûraa na roto i te bapetizoraa. (A taio i te Roma 14:7, 8.) Ua taaihia te tapearaa i teie parau fafau faufaa roa ia Iehova i ta te aposetolo Ioane e faahiti ra i muri iho.

“IA HAAPAO TATOU I TA ˈNA MAU FAAUERAA”

7. Eaha te tahi mau faaueraa a te Atua, e eaha te auraa e haapao i te reira?

7 Ia au i te tatararaa a Ioane, teie te here i te Atua: “Ia haapao tatou i ta ˈna mau faaueraa.” Eaha te mau faaueraa a te Atua? Te horoa mai ra Iehova i te tahi mau faaueraa taa maitai na roto i ta ˈna Parau, te Bibilia. Ei hiˈoraa, te opani ra oia i te taeroraa ava, te mau peu taotoraa tia ore, te haamoriraa idolo, te eiâ, te haavare e te vai ra ˈtu â. (Korinetia 1, 5:11; 6:18; 10:14; Ephesia 4:28; Kolosa 3:9) Te auraa e haapao i te mau faaueraa a te Atua, e ora ïa ia au i te mau ture aveia Bibilia taa maitai no nia i te maitai e te ino.

8, 9. E nafea tatou e ite ai eaha ta Iehova e au i roto atoa i te mau huru tupuraa aita e ture Bibilia taa maitai? A horoa i te hoê hiˈoraa.

8 Ia mauruuru mai râ Iehova, eita e navai ia faaroo noa tatou i ta ˈna mau faaueraa taa maitai. Aita iho â Iehova e faateimaha ra ia tatou i te mau ture o te faatere i te mau tuhaa atoa o to tatou oraraa o te mau mahana atoa. No reira, i te mahana taitahi, e nehenehe tatou e farerei e rave rahi huru tupuraa aita e faaueraa Bibilia taa maitai. E nafea ïa tatou e ite ai eaha ta Iehova e au? Te horoa ra te Bibilia i te mau faaiteraa maramarama no nia i te manaˈo o te Atua. A haapii ai tatou i te Bibilia, e ite tatou eaha ta Iehova e au e eaha ta ˈna e riri. (A taio i te Salamo 97:10; Maseli 6:16-19) E taa ia tatou te mau haerea e te mau ohipa ta ˈna e haafaufaa. E hau atu â tatou i te haapii no nia i te huru e te mau eˈa o Iehova, e tia ˈtu â ia tatou ia vaiiho i to ˈna manaˈo ia aratai i ta tatou mau faaotiraa e ta tatou mau ohipa. No reira, i roto atoa i te mau huru tupuraa aita e ture Bibilia taa maitai, e nehenehe tatou e ite pinepine i “te hinaaro o Iehova.”—Ephesia 5:17.

9 I roto i te Bibilia, ei hiˈoraa, aita e faaueraa taa maitai e parau mai ra eiaha e mataitai i te mau hohoˈa aore ra te tahi atu mau mea i roto i te afata teata o te pata mai i te haavîraa uˈana hairiiri aore ra te mau peu taotoraa tia ore. Teie râ, e hinaaro iho â anei tatou i te hoê ture taa maitai o te opani ra i te mataitai i tera mau mea? Ua ite tatou eaha te manaˈo o Iehova i te reira. Te parau maitai mai ra ta ˈna Parau: “Area . . . te rave parau ino [“te au i te haavîraa uˈana,” New World Translation], [e] riri roa [to Iehova] aau ia ˈna.” (Salamo 11:5) Te na ô atoa ra te Bibilia: “E faautua hoi te Atua i te feia e rave ra i te mau peu taotoraa tia ore.” (Hebera 13:4) Ia feruri tatou i taua mau parau no ǒ mai i te Atua ra, e taa maitai ia tatou eaha te hinaaro o Iehova. E faaoti ïa tatou eiaha e mataitai i te mau hohoˈa o te faaite roa mai i te mau huru peu ta to tatou Atua e riri, no te faaanaanatae ia tatou. Ua ite tatou e e oaoa Iehova ia haapae tatou i te mau mea viivii ta teie ao e tamata ra i te faariro ei faaanaanataeraa ino ore. a

10, 11. No te aha tatou e maiti ai i te faaroo ia Iehova, e mai teihea ta tatou huru faarooraa ia ˈna?

10 Eaha te tumu matamua roa e haapao ai tatou i te mau faaueraa a te Atua? No te aha tatou e hinaaro ai e ora i te mau mahana atoa ia au i ta tatou i ite no nia i te manaˈo o te Atua? Aita tatou e maiti ra i tera haerea no te ape noa i te utua aore ra te mau faahopearaa iino ta te feia tâuˈa ore i te hinaaro o te Atua e faaruru ra. (Galatia 6:7) Aita, te hiˈo ra tatou i te faarooraa ia Iehova ei ravea faufaa roa no te faaite i to tatou here ia ˈna. Mai te hoê tamarii o te hinaaro roa ra i te farii maitai a to ˈna metua tane, te hinaaro atoa ra tatou i to Iehova aroha, aore ra ta ˈna farii maitai. (Salamo 5:12) O ˈna to tatou Metua, e mea here na tatou ia ˈna. Aita ˈtu mea e hopoi mai i te oaoa e te mauruuru rahi aˈe maori râ te taaraa e te ora nei tatou ma te “itehia mai . . . e Iehova.”—Maseli 12:2.

11 No reira, eita tatou e faaroo ma te faatia ture noa, ma te maiti i te faaueraa ta tatou e hinaaro e haapao, aore ra ma te tiai i te tahi haamaitairaa. b Eita tatou e maiti, oia hoi e faaroo i te taime noa e au ia tatou aore ra e ere te reira i te mea fifi roa aore ra aita roa ˈtu e fifi. Eita, e “auraro” tatou “ma te aau tae.” (Roma 6:17) Hoê â to tatou huru aau e to te fatu salamo Bibilia tei papai: “E popou â vau i ta oe ra mau parau [aore ra faaueraa], ua riro roa hoi tau aau i te reira.” (Salamo 119:47) Oia, mea au na tatou e faaroo ia Iehova. Te farii ra tatou e mea tano roa ia faaroo ia ˈna ma te aau atoa e ma te ore e tiai i te tahi haamaitairaa. Ta ˈna ïa e titau mai ra. (Deuteronomi 12:32) E hinaaro tatou ia parau Iehova no tatou mai ta ta ˈna Parau e faahiti ra no Noa. Te na ô ra te Bibilia no nia i taua patereareha haapao maitai ra, tei faaite i to ˈna here i te Atua ma te faaroo e rave rahi ahuru matahiti: “Ua na reira . . . Noa i te mau mea atoa ta te Atua i faaue mai ia ˈna ra, o ta ˈna ïa i rave maite.”—Genese 6:22.

12. Eaha te taime e oaoa ˈi te aau o Iehova ia faaroo tatou ia ˈna?

12 Eaha to Iehova huru aau ia faaroo tatou ma te aau tae? Ia au i ta ˈna Parau, e “oaoa” to ˈna “aau.” (Maseli 27:11) E oaoa iho â anei te aau o te Arii hau ê e Fatu o te ao taatoa ia faaroo tatou ia ˈna? Oia mau e no te mau tumu papu maitai ïa! Ua poiete Iehova ia tatou ma te tiamâraa e maiti. Te auraa ïa e e nehenehe tatou e maiti i te faaroo i te Atua aore ra e maiti i te faaroo ore ia ˈna. (Deuteronomi 30:15, 16, 19, 20) Ia maiti tatou ma te aau tae i te faaroo ia Iehova e mai te peu e o te aau î i te here no te Atua te puai turai o taua faaotiraa ra, e mauruuru e e oaoa roa ïa to tatou Metua i te raˈi ia tatou. (Maseli 11:20) Te maiti atoa nei tatou i te huru oraraa maitai roa ˈˈe.

“E ERE TA ˈNA MAU FAAUERAA I TE MEA TEIMAHA”

13, 14. No te aha e nehenehe ai e parau e ere ta te Atua mau faaueraa i te mea teimaha, e e nafea ia faahohoˈa i te reira?

13 Te parau mai ra te aposetolo Ioane i te hoê mea tamahanahana roa no nia i te mau titauraa a Iehova: “E ere ta ˈna mau faaueraa i te mea teimaha.” E “teiaha” te auraa mau o te taˈo Heleni i hurihia ei “teimaha” i roto i te Ioane 1, 5:3. c Te na ô ra te tahi atu huriraa Bibilia: “Eita ta ˈna mau faaueraa e faateiaha ia tatou.” (New English Translation) E ere te mau titauraa a Iehova i te mea faarahi aore ra faateiaha. E ere ta ˈna mau ture i te mea maraa ore no te mau taata tia ore ia faaroo.

14 E nehenehe tatou e rave i te hoê faahohoˈaraa. E ani te hoê hoa rahi ia oe ia tauturu ia ˈna ia tie i ta ˈna mau taihaa i to ˈna nohoraa apî. Mea rahi te afata e tie. Mea huru mâmâ vetahi, e maraa ïa i te hoê noa taata ia amo, area te tahi atu, mea teiaha ïa e e piti taata te amo. E maiti to oe hoa i te mau afata ta ˈna e hinaaro ia tie oe. E ani anei ïa o ˈna ia oe ia rave i te mau afata ua ite o ˈna e mea teiaha roa no oe? Eita ïa. Eita o ˈna e hinaaro ia pepe oe i te tamataraa i te amo atu o oe anaˈe. Oia atoa, eita iho â to tatou Atua î i te here e te hamani maitai e ani ia tatou ia haapao i te mau faaueraa e mea fifi roa ia pee. (Deuteronomi 30:11-14) Eita roa ˈtu o ˈna e ani mai ia amo i te mau hopoia teimaha. Te taa ra ia Iehova to tatou mau taotiaraa, “ua ite hoi oia i to tatou huru; te manaˈo ra oia e, e repo tatou nei.”—Salamo 103:14.

15. No te aha tatou e nehenehe ai e tiaturi e no to tatou maitai rahi te mau faaueraa a Iehova?

15 E ere roa ˈtu te mau faaueraa a Iehova i te mea teimaha. No to tatou maitai te reira. (A taio i te Isaia 48:17.) Ua tia ia Mose ia parau ia Iseraela i tahito ra: “Ua parau mai Iehova ia tatou e, e haapao i taua mau haapaoraa nei, e ia mǎtaˈu tatou i to tatou Atua ia Iehova, ia maitai tatou e a muri noa ˈtu, ia faaora oia ia tatou, mai teie hoi i teie nei mahana.” (Deuteronomi 6:24) E nehenehe tatou atoa e tiaturi e ma te horoa mai i ta ˈna mau ture, te manaˈo ra Iehova i to tatou maitai taime roa e te mure ore. Te reira iho â. E Atua hope i te paari o Iehova. (Roma 11:33) Ua ite ïa oia eaha te mea maitai aˈe no tatou. E here atoa o Iehova. (Ioane 1, 4:8) No te here, to ˈna natura mau, e parau ai e e rave ai oia i te mau mea atoa. O te here te tumu o te mau faaueraa atoa ta ˈna e horoa ra i ta ˈna mau tavini.

16. Noa ˈtu te mana o teie nei ao piˈo e te mau hinaaro o te tino tia ore, no te aha e tia ˈi ia tatou ia faaroo ia Iehova?

16 Aita e parauhia ra e mea ohie ia faaroo i te Atua. E titauhia ia aro tatou i te mau mana o teie nei ao piˈo, o “te vai nei . . . i raro aˈe i te mana o te varua ino.” (Ioane 1, 5:19) E mea tia atoa ia aro tatou i te tino tia ore, o te turai ra ia tatou ia ofati i te mau ture a te Atua. (Roma 7:21-25) E nehenehe râ to tatou here i te Atua e upootia. E haamaitai Iehova i te feia e hinaaro ra e haapapu i to ratou here ia ˈna ma te faaroo ia ˈna. E horoa o ˈna i to ˈna varua moˈa “i te feia e auraro ra ia ˈna.” (Ohipa 5:32) E faatupu taua varua ra i te hotu maitai roa i roto ia tatou, oia hoi te mau huru maitatai faufaa roa o te tauturu mai ia faaroo ia Iehova.—Galatia 5:22, 23.

17, 18. (a) Eaha ta tatou e hiˈopoa i roto i teie buka, e a na reira ˈi tatou, e titauhia ia haamanaˈo tatou i te aha? (b) Eaha te faataahia i te pene i muri iho?

17 I roto i teie buka, e hiˈopoa tatou i te mau aratairaa e te mau ture aveia a Iehova no nia i te maitai e te ino e e rave rahi atu â faaiteraa i to ˈna hinaaro. A na reira ˈi tatou, e titauhia ia haamanaˈo tatou i te tahi mau mea faufaa. E haamanaˈo tatou e aita Iehova e faahepo ra ia tatou ia faaroo i ta ˈna mau ture e aratairaa. Te hinaaro ra oia ia faaroo tatou ma to tatou aau atoa. Eiaha tatou e haamoˈe e te ani mai nei Iehova i te hoê huru oraraa o te hopoi mai i te maitai rahi i teie nei e i te ora mure ore a muri aˈe. E e hiˈo tatou i te faarooraa ma te aau atoa ei ravea faufaa roa no te faaite ia Iehova e mea here roa na tatou ia ˈna.

18 No te tauturu ia tatou ia faataa ê i te mea maitai i te mea ino, ua horoa mai Iehova ma te here i te manaˈo haava. Ia riro râ te reira ei aratai papu, e titauhia ia haapii i to tatou manaˈo haava, mai ta te pene i muri iho e faataa.

a A hiˈo i te pene 6 o teie buka o te faataa ra e nafea ia maiti i te faaanaanataeraa maitai.

b O te mau varua ino atoa te faaroo ma te faatia ture noa. I to Iesu faaueraa i te mau demoni ia haere mai i rapae i te tahi mau taata i uruhia, ua faahepohia te mau demoni ia farii i to ˈna mana faatere e ia faaroo, noa ˈtu e aita ratou i hinaaro.—Mareko 1:27; 5:7-13.

c I roto i te Mataio 23:4, ua faaohipahia tera taˈo no te faataa i te mau “hopoia teimaha,” te mau faatureraa e te mau tutuu a te taata tei tatara-huˈahuˈa-hia ta te mau papai parau e te mau Pharisea i tuu atu i nia i te feia rii. Ua hurihia tera noa taˈo ei “taehae” i roto i te Ohipa 20:29, 30 no nia i te mau apotata haavî o te “taviri i te parau mau” e o te imi i te haavare ia vetahi ê.