Eaha to roto?

Tapura tumu parau

PENE 132

“O te Tamaiti a te Atua iho â teie taata”

“O te Tamaiti a te Atua iho â teie taata”

MATAIO 27:45-56 MAREKO 15:33-41 LUKA 23:44-49 IOANE 19:25-30

  • POHERAA IESU I NIA I TE POU

  • OHIPA MAERE TEI TUPU I TO IESU POHERAA

E ohipa maere roa tei tupu i “te ono o te hora,” aore ra i te hora 12 i te avatea. “Ati ihora te fenua taatoa i te poiri e tae atu i te iva o te hora,” i te hora toru i te taperaa mahana. (Mareko 15:33) Aita te avaˈe i haere mai i mua i te mahana a ati ai te fenua i te poiri, mai te tupu na i te avaˈe apî tau minuti noa. Ua tupu râ te reira i te Pasa, i te atiraa avaˈe. Ua maoro atoa teie haapoiriraa, mea maere mau ïa. Inaha, na te Atua iho i faatupu i te reira!

A feruri na i te huru o te feia tei faaooo na ia Iesu. I te reira taime, faafatata ˈtura e maha vahine i te pou haamauiuiraa, o te metua vahine o Iesu, Salome, Maria Magadala e Maria te metua vahine o te aposetolo Iakobo iti.

Te tia ra te aposetolo Ioane e to Iesu metua vahine e oto ra “i pihai iho i te pou haamauiuiraa.” Te hiˈo ra Maria i te tamaiti ta ˈna i fanau e i faaamu e pohe ra i te mauiui i nia i te pou. Mai te mea ra e “ua puta roa [oia] i te ˈoˈe.” (Ioane 19:25; Luka 2:35) Noa ˈtu râ te rahi o to ˈna mauiui, te haapeapea ra Iesu no to ˈna metua vahine. Tautoo atura oia i te fariu ia Ioane, a parau atu ai i to ˈna metua vahine: “O ˈna ta oe tamaiti i teie nei!” E a fariu ai oia ia Maria, na ô atura oia ia Ioane: “O ˈna to oe metua vahine i teie nei!”—Ioane 19:26, 27.

Te horoa ra Iesu na te aposetolo mea here roa na ˈna e haapao i to ˈna metua vahine, e ivi i tera taime. Ua ite Iesu e aita â to ˈna mau taeae, te tahi atu mau tamaiti a Maria, i tiaturi atura ia ˈna. Ua rave ïa Iesu i te tahi mau faanahoraa no te maitai pae tino e pae varua o to ˈna metua vahine. E hiˈoraa maitai roa teie!

Piri i te hora toru i te taperaa mahana, parau atura Iesu: “Te poihâ ra vau.” Tupu ihora te hoê parau tohu. (Ioane 19:28; Salamo 22:15) Ite ihora Iesu, mai te huru ra e ua tatara to ˈna Metua i ta ˈna parururaa ia tamata-hope-roa-hia te hapa ore o ta ˈna Tamaiti. Tuô atura oia: “Eli, Eli, lama sabakatani?” teie te auraa: “To ˈu Atua, to ˈu Atua, eaha oe i faarue mai ai ia ˈu?” Hape ihora te manaˈo o vetahi e tia ra na reira, a parau ai: “Faaroo na! Te pii ra o ˈna ia Elia.” Horo ihora te hoê taata e tutau i te rimu i roto i te uaina toavaava, tuu ihora i nia i te hoê aeho e horoa ˈtura ia Iesu ra ia inu oia. Na ô atura râ vetahi atu: “Vaiiho noa na ia ˈna! E hiˈo tatou e e haere mai anei Elia e haapou ia ˈna i raro.”—Mareko 15:34-36.

Tuô ihora Iesu: “Ua hope ia ˈu i te rave i ta oe i ani mai!” Ta ˈna ïa i parau i to ˈna Metua tei tono mai ia ˈna i te fenua. (Ioane 19:30) Parau atura Iesu: “To ˈu Metua, te tuu atu nei au i to ˈu ora i roto i to rima.” (Luka 23:46) Tuu atura Iesu i to ˈna puai ora ia Iehova ma te tiaturi e e tuu faahou mai iho â te Atua i te reira ia ˈna. Aita to Iesu tiaturiraa i te Atua i iti mai a piˈo ai to ˈna upoo i raro, a pohe atu ai.

Tupu ihora te hoê aueueraa fenua rahi, e amaha aˈera te mau mato. Matara roa aˈera te mau menema o Ierusalema, e pee maira te mau tino pohe i rapae. Haere atura te feia tei ite i te mau tino pohe i te tomoraa i roto “i te oire moˈa” e faaite i ta ratou i ite.—Mataio 12:11; 27:51-53.

I te poheraa Iesu, mahae ihora na ropu te paruru roa e te teiaha o te faataa ê ra i te Vahi Moˈa i te Vahi Moˈa Roa o te hiero o te Atua mai nia mai e raro roa. E tapao teie tupuraa maere mau i to te Atua riri rahi i te feia tei haapohe i ta ˈna Tamaiti. Te auraa atoa, ua matara te ravea e tomo atu ai i te Vahi Moˈa Roa, oia hoi te raˈi.—Hebera 9:2, 3; 10:19, 20.

Ua mǎtaˈu roa iho â ïa te nahoa. Parau atura te raatira faehau tei faauehia e haapohe ia Iesu: “O te Tamaiti a te Atua iho â teie taata.” (Mareko 15:39) To reira atoa paha taua raatira ra i te faahitiraahia te parau e e Tamaiti anei Iesu na te Atua a haavahia ˈi oia e Pilato. Ua papu roa râ ia ˈna e taata parau-tia Iesu, e e Tamaiti iho â oia na te Atua.

Hoˈi atura te tahi pae i to ratou mau fare “ma te tupaipai i to ratou ouma” ei faaiteraa i to ratou haama e oto rahi, ua horuhoru roa hoi i te iteraa i taua mau ohipa maere rahi. (Luka 23:48) E vahine atoa tei ite na te atea i tei tupu, e pǐpǐ ratou na Iesu tei ratere atoa e o ˈna. Ratou atoa tei horuhoru no teie mau ohipa faufaa.