Eaha to roto?

Tapura tumu parau

PENE 79

No te aha ratou e haamouhia ˈi?

No te aha ratou e haamouhia ˈi?

LUKA 13:1-21

  • HAAPIIRAA A IESU NO ROTO MAI E PITI ATI

  • AFARORAA TE TINO O TE HOÊ VAHINE TEI FEFE ROA I TE SABATI

Ua tamata Iesu e rave rahi ravea no te faaitoito i te taata ia feruri i to ratou auhoaraa e te Atua. Ua na reira â oia i muri iho i to ˈna paraparauraa i te nahoa i rapaeau mai i te fare o te hoê Pharisea.

Ua faatia vetahi o ratou i te hoê ati tei tupu, “no te tahi mau taata Galilea ta [te tavana Roma Ponotio] Pilato i haapohe, a pûpû ai ratou i ta ratou mau tusia.” (Luka 13:1) Eaha ta ratou i hinaaro e parau?

Ua haapohehia paha teie mau taata Galilea i te orure-hau-raa e tausani ati Iuda ia Pilato no to ˈna raveraa i te moni i roto i te vairaa moni o te hiero no te hamani i te hoê eˈaturu ia tae te pape i Ierusalema. Na te mau aratai paha o te hiero i faatia ia ˈna ia rave i tera moni. Te manaˈo ra paha te feia e faatia ra i teie ati e no ta ratou mau ohipa ino i rave i pohe ai taua mau taata Galilea ra. E ere tera te manaˈo o Iesu.

Ui atura oia: “I to outou manaˈo, no te mea anei e feia hara rahi aˈe taua mau taata Galilea ra i to Galilea atoa i roohia ˈi ratou i taua ati ra?” E ere, ta Iesu ïa i pahono. Faaara ˈtura râ oia i te mau ati Iuda: “Ia ore outou e tatarahapa, e pohe atoa outou pauroa mai ia ratou.” (Luka 13:2, 3) Faahiti atura Iesu i te tahi atu ati tei tupu aˈenei i te paturaahia paha te eˈaturu, a ui ai:

“E tera na 18 taata tei topahia i te pare i Siloama e pohe ihora, i to outou manaˈo, ua hau aˈe anei ta ratou hara i ta to Ierusalema atoa?” (Luka 13:4) Te manaˈo ra paha te nahoa e ua pohe taua mau taata ra no to ratou ino. E ere â tera te manaˈo o Iesu. Ua ite oia e e roohia te taata i te ati i te hoê taime manaˈo-ore-hia. (Koheleta 9:11, New World Translation) Mea maitai râ ia huti mai te taata i te haapiiraa. Ua parau Iesu: “Ia ore outou e tatarahapa, e pohe atoa outou pauroa mai ia ratou.” (Luka 13:5) No te aha râ oia i haapapu ai i teie haapiiraa i tera taime?

Te piri mai ra te hopea o ta ˈna taviniraa. Faataa ˈtura oia i te reira na roto i teie faahohoˈaraa: “E tumu suke tei tanuhia i roto i te faaapu vine a te hoê taata. Haere maira oia e tii i te maa i nia i taua tumu ra, e aita e maa. Na ô maira oia i te taata faaapu vine: ‘Teie te toruraa o te matahiti e tii mai ai au i te maa i nia i teie tumu suke e aita e maa. A tâpû atu! Eaha hoi e haamâuˈa ˈi i te fenua?’ Pahono atura te taata faaapu vine: ‘E te Fatu, tiai rii â na hoê matahiti. E utaru vau e ati noa ˈˈe, a tuu atu ai i te para. Ia hotu mai te maa, mea maitai ïa. Ia ore râ, e tâpû ïa oe.’”—Luka 13:6-9.

Hau i te toru matahiti to Iesu tamata-noa-raa i te faaitoito i te mau ati Iuda ia rahi atu â to ratou faaroo. Mea iti râ tei riro mai ei pǐpǐ e te nehenehe e faaauhia i te maa i hotu mai no to ˈna rohiraa. E i te maharaa o te matahiti o ta ˈna taviniraa, te rohi atu â ra oia. Ua utaru oia ei auraa parau e ati aˈe te tumu suke ati Iuda, a haamaitai atu ai i te repo, ma te poro e te haapii i te taata na Iudea e Perea. Eaha tei itehia mai? Mea iti roa te ati Iuda tei farii mai. Aita te nunaa i tatarahapa, a tano atu ai ia haamouhia ratou.

Ua ite-faahou-hia te tatarahapa ore o te rahiraa i muri iho i te hoê Sabati. Te haapii ra Iesu i te taata i roto i te hoê sunago. Ite ihora oia i te hoê vahine e haamauiuihia ra e te hoê demoni, a fefe roa ˈtu ai oia 18 matahiti. Parau atura Iesu ma te aumihi: “Ua ora to oe maˈi.” (Luka 13:12) Tuu atura Iesu i to ˈna na rima i nia iho ia ˈna. I reira iho, afaro roa maira to ˈna tino e faahanahana aˈera oia i te Atua.

Riri ihora te aratai o te sunago o te parau: “E ono mahana raveraa ohipa, i tera ïa mau mahana outou e haere mai ai ia faaorahia to outou mau maˈi, eiaha râ i te mahana Sabati.” (Luka 13:14) Aita teie aratai e parau ra e aita e mana to Iesu no te faaora i te maˈi. Te faahapa ra râ oia i te taata no te haereraa mai i te Sabati ia ora to ratou maˈi. Pahono atura Iesu ma te haaferuri maitai atu: “Haavarevare ma, eita anei outou e tatara i ta outou puaatoro oni aore ra ta outou asini i te Sabati, a putô atu ai e faainu i te pape? E tamahine na Aberahama teie vahine. Ua tapeahia oia e Satani 18 matahiti, eita anei ïa e tano ia faaora i to ˈna maˈi i te mahana Sabati?”—Luka 13:15, 16.

Haama ihora te feia patoi. Te nahoa râ, oaoa ihora ïa no te mau mea faahiahia ta ratou e ite ra ia Iesu ia rave. Faahiti faahou atura Iesu i Iudea nei e piti faahohoˈaraa parau tohu no nia i te Faatereraa arii, ta ˈna i faatia aˈena mai nia mai i te hoê poti i te miti o Galilea.—Mataio 13:31-33; Luka 13:18-21.