Eaha to roto?

Tapura tumu parau

PENE 107

Tiiraa te hoê arii i te mau manihini o te hoê oroa faaipoiporaa

Tiiraa te hoê arii i te mau manihini o te hoê oroa faaipoiporaa

MATAIO 22:1-14

  • FAAHOHOˈARAA O TE OROA FAAIPOIPORAA

A fatata ˈi ta Iesu taviniraa i te hope, ua faaohipa noa oia i te mau faahohoˈaraa no te faaite roa i te huru mau o te mau papai parau e tahuˈa tiaau. No reira ratou i hinaaro ai e haapohe ia ˈna. (Luka 20:19) Faatia ˈtura râ oia i te tahi atu faahohoˈaraa:

“E nehenehe e faaau i te Faatereraa arii o te raˈi i te hoê arii o tei faatupu i te hoê oroa faaipoiporaa no ta ˈna tamaiti. Tono atura oia i ta ˈna mau tavini e tii i te feia i titau-manihini-hia, aita râ ratou i hinaaro e haere mai.” (Mataio 22:2, 3) Ua omua Iesu i ta ˈna faahohoˈaraa ma te faahiti i “te Faatereraa arii o te raˈi.” Papu roa ïa o te Atua ra o Iehova te “arii.” O vai te tamaiti a te arii e te mau manihini o te oroa faaipoiporaa? Mea ohie ia taa e o te Tamaiti a Iehova te tamaiti a te arii, e te mau manihini, o te feia ïa o te faatere e te Tamaiti i roto i te Faatereraa arii o te raˈi.

O vai ma tei titau-manihini-hia na mua? Ia vai ma hoi to Iesu e te mau aposetolo pororaa i te Faatereraa arii? I te mau ati Iuda. (Mataio 10:6, 7; 15:24) Ua farii teie nunaa i te faufaa i faaauhia ia ratou, te ture a Mose, i 1513 hou te Mesia. O ratou ïa na mua te riro ei faatereraa arii tahuˈa. (Exodo 19:5-8) I teihea râ matahiti to ratou tiiraahia no te “oroa faaipoiporaa”? Ua faataehia taua titau-manihini-raa ra i 29, a haamata ˈi Iesu i te poro i te Faatereraa arii o te raˈi.

Eaha te pahonoraa a te rahiraa o te ati Iseraela? Ua parau Iesu e aita ratou i hinaaro e haere mai. Aita te rahiraa o te aratai haapaoraa e te nunaa i farii e o ˈna te Mesia e te Arii maitihia e te Atua.

Faaite atura râ Iesu e e tii-faahou-hia te mau ati Iuda: “Tono faahou atura [te arii] i te tahi atu mau tavini a na ô ai: ‘A parau atu i tei titau-manihini-hia: “Inaha, ua faaineine au i te maa, ua tupaihia ta ˈu mau puaatoro e animara poria, e ua nahonaho te mau mea atoa. A haere mai i te oroa faaipoiporaa.”’ Aita râ ratou i tâuˈa ˈtu, haere atura vetahi i ta ratou faaapu, te tahi atu i ta ratou tapihooraa. Te toea râ, haru aˈera ïa i ta ˈna mau tavini, tuhi ihora e haapohe atura.” (Mataio 22:4-6) Te ohipa iho â ïa i tupu i te haamauraahia te amuiraa Kerisetiano. Ua nehenehe â te mau ati Iuda e ô i roto i te Faatereraa arii, ua vahavaha râ te rahiraa i teie titau-manihini-raa, a rave ino atoa ˈi i te mau tavini a te arii.—Ohipa 4:13-18; 7:54, 58.

Ua ahahia ˈtura te nunaa? Faatia ihora Iesu: “Riri roa ihora te arii, tono atura i ta ˈna mau faehau, haapohe atura i taua mau taparahi taata ra e tanina ˈtura i to ratou oire i te auahi.” (Mataio 22:7) Ua roohia te mau ati Iuda i te reira i 70, i te haamouraa te nuu Roma i “to ratou oire” o Ierusalema.

Aita iho â ratou i farii i to te arii tiiraa ia ratou. Te auraa anei râ e aita e taata ê atu te titau-manihini-hia? E ere. Na ô atura Iesu: “Parau atura [te arii] i ta ˈna mau tavini: ‘Ua nahonaho te oroa faaipoiporaa, eita râ e tano ia haere mai te feia i titau-manihini-hia. A haere ïa na te mau purumu rahi e a titau manihini i te taata atoa ta outou e ite atu.’ Haere aˈera taua mau tavini ra na te mau purumu rahi e titau manihini maira i ta ratou atoa i ite atu, te feia maitai e te feia ino. Î roa aˈera te piha faaipoiporaa i te feia atoa e tamaa ra.”—Mataio 22:8-10.

I muri aˈe ua tauturu te aposetolo Petero i te feia o te mau nunaa ěê ia riro ei Kerisetiano mau. E ere ratou i te ati Iuda mai to ratou fanauraahia mai aore ra tei farii i te haapaoraa ati Iuda. I 36, ua faatavaihia te raatira faehau o Korenelio e to ˈna utuafare i te varua o te Atua, a nehenehe atu ai ratou e parahi i roto i te Faatereraa arii o te raˈi ta Iesu i faahiti.—Ohipa 10:1, 34-48.

Faaite atura Iesu e e ere pauroa o te haere mai i te oroa te fariihia e “te arii”: “I to te arii tomoraa mai e hiˈopoa i te mau manihini, ite ihora oia i te hoê tane aita i oomo i te ahu no te faaipoiporaa. Na ô atura oia ia ˈna: ‘Eaha oe i tomo mai ai i ǒ nei e aita hoi to oe e ahu no te faaipoiporaa?’ Mamû noa ihora taua taata ra. Parau atura te arii i ta ˈna mau tavini: ‘A taamu i to ˈna na rima e na avae e a huri ia ˈna i roto i te poiri i rapae. I reira oia e taˈi ai e to ˈna niho e maˈuˈu ai i te ahoaho.’ Mea rahi hoi tei titau-manihini-hia, mea iti râ tei maitihia.”—Mataio 22:11-14.

Aita paha i taa i te mau aratai haapaoraa e faaroo ra ia Iesu te auraa o ta ˈna mau parau atoa. Ua au ore râ ratou e opua roa ˈtura e haapohe ia ˈna, o te faahaama ra ia ratou.