Eaha to roto?

Tapura tumu parau

PENE 41

Semeio maoti to vai mana?

Semeio maoti to vai mana?

MATAIO 12:22-32 MAREKO 3:19-30 LUKA 8:1-3

  • HAAMATARAA TE PITI O TE TERE PORORAA O IESU

  • TIAVARURAA I TE DEMONI

  • FAAARARAA NO NIA I TE HARA EITA E FAAOREHIA

I muri iho i to Iesu faataaraa i te faaoreraa hara i te fare o Simona te Pharisea, haamata ihora oia i te tahi atu tere pororaa na Galilea. O te piti ïa o te matahiti o ta ˈna taviniraa. E ere o ˈna anaˈe te ratere ra, ua apee atoa mai na 12 aposetolo e vetahi mau vahine ta ˈna “i tiavaru i te mau varua ino e i faaora i te maˈi.” (Luka 8:2) I rotopu ia ratou, te vai ra Maria no Magadala, Susana, Ioana te vahine a te hoê tiaau a te arii Heroda Anitipa.

A rahi noa ˈtu ai te taata tei faaroo i ta Iesu ohipa, ua uˈana ˈtu â te mârôraa. Ua ite-maitai-hia te reira i te afairaahia mai ia Iesu ra te hoê tane tei uruhia e te demoni, e matapo hoi e te vava, e to Iesu faaoraraa i to ˈna maˈi e tiavaruraa i te demoni. Aita ïa te tane i raro aˈe faahou i te mana o te demoni, e e nehenehe ta ˈna e ite e e paraparau. Maere ihora te nahoa taata, a na ô ai: “E ere anei o te Tamaiti a Davida teie?”—Mataio 12:23.

No te rahi o te nahoa i ruru mai ati aˈe te fare to reira Iesu, aita ˈtura i tia ia ˈna e ta ˈna mau pǐpǐ ia tamaa. E ere râ ratou pauroa te manaˈo ra e o Iesu te “Tamaiti a Davida” fafauhia. Ua haere mai te tahi mau papai parau e Pharisea na Ierusalema roa mai, e ere râ no te faaroo i te haapiiraa a Iesu aore ra no te turu ia ˈna. Te parau ra hoi ratou i te taata e “ua uruhia oia e Belezebuba” e te ohipa ra ïa oia e “te raatira o te mau demoni.” (Mareko 3:22) I to te fetii o Iesu faarooraa i te huehue, haere maira ratou no te haru ia Iesu. No te aha hoi?

I taua taime ra, aita to Iesu mau teina e tiaturi ra e e Tamaiti oia na te Atua. (Ioane 7:5) E au ra e o Iesu te faahuehue ra, e ere ïa o ˈna mai ta ratou i matau a paari mai ai ratou paatoa i Nazareta. Manaˈo aˈera ratou e ua inohia to ˈna upoo, a na ô ai: “Ua maamaahia oia.”—Mareko 3:21.

Tera iho â anei? Ua faaora mai nei Iesu i te maˈi o te hoê tane tei uruhia e te demoni, a nehenehe atu ai oia e ite e e paraparau. Aita hoê aˈe taata e tia ia parau e aita te reira i tupu. Faaino aˈera te mau papai parau e te mau Pharisea ia ˈna i teie pariraa haavare: “I te mana noa o Belezebuba, te raatira o te mau demoni, e tiavaru ai tena taata i te mau demoni.”—Mataio 12:24.

Ua ite Iesu i te manaˈo o te mau papai parau e te mau Pharisea. Parau atura oia: “Ia amahamaha te hoê faatereraa, e mou te reira, e ia amahamaha te hoê oire aore ra te hoê utuafare, e taa ê te tahi i te tahi. Oia atoa, ia tiavaru Satani ia Satani, ua amahamaha ïa oia, e nafea ïa ta ˈna faatereraa e mau ai?”—Mataio 12:25, 26.

E haaferuriraa tano roa teie! Ua ite te mau Pharisea e te tiavaru ra te tahi mau ati Iuda i te demoni. (Ohipa 19:13) Ui atura ïa Iesu: “Mai te peu e i te mana o Belezebuba e tiavaru ai au i te mau demoni, i to vai ïa mana e tiavaru ai ta outou mau tamarii i te mau demoni?” Te auraa, no ratou atoa ta ratou pariraa. Haaferuri faahou atura Iesu ia ratou: “Mai te peu râ e i te varua o te Atua e tiavaru ai au i te mau demoni, ua roohia ïa outou e te Faatereraa arii a te Atua ma te manaˈo-ore-hia.”—Mataio 12:27, 28.

Faataa ˈtura Iesu e to ˈna tiavaruraa i te mau demoni, e haapapuraa ïa e e mana to ˈna i nia ia Satani, a na ô ai: “E nafea . . . te hoê taata e tomo ai i roto i te fare o te hoê taata puai a rave atu ai i ta ˈna mau taoˈa? E taamuamu ïa oia na mua i taua taata puai ra, a eiâ ˈtu ai i ta ˈna mau taoˈa. Te taata o te ore e turu mai ia ˈu, te patoi mai nei ïa ia ˈu, e o te ore e haaputu mai i te taata e o vau atoa nei, te haapurara nei ïa.” (Mataio 12:29, 30) Papu maitai, te patoi ra te mau papai parau e te mau Pharisea ia Iesu, a faaite maitai atu ai e e tia ratou no Satani. Te haapurara nei ratou i te taata ia atea ê i te Tamaiti a te Atua, o te ohipa nei maoti te turu a te Atua.

Faaara ˈtura oia i teie mau tia patoi o Satani: “E faaorehia te mau hara atoa ta te taata e rave e ta ratou mau parau faaino atoa. Tera râ, e ore roa e faaorehia te hara a te taata o te faaino i te varua moˈa, e hara mure ore ta ˈna.” (Mareko 3:28, 29) A feruri na i te auraa o te reira no te feia e parau ra e i te mana o Satani i ravehia ˈi te mau mea atoa i tupu maoti te varua o te Atua!