Eaha to roto?

Tapura tumu parau

PENE 120

Ia riro te mau pǐpǐ ei amaa hotu e ei hoa no Iesu

Ia riro te mau pǐpǐ ei amaa hotu e ei hoa no Iesu

IOANE 15:1-27

  • TE TUMU VINE MAU E TE MAU AMAA

  • EAHA TE RAVE E HERE NOA ˈI IESU IA TATOU?

I faaitoito noa na Iesu i ta ˈna mau aposetolo haapao maitai ma te haamahora i to ˈna aau. Ua mairi paha te tuiraa po a faahiti ai Iesu i teie faahohoˈaraa faaitoito mau:

“O vau te tumu vine mau, e na to ˈu Metua i tanu.” (Ioane 15:1) E au teie faahohoˈaraa i tei parauhia e hanere matahiti na mua ˈtu no te nunaa Iseraela, tei parauhia te tumu vine a Iehova. (Ieremia 2:21; Hosea 10:1, 2) Te faarue roa ra râ Iehova i tera nunaa. (Mataio 23:37, 38) Faahiti ihora Iesu i te hoê manaˈo apî. O ˈna te tumu vine ta to ˈna Metua i atuatu mai to ˈna faatavairaahia i te varua moˈa i 29. Faaite atura Iesu e e ere o ˈna anaˈe te tumu vine:

“E tâpû [to ˈu Metua] i te mau amaa hotu ore atoa i roto ia ˈu, e e tamâ oia i te mau amaa hotu atoa, ia rahi atu â hoi te hotu. . . . Eita te amaa e hotu mai oia anaˈe ra ia ore te reira e vai noa i nia i te tumu vine. Na reira atoa ïa outou ia ore outou e ati noa mai ia ˈu. O vau te tumu vine, o outou te mau amaa.”—Ioane 15:2-5.

Ua fafau Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ haapao maitai e ua reva anaˈe oia, e tono mai oia i te tahi tauturu, te varua moˈa. E 51 mahana i muri aˈe, i te fanaˈoraa te mau aposetolo e te tahi atu mau pǐpǐ i taua varua ra, riro atura ratou ei amaa no te tumu vine, e ia ati noa mai te mau “amaa” atoa ia Iesu e tia ˈi. No te aha?

Faataa ˈtura oia: “O te ati noa mai ia ˈu, a ati atu ai au ia ˈna, e hotu rahi mai ïa. Ia taa ê hoi outou ia ˈu, aore roa ïa e mea e tia ia outou ia rave.” E riro ta Iesu mau pǐpǐ haapao maitai ei “amaa” hotu rahi a pee ai i to ˈna mau huru maitatai, a poro ai i te Faatereraa arii a te Atua ma te itoito rahi, e a faariro ai e rave rahi taata ei pǐpǐ. E ahahia tei ore e ati noa ia Iesu, e au hoi i te hoê amaa hotu ore? Faataa ˈtura Iesu: “O te ore e ati noa mai ia ˈu, e hurihia ïa i rapae.” Na ô atura râ Iesu: “Ia ati noa mai outou ia ˈu e ia vai noa ta ˈu mau parau i roto i to outou aau, e horoahia ˈtu ïa ia ani outou i ta outou atoa e hinaaro.”—Ioane 15:5-7.

Faahiti faahou ihora Iesu i ta ˈna i faahiti aˈena e piti taime, te haapaoraa i ta ˈna mau faaueraa. (Ioane 14:15, 21) Faataa ˈtura Iesu e nafea te mau pǐpǐ e haapapu ai e te na reira ra ratou: “Ia haapao outou i ta ˈu mau faaueraa, e here noa ïa vau ia outou, mai ia ˈu hoi e haapao nei i te mau faaueraa a te Metua, a here noa ˈi o ˈna ia ˈu.” Eita râ e navai ia here noa i te Atua ra o Iehova e ta ˈna Tamaiti. Na ô atura Iesu: “Teie ta ˈu faaueraa, ia here outou te tahi i te tahi mai ia ˈu e here nei ia outou. Ia horoa te hoê taata i to ˈna ora no to ˈna mau hoa, tera te here rahi aˈe. E hoa outou no ˈu ia rave outou i ta ˈu e faaue atu nei ia outou.”—Ioane 15:10-14.

Tau hora i muri iho, e faaite Iesu i to ˈna here a horoa ˈi i to ˈna ora no te feia atoa e faatupu ra i te faaroo ia ˈna. Ia turai to ˈna hiˈoraa i ta ˈna mau pǐpǐ ia here te tahi i te tahi ma te haapae ia ratou iho. Na teie huru here e faaite o vai ratou, mai ta Iesu i parau iho nei: “I te mea e mea here outou te tahi i te tahi, e ite ïa te taata atoa e e pǐpǐ outou na ˈu.”—Ioane 13:35.

Ua tapao iho â te mau aposetolo e ua pii Iesu ia ratou e “hoa.” Faataa ˈtura oia no te aha: “Ua parau vau ia outou e hoa, no te mea ua faaite atu vau ia outou i te mau mea atoa ta ˈu i faaroo i to ˈu Metua.” E haamaitairaa te riroraa ei hoa rahi no Iesu e te iteraa i ta to ˈna Metua i parau ia ˈna! No te fanaˈo râ i teie huru taairaa, ia “hotu rahi noa ïa ratou.” Parau atura Iesu e, ia na reira ratou, e horoa te Metua i ta ratou atoa e ani ia ˈna ma to Iesu iˈoa.—Ioane 15:15, 16.

Ia here ta ˈna mau pǐpǐ, taua mau “amaa” ra, te tahi i te tahi, e nehenehe ïa ratou e faaruru i te tupu mai. Faaara ˈtura oia e e hae teie nei ao ia ratou, e tamahanahana ˈtura ia ratou: “Ia hae teie nei ao ia outou, a haamanaˈo e o vau ta ratou i hae hou a hae ai ia outou. Ahiri outou no teie nei ao, e au mai ïa ratou ia outou. No te mea râ e e ere outou no teie nei ao, . . . no reira ïa ratou e hae ai ia outou.”—Ioane 15:18, 19.

Faataa maitai atura Iesu no te aha teie nei ao e hae ai ia ratou: “E na reira mai ratou ia outou no te mea e pǐpǐ outou na ˈu, aita hoi ratou i ite i tei tono mai ia ˈu.” Te parau ra Iesu e na ta ˈna mau semeio e faahapa ra i tei hae mai ia ˈna: “Ahiri au aore i rave na i rotopu ia ratou i te mau semeio aita hoê aˈe i rave aˈenei, eita ïa ratou e hara. I teie nei râ, ua ite ratou i taua mau semeio ra e ua hae atoa ia ˈu e i to ˈu Metua.” E parau tohu tei tupu i to ratou haeraa ia ˈna.—Ioane 15:21, 24, 25; Salamo 35:19; 69:4.

Fafau faahou ihora Iesu e tono mai oia i te tauturu, te varua moˈa. E fanaˈo ta ˈna mau pǐpǐ atoa i taua puai ohipa ra a hotu mai ai ratou e a faaite ai i te parau no Iesu.—Ioane 15:27.