Eaha to roto?

Tapura tumu parau

PENE 110

To Iesu tere hopea i te hiero

To Iesu tere hopea i te hiero

MATAIO 23:25–24:2 MAREKO 12:41–13:2 LUKA 21:1-6

  • FAAHAPA-FAAHOU-RAA IESU I TE MAU ARATAI HAAPAORAA

  • E VAVAHIHIA TE HIERO

  • HOROARAA TE HOÊ VAHINE IVI VEVE E PITI LEPETA

I te mahana hopea i tia ˈi Iesu i te hiero, ua faaite noa oia e e haavarevare te mau papai parau e Pharisea, ma te parau roa ˈtu “haavarevare ma.” Ua faaohipa oia i te hoê faahohoˈaraa: “Te tamâ nei outou i te rapaeau o te auˈa e o te farii maa. O roto râ, ua î ïa outou i te nounou e te hinaaro vî ore. Pharisea matapo, o roto o te auˈa e o te farii maa ta oe e tamâ na mua ia mâ atoa o rapaeau.” (Mataio 23:25, 26) Mea haapao roa te mau Pharisea i te vai-mâ-raa ia au i te ture e te huru rapaeau, aita râ e tâuˈa ra i to ratou rotoraa e aita e tamâ ra i to ratou aau.

Ua ite-atoa-hia to ratou haavarevare i to ratou paturaa e faaunaunaraa i te menema no te mau peropheta. Mai ta Iesu râ i faahiti, “e tamarii” ratou “na te feia o tei haapohe i te mau peropheta.” (Mataio 23:31) Te reira iho â, ua imi hoi ratou i te haapohe ia Iesu.—Ioane 5:18; 7:1, 25.

Faaite atura Iesu eaha te tiai mai ra i teie mau aratai haapaoraa ia ore ratou e tatarahapa: “Ophi, fanauˈa ophi taero ma! E nafea outou e ora ˈtu ai i te faautuaraa i Gehena?” (Mataio 23:33) E vahi taninaraa pehu te peho o Hinoma i pihai iho mai. E hohoˈa maramarama maitai teie o te haamouraa mure ore e tiai mai ra i te mau papai parau e Pharisea ino.

E riro ta Iesu mau pǐpǐ ei peropheta, feia paari e orometua haapii. E naheahia mai ratou? Na ô atura Iesu i te mau aratai haapaoraa: “Te vai ra i rotopu [i ta ˈu mau pǐpǐ] ta outou e taparahi pohe, e haapohe i nia i te pou, e hui i roto i ta outou mau sunago e e hamani ino i tera e tera oire, ia hoˈi mai i nia ia outou te toto o te feia parau-tia atoa tei haapohehia i te ao nei, mai ia Abela mai e tae roa ˈtu . . . [ia] Zekaria, ta outou i taparahi pohe.” Faaara ˈtura oia: “Oia mau ta ˈu e parau atu: E roohia teie nei uˈi i teie mau mea atoa.” (Mataio 23:34-36) Ua tupu te reira i 70 i to te nuu Roma haamouraa ia Ierusalema, a pohe atu ai e rave rahi tausani ati Iuda.

Horuhoru ihora Iesu i te manaˈoraa i teie ati riaria mau. Na ô atura oia ma te peapea: “Ierusalema, Ierusalema, o te taparahi pohe i te mau peropheta e o te pehi i tei tonohia ˈtu ia ˈna i te ofai! Ahia aˈenei to ˈu hinaaroraa e haaputu i ta oe mau tamarii, mai te moa o te haaputu i ta ˈna mau fanauˈa i raro aˈe i to ˈna pererau! Aita râ outou i hinaaro. Inaha, e faaruehia to outou fare.” (Mataio 23:37, 38) Ua uiui paha te feia e faaroo ra eaha teie “fare” ta ˈna e parau ra. O te hiero unauna anei i Ierusalema, ta te Atua e paruru ra ia hiˈohia?

Na ô atura Iesu: “Teie hoi ta ˈu e parau atu: E ore roa outou e ite faahou mai ia ˈu e tae noa ˈtu i te taime e na ô ai outou: ‘Ia haamaitaihia tei haere mai ma te iˈoa o Iehova!’” (Mataio 23:39) Te faahiti ra oia i te parau tohu o te Salamo 118:26: “Ia ora [aore ra haamaitaihia] oia o tei haere mai ma te iˈoa o Iehova: te faaora ˈtu [aore ra haamaitai atu] nei matou ia outou mai roto atu i te fare o Iehova.” Ua mou anaˈe teie hiero, aita e taata e haere faahou mai e haamori i te Atua i reira.

Haere atura Iesu i te hoê vahi o te hiero to reira te mau afata moni e hohoˈa pu te hamaniraa. E tuu te taata i ta ratou moni i roto na roto i te auvaha nainai o taua mau afata ra, ta Iesu iho â ïa i ite e rave rau ati Iuda i te na reiraraa. “Mea rahi te moni ta te feia taoˈa rahi e tuu ra i roto” ei ô. Ite ihora Iesu i te hoê vahine ivi veve i te tuuraa i roto “e piti lepeta.” (Mareko 12:41, 42) Ua ite Iesu e ua mauruuru roa te Atua no ta ˈna ô.

Pii ihora Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ e na ô atura: “Oia mau ta ˈu e parau atu: Mea rahi aˈe ta teie vahine ivi veve i tuu i roto i te mau afata moni i ta tera mau taata atoa. Ua tuu hoi ratou paatoa i ta ratou moni hau, o ˈna râ, noa ˈtu to ˈna veve, ua tuu pauroa ïa i ta ˈna moni e ora ˈi oia.” (Mareko 12:43, 44) Mea taa ê roa teie vahine i te mau aratai haapaoraa, i te huru feruriraa e te ohipa!

I taua 11 no Nisana ra, haere atura Iesu i rapae i te hiero. Te taime hopea ïa teie. Parau maira hoê o ta ˈna mau pǐpǐ: “Orometua, a hiˈo na i te faahiahia o teie mau ofai e o teie mau patu!” (Mareko 13:1) Mea aano roa iho â vetahi mau ofai o te mau patu o te hiero, a manaˈohia ˈtu ai e mea paari maitai teie fare, eita roa hoi e parari. Eaha paha taua pǐpǐ ra i te maere i to Iesu parauraa: “Te ite ra oe i teie mau patu rahi, e ore roa e vaiihohia te hoê ofai i nia iho i te tahi, e huri-pauroa-hia i raro.”—Mareko 13:2.

I muri iho, haere atura Iesu e ta ˈna mau aposetolo i te tahi atu pae o te peho no Kiderona, e pauma aˈera i nia i te mouˈa Oliveta. I te hoê taime, haere maira Petero, Anederea, Iakobo e Ioane. Mai reira ˈtu e ite ai ratou i raro i te hiero unauna.