Eaha to roto?

Tapura tumu parau

PENE 26

“Ua faaorehia ta oe mau hara”

“Ua faaorehia ta oe mau hara”

MATAIO 9:1-8 MAREKO 2:1-12 LUKA 5:17-26

  • FAAORERAA IESU I TE HARA A TE HOÊ HAPEPA E FAAORARAA I TO ˈNA MAˈI

Faarooroo aˈera te taata o tera e tera fenua i te parau o Iesu. Haere roa maira e rave rahi i te mau vahi moˈemoˈe to reira Iesu no te faaroo ia ˈna ia haapii i te taata e no te ite i ta ˈna mau ohipa mana. Tau mahana râ i muri iho, hoˈi atura Iesu i Kaperenaumi, i reira hoi oia i te raveraa i ta ˈna taviniraa. Atutu ihora te parau o to ˈna hoˈiraa mai ati aˈe taua oire ra tei te pae miti o Galilea. Haere maira ïa e rave rahi i te fare to reira o ˈna. E Pharisea vetahi e e orometua haapii i te ture a Mose, na Galilea e na Iudea mai, oia atoa na Ierusalema mai.

“Ruru maira e rave rahi taata e apǐ roa ihora te fare e te uputa atoa. Haamata ˈtura Iesu i te faaite i te parau apî oaoa.” (Mareko 2:2) Tupu ihora te tahi ohipa faahiahia mau. E faataa mai te reira e e mana to Iesu e faaore i te tumu o te mauiui o te taata, e faaora atoa i te maˈi o te feia atoa ta ˈna e maiti.

A haapii ai Iesu i tera rahiraa taata i roto i taua fare ra, afai maira e maha tane i te hoê hapepa i nia i te hoê roˈi. Ua hinaaro ratou ia faaora Iesu i te maˈi o to ratou hoa. No te rahi râ o te taata, aita ˈtura i tae ia ratou ia “afai i tera tane ia Iesu.” (Mareko 2:4) Eaha paha ratou i te peapea! Pauma aˈera ratou i nia i te tafare parahurahu, faaapoo atura i te tapoˈi fare, e haapou maira i te roˈi te tarava ra te hapepa i nia iho.

Ua riri anei Iesu i to ratou tâpûraa i ta ˈna haapiiraa? Aita roa ˈtu! Putapû roa ihora oia i to ratou faaroo e na ô atura i te hapepa: “Ua faaorehia ta oe mau hara.” (Mataio 9:2) E nehenehe iho â anei ta Iesu e faaore i te hara? Faahapa maira te mau papai parau e te mau Pharisea, a feruriruri ai: “Eaha teie nei taata e na reira ˈi i te parau? Te faaino ra oia i te Atua. O te Atua anaˈe hoi te nehenehe e faaore i te hara.”—Mareko 2:7.

Na ô atura Iesu, tei ite hoi i to ratou mau manaˈo: “Eaha outou e feruri ai mai tera i roto i to outou aau? Eaha hoi te mea ohie aˈe ia parau i te hapepa: ‘Ua faaorehia ta oe mau hara,’ aore ra: ‘A tia i nia, a rave i to oe roˈi, a haere?’” (Mareko 2:8, 9) Oia mau, maoti te tusia ta Iesu e pûpû i muri aˈe, e nehenehe ta ˈna e faaore i te hara a taua tane ra.

Faaite atura Iesu i tera rahiraa taata, tae noa ˈtu i te feia faahapa, e e mana to ˈna e faaore i te hara i te fenua. Fariu ihora oia i te hapepa e faaue atura: “Te parau atu nei au ia oe: ‘A tia i nia, a rave i to oe roˈi e a haere i to oe fare.’” I reira iho, tia aˈera taua tane ra, e haere atura i rapae e to ˈna roˈi na mua ia ratou pauroa. Maere roa ihora te taata, faahanahana ˈtura i te Atua e na ô aˈera: “A tahi ra tatou a ite ai i te ohipa mai teie.”—Mareko 2:11, 12.

Mea tano ia tapao e te faaite ra Iesu e no te hara e maˈihia ˈi te taata, e ia faaorehia te hara, e ora ïa te maˈi. Te haapii ra te Bibilia e ua hara to tatou metua matamua ra o Adamu e ua raea tatou pauroa i te mau faahopearaa o te hara, oia hoi te maˈi e te pohe. I raro aˈe râ i te Faatereraa arii a te Atua, e faaore Iesu i te hara a te feia atoa e here ra e e tavini ra i te Atua, a ore roa ˈtu ai te maˈi.—Roma 5:12, 18, 19.