Eaha to roto?

Tapura tumu parau

PENE 1

Piti poroi no ǒ mai i te Atua

Piti poroi no ǒ mai i te Atua

LUKA 1:5-33

  • TOHURAA TE MELAHI GABERIELA I TE FANAURAA O IOANE BAPETIZO

  • PARAURAA GABERIELA IA MARIA E E FANAU OIA IA IESU

E poroi iho â te Bibilia taatoa no ǒ mai i te Atua. Ua horoa mai to tatou Metua i te raˈi i te reira ei haapiiraa ia tatou. E hiˈo mai râ tatou e piti poroi taa ê tei horoahia mai hau atu i te 2 000 matahiti aˈenei. Ua horoahia mai te reira e te hoê melahi o Gaberiela te iˈoa, o te “tia i mua i te aro o te Atua.” (Luka 1:19) I teihea taime to taua melahi ra horoaraa mai i taua na poroi faufaa ra?

Tei te area matahiti 3 hou to tatou tau. Ihea to Gaberiela horoaraa i te poroi matamua? Te noho ra Zekaria te hoê tahuˈa a Iehova i te tuhaa fenua mouˈa no Iudea, e ere mea atea ia Ierusalema. E ruhiruhia raua ta ˈna vahine faaipoipo o Elisabeta e aita ta raua e tamarii. I tera mahana na Zekaria e rave ra i te taviniraa a te tahuˈa i te hiero o te Atua i Ierusalema. I reira ïa to Gaberiela faraa ˈtu i pihai iho i te fata o te mea noˈanoˈa.

Mehameha ihora Zekaria, eaha e ore ai! Tamǎrû atura râ te melahi ia ˈna, a na ô ai: “Eiaha e mǎtaˈu Zekaria, ua faaroo te Atua i ta oe taparuparuraa e e fanau mai to vahine o Elisabeta i te hoê tamaiti na oe e o Ioane te iˈoa ta oe e horoa no ˈna.” Parau atoa ˈtura Gaberiela e “e riro” Ioane “ei taata faufaa i te aro o Iehova” e e faaineine oia i “te hoê nunaa ta Iehova e au.”—Luka 1:13-17.

Mea fifi roa no Zekaria ia tiaturi i tera poroi. No te aha? No te mea e ruhiruhia raua Elisabeta. Na ô atura ïa Gaberiela ia Zekaria: “E vavahia oe e tae noa ˈtu i te mahana e tupu ai teie mau mea, no te mea aita oe i tiaturi i ta ˈu mau parau.”—Luka 1:20.

Te uiui noa atoa ra te feia i rapaeau mai eaha râ Zekaria e maoro ai i roto i te hiero. Haere maira Zekaria i rapaeau, aita râ i tia ia ˈna ia paraparau. Apǎ noa ˈtura oia i te rima. Papu roa e e ohipa maere roa ta ˈna i ite i roto i te hiero.

I te otiraa ta Zekaria taviniraa i te hiero, hoˈi atura oia i to ˈna fare. Hapû ihora Elisabeta e faaea noa ihora oia i te fare o raua anaˈe e pae avaˈe, a tiai noa ˈi ia fanau mai oia i ta ˈna aiû.

I muri aˈe ua fa faahou mai Gaberiela. Ia vai? Ia Maria te hoê vahine apî faaipoipo ore, e noho ra i te oire o Nazareta i te pae apatoerau i te tuhaa fenua parauhia Galilea. Eaha ta te melahi i parau ia ˈna? Teie ïa: “Ua farii-maitai-hia oe e te Atua.” Na ô faahou atura Gaberiela ia Maria: “Inaha, e hapû oe e e fanau oe i te hoê tamaiti ta oe e topa i te iˈoa o Iesu.” Parau atoa ˈtura Gaberiela: “E riro oia ei taata faufaa e e parauhia oia Tamaiti a te Teitei, . . . e faatere oia ei Arii i nia i te utuafare o Iakoba e a muri noa ˈtu e e ore roa ta ˈna Faatereraa arii e mou.”—Luka 1:30-33.

Eita e ore e ua oaoa roa Gaberiela no ta ˈna fanaˈoraa taa ê e horoa i taua na poroi ra. Hau atu â tatou i te ite no nia ia Ioane e ia Iesu, e taa ˈtu â ia tatou no te aha mea faufaa roa ˈi taua na poroi ra no te raˈi mai.