Eaha to roto?

Tapura tumu parau

PENE 2

“Te eˈa e te parau mau e te ora”

“Te eˈa e te parau mau e te ora”

“A pee mai ia ˈu”

1, 2. No te aha eita e nehenehe e faafatata ˈtu ia Iehova aita anaˈe e tauturu, e eaha ta Iesu Mesia e rave ra no taua tuhaa ra?

 UA MOˈE ê na anei oe? Te haamanaˈo ra paha oe i te hoê taime i haere ai oe e hiˈo i te hoê hoa aore ra te hoê fetii e ua moˈe ia oe te purumu. A tere ai oe na te hoê purumu matau-ore-hia, ua tapea anei oe no te ani i te hoê taata i to oe eˈa? A feruri eaha to oe huru mai te peu e eita noa te hoê taata maitai e aratai ia oe, e parau atoa râ oia: “A pee noa mai ia ˈu. Na ˈu e afai ia oe i ǒ.” Ua topa roa to oe hau!

2 E nehenehe e faaau i te reira i ta Iesu Mesia e rave ra no tatou. Aita anaˈe e tauturu, eita e nehenehe e faafatata ˈtu i te Atua. No te hara e te huru tia ore i tutuuhia mai, eita te huitaata e nehenehe e ite o vai te Atua, “ua atea ê i te ora no ǒ mai i te Atua ra.” (Ephesia 4:17, 18) E hinaaro tatou i te tauturu no te ite i to tatou eˈa. Aita noa Iesu, te hiˈoraa maitai, e horoa mai ra i te aˈoraa e te aratairaa, e rave hau atu â râ oia. Mai ta tatou i ite i te pene 1, te titau manihini ra Iesu ia tatou, ma te parau: ‘A haere mai e a pee mai ia ˈu.’ (Mareko 10:21) Te horoa atoa mai ra râ oia i te hoê tumu faufaa roa e farii ai i taua titau-manihini-raa ra. I te hoê mahana, ua parau Iesu: “O vau te eˈa e te parau mau e te ora. Aita roa e taata e tae i te Metua ra, na roto noa râ ia ˈu.” (Ioane 14:6) E hiˈopoa mai tatou i te tahi mau tumu e nehenehe ai e faafatata ˈtu i te Metua na roto noa i te Tamaiti. E na nia i taua mau tumu ra, e hiˈopoa tatou o Iesu iho â “te eˈa e te parau mau e te ora.” E nafea ra?

Te hoê ohipa faufaa roa i roto i te opuaraa a Iehova

3. No te aha e faafatata ˈtu ai i te Atua na roto ia Iesu?

3 Te mea faufaa roa ˈˈe, mea na roto ia Iesu e faafatata ˈtu ai i te Atua no te mea ua maiti Iehova i te horoa na ta ˈna Tamaiti i te ohipa faufaa roa ˈˈe. a Ua faariro te Metua ia ˈna ei taata faufaa roa i roto i te faatupuraa i ta ˈna mau opuaraa atoa. (Korinetia 2, 1:20; Kolosa 1:18-20) No te taa i te ohipa faufaa roa a te Tamaiti, e titauhia ia hiˈopoa tatou i tei tupu i te ô i Edene, a turu ai Adamu raua Eva ia Satani no te patoi ia Iehova.—Genese 2:16, 17; 3:1-6.

4. Ua faahiti te orureraa hau i Edene i teihea tumu parau, e ua faaoti Iehova i te aha no te faaafaro i te reira?

4 Ua faahiti te orureraa hau i Edene i te hoê tumu parau faufaa no te ao taatoa: Mea moˈa, maitai, tia e î i te here anei Iehova i roto i ta ˈna mau haaraa atoa? No te faaafaro i teie tumu parau faufaa roa, ua faaoti Iehova ia haere mai te hoê tamaiti varua tia roa i nia i te fenua. Mea faufaa roa te ohipa ta teie tamaiti e rave, te horoaraa i to ˈna ora ei hoo no te huitaata e no te haamoˈa i te iˈoa o to ˈna Metua. Ma te vai taiva ore e tae noa ˈtu i te pohe, e faaafaro te tamaiti maitihia i te mau fifi atoa i faatupuhia e te orureraa hau a Satani. (Hebera 2:14, 15; Ioane 1, 3:8) E miria hoi tamaiti varua tia roa ta Iehova. (Daniela 7:9, 10) O vai ta ˈna i maiti no te rave i taua hopoia faufaa roa ˈˈe? Ta ˈna ïa “Tamaiti otahi,” tei matauhia i muri aˈe o Iesu Mesia.—Ioane 3:16.

5, 6. Mea nafea to Iehova faaiteraa i to ˈna tiaturi i ta ˈna Tamaiti, e ua niuhia taua tiaturi ra i nia i te aha?

5 E maere anei tatou i ta Iehova maitiraa? Eiaha roa ˈtu! E tiaturi rahi roa to te Metua i ta ˈna Tamaiti otahi. Tau senekele hou te taeraa mai ta ˈna Tamaiti i te fenua nei, ua tohu Iehova e e vai taiva ore ta ˈna Tamaiti noa ˈtu e e faaruru oia i te mau huru mauiui atoa. (Isaia 53:3-7, 10-12; Ohipa 8:32-35) E hiˈo mai tatou i te auraa o te reira. E tiamâraa to te Tamaiti, mai te tahi atu mau melahi atoa, e maiti no ˈna iho. No to ˈna râ tiaturi rahi, ua faaite atea Iehova i te taiva ore o ta ˈna Tamaiti. Ua niuhia taua tiaturi ra i nia i te aha? Te ite noa ïa. Ua matau maitai roa Iehova i ta ˈna Tamaiti e ua ite oia e e hinaaro roa ta ˈna Tamaiti e faaoaoa ia ˈna. (Ioane 8:29; 14:31) E mea here na te Tamaiti to ˈna Metua, e mea here na Iehova ta ˈna Tamaiti. (Ioane 3:35) Ua faatupu te here i rotopu i te Metua e te Tamaiti i te hoê auhoêraa e te tiaturi o te ore e mutu.—Kolosa 3:14.

6 Ia hiˈohia te ohipa faufaa a te Tamaiti, te tiaturi o te Metua ia ˈna, e te here e vai ra i rotopu i te Metua e te Tamaiti, e maere anei ïa tatou e mea na roto noa ia Iesu e nehenehe ai e faafatata ˈtu i te Atua? Te vai ra râ te tahi atu tumu e o te Tamaiti anaˈe te nehenehe e aratai ia tatou i te Metua ra.

O te Tamaiti anaˈe tei ite mau â o vai te Metua

7, 8. No te aha ua tano Iesu i te parauraa e “o te Tamaiti anaˈe” tei ite mau â i te Metua?

7 Mea tia ia haapao tatou i te mau titauraa no te faafatata ˈtu ia Iehova. (Salamo 15:1-5) O vai ïa tei ite aˈe i te Tamaiti eaha te titauhia no te haapao i te mau ture aveia a te Atua e no te fanaˈo i ta ˈna farii maitai? Ua parau Iesu: “Ua tuu mai to ˈu Metua i te mau mea atoa ia ˈu. O te Metua anaˈe tei ite mau â o vai te Tamaiti, e o te Tamaiti anaˈe tei ite mau â o vai te Metua e te taata atoa ta te Tamaiti e hinaaro e faaite atu o vai te Metua.” (Mataio 11:27) E hiˈo mai tatou no te aha ua tano Iesu i te parauraa ma te ore e faarahi e “o te Tamaiti anaˈe” tei ite mau â i te Metua.

8 Ei “matahiapo o te mau mea atoa i poietehia,” e auraa taa ê to te Tamaiti e o Iehova. (Kolosa 1:15) A feruri na mai te omuaraa o te poieteraa e tae roa i te hamaniraahia te tahi atu mau melahi, ua faatupu te Metua e te Tamaiti i te hoê auhoaraa piri roa a vai ai raua anaˈe. (Ioane 1:3; Kolosa 1:16, 17) I te taime a vai ai oia e te Metua ra, ua taa ia ˈna te mau manaˈo, te hinaaro, te mau ture aveia e te mau eˈa a to ˈna Metua. Mea tano iho â ïa ia parau e mea ite aˈe Iesu no nia i to ˈna Metua i te tahi atu mau taata. Maoti mau â taua auhoaraa piri roa ra i nehenehe ai Iesu e faaite i to ˈna Metua ma te mau ravea aita e taata e tia ia na reira.

9, 10. (1) Mea nafea to Iesu faaiteraa i to ˈna Metua? (2) No te fanaˈo i te farii maitai a Iehova, ia aha tatou e tia ˈi?

9 Te faaite ra te mau haapiiraa a Iesu i to ˈna ite hohonu i te manaˈo e te huru aau o Iehova e ta ˈna e titau ra i to ˈna feia haamori. b Ua faaite Iesu i to ˈna Metua na roto i te tahi atu ravea hohonu. Ua na ô Iesu: “O tei ite mai ia ˈu, ua ite atoa ïa i te Metua.” (Ioane 14:9) Ua pee maite Iesu ma te tia roa i to ˈna Metua i roto i te mau mea atoa ta ˈna i parau e i rave. No reira, ia taio tatou i roto i te Bibilia no nia ia Iesu, te mau haapiiraa puai e te au, te aumihi tei turai ia ˈna ia faaora ia vetahi ê e te aumauiui i oto ai oia. E nehenehe tatou e feruri ia Iehova i te na reira atoa. (Mataio 7:28, 29; Mareko 1:40-42; Ioane 11:32-36) Te faaite-maitai-roa-hia ra te mau eˈa e te hinaaro o te Metua i roto i te mau parau e te mau ohipa a te Tamaiti. (Ioane 5:19; 8:28; 12:49, 50) No reira, no te fanaˈo i te farii maitai a Iehova, e titauhia ia pee i te mau haapiiraa a Iesu e to ˈna hiˈoraa.—Ioane 14:23.

10 I te mea e ua ite maitai roa Iesu ia Iehova e te pee ra oia ia ˈna ma te tia roa, e ere ïa i te mea maere i faaoti ai Iehova e o te Tamaiti te ravea no te faafatata ˈtu i te Metua. Te taa ra ia tatou no te aha e nehenehe ai e faafatata ˈtu ia Iehova na roto noa ia Iesu, e i teie nei e hiˈo mai tatou i te auraa o ta Iesu i parau: “O vau te eˈa e te parau mau e te ora. Aita roa e taata e tae i te Metua ra, na roto noa râ ia ˈu.”—Ioane 14:6.

“O vau te eˈa”

11. (1) No te aha tatou e nehenehe ai e faatupu i te hoê auhoaraa piri e te Atua na roto noa ia Iesu? (2) E nafea te Ioane 14:6 e haapapu ai e mea otahi te tiaraa o Iesu? (A hiˈo i te nota.)

11 Ua haapii ê na tatou e eita e nehenehe e faafatata ˈtu i te Atua ma te ore e na roto atu ia Iesu. E hiˈopoa ˈtu â tatou i te auraa o te reira no tatou. O Iesu “te eˈa,” oia hoi mea na roto noa ia ˈna e nehenehe tatou e faatupu i te hoê auhoaraa piri e te Atua. No te aha hoi? Ma te vai taiva ore e tae noa ˈtu i te pohe, ua horoa Iesu i to ˈna ora ei hoo. (Mataio 20:28) Aita anaˈe taua faanahoraa o te hoo, eita roa ˈtu e tia ia faafatata ˈtu i te Atua. Ua faatupu te hara i te hoê haafifiraa i rotopu i te taata e te Atua, no te mea e Atua moˈa o Iehova e eita roa ˈtu ïa oia e farii i te hara. (Isaia 6:3; 59:2) Ua tatara râ te tusia o Iesu i te haafifiraa, o tei tapoˈi i te mau hara. (Hebera 10:12; Ioane 1, 1:7) Ia farii tatou i te faanahoraa a te Atua na roto i te Mesia e ia faatupu tatou i te faaroo i te reira, e nehenehe tatou e fanaˈo i te farii maitai a Iehova. Aita ˈtu hoi e ravea e “faatupu te Atua i te hau e o tatou.” cRoma 5:6-11.

12. O Iesu “te eˈa” i roto i teihea auraa?

12 O Iesu “te eˈa” no nia i te pure. Mea na roto noa ia Iesu e nehenehe ai tatou e aparau ia Iehova i roto i te pure ma te tiaturi papu e e faaroo-maitai-hia ta tatou mau taparuparuraa haavare ore. (Ioane 1, 5:13, 14) Ua parau Iesu: “Ia ani outou i te tahi mea i te Metua ma to ˈu iˈoa, e horoa ˈtu oia. . . . A ani, e noaa ïa ta outou, ia oaoa roa hoi outou.” (Ioane 16:23, 24) Mea tano e ma te iˈoa o Iesu e nehenehe ai tatou e faafatata ˈtu ia Iehova i roto i te pure e e parau ia ˈna “to matou Metua.” (Mataio 6:9) O Iesu “te eˈa” i roto i te tahi atu auraa, to ˈna hiˈoraa. Mai tei tapaohia na mua ˈtu, ua pee maite Iesu ma te tia roa i to ˈna Metua. Te faaite mai ra ïa to Iesu hiˈoraa e nafea ia ora e mauruuru mai ai Iehova. No reira, no te faafatata ˈtu ia Iehova, e titauhia ia haere tatou na te mau taahiraa avae o Iesu.—Petero 1, 2:21.

“O vau . . . te parau mau”

13, 14. (1) Mea nafea Iesu i te faaite-noa-raa i te parau mau? (2) Ua titauhia ia aha Iesu i riro ai oia ei “parau mau,” e no te aha?

13 Ua faaite noa Iesu i te parau mau no nia i te parau tohu a to ˈna Metua. (Ioane 8:40, 45, 46) Aore roa e haavare i itea i to Iesu vaha. (Petero 1, 2:22) Ua farii atoa to ˈna mau enemi e ua haapii oia i “te eˈa o te Atua ma te parau mau.” (Mareko 12:13, 14) I to Iesu râ parauraa “o vau . . . te parau mau,” aita noa oia e parau ra no nia i to ˈna faaiteraa i te parau mau i roto i ta ˈna aparauraa, pororaa e haapiiraa. Te faaite atoa ra Iesu i te parau mau i roto i te tahi atu ravea.

14 A haamanaˈo e tau senekele na mua ˈtu, ua aratai Iehova i te feia papai Bibilia no te papai e rave rahi parau tohu no nia i te Mesia. Ua faaite atea taua mau parau tohu ra i te mau parau rii no nia i to ˈna oraraa, ta ˈna taviniraa e to ˈna poheraa. Hau atu â, to roto i te Ture a Mose te mau parau tohu ta te Mesia e faatupu. (Hebera 10:1) E tapea anei Iesu i to ˈna taiva ore e tae noa ˈtu i te pohe, a faatupu atu ai i te mau mea atoa i tohuhia no nia ia ˈna? I reira noa ïa Iehova e haapapuhia ˈi ei Atua o te parau tohu mau. Tei nia taua hopoia iti rahi ra i te tapono o Iesu. E na roto i to ˈna huru oraraa, te mau parau atoa ta ˈna i faahiti e te mau ohipa atoa ta ˈna i rave, ua haapapu Iesu e e parau mau iho â te mau parau tohu. (Korinetia 2, 1:20) No reira, i riro na Iesu ei “parau mau,” no te mea ua tupu te parau tohu a Iehova i to Iesu taeraa mai.—Ioane 1:17; Kolosa 2:16, 17.

“O vau . . . te ora”

15. Eaha te auraa e faaroo i te Tamaiti, e e aratai atu te na reiraraa i te aha ra?

15 O Iesu “te ora,” na roto noa hoi ia ˈna e nehenehe ai tatou e fanaˈo i te ora, oia hoi “te ora mau.” (Timoteo 1, 6:19) Te parau ra te Bibilia: “Te taata e faatupu i te faaroo i te Tamaiti, e fanaˈo ïa i te ora mure ore. Te taata e ore e faaroo i te Tamaiti, e ore ïa e ite i te ora, e vai mai râ te riri rahi tahoo o te Atua i nia ia ˈna.” (Ioane 3:36) Eaha te auraa e faaroo i te Tamaiti a te Atua? Oia ïa te tiaturi papu ra tatou e eita e tia ia tatou ia fanaˈo i te ora aita anaˈe oia. Te auraa atoa, e faaite tatou i to tatou faaroo na roto i te ohipa, e tamau tatou i te haapii no nia ia Iesu, e e tutava roa i te pee i ta ˈna mau haapiiraa e to ˈna hiˈoraa. (Iakobo 2:26) No reira, e aratai atu te faarooraa i te Tamaiti a te Atua i te ora mure ore ra, te pohe ore i nia i te raˈi no te hoê “nǎnǎ iti” o te mau Kerisetiano faatavaihia e te ora tia roa i te fenua nei no te “nahoa rahi” o te mau “mamoe ê atu.”—Luka 12:32; 23:43; Apokalupo 7:9-17; Ioane 10:16.

16, 17. (1) E nafea Iesu e riro ai ei “ora” no te feia atoa i pohe? (2) E nehenehe tatou e tiaturi i te aha?

16 E te feia ïa i pohe ê na? O Iesu atoa “te ora” no ratou. Hou rii noa ˈˈe i to ˈna faatiaraa mai i to ˈna hoa o Lazaro mai te pohe mai, ua parau Iesu ia Mareta, te tuahine o Lazaro: “O vau te tia-faahou-raa e te ora. Ia pohe noa ˈtu te taata o te faatupu i te faaroo ia ˈu, e ora faahou mai oia.” (Ioane 11:25) Ua horoa Iehova i ta ˈna Tamaiti ra i “na taviri o te pohe e o te Apoo,” ma te horoa ˈtu i te mana e faatia faahou i tei pohe. (Apokalupo 1:17, 18) Ma taua taviri ra, e tatara Iesu tei faahanahanahia i te mau uputa o te menema o te huitaata e e faatiamâ i te feia atoa e tapeahia ra i roto.—Ioane 5:28, 29.

17 “O vau te eˈa e te parau mau e te ora,” ma teie noa parau, te faataa ra Iesu i te fa o to ˈna oraraa e ta ˈna taviniraa i nia i te fenua. E auraa to taua mau parau ra no tatou i teie mahana. A haamanaˈo e ua na ô Iesu i muri iho: “Aita roa e taata e tae i te Metua ra, na roto noa râ ia ˈu.” (Ioane 14:6) Mea tano ta Iesu mau parau i teie tau mai i te tau a faahiti ai oia i te reira. E nehenehe ïa tatou e tiaturi roa e eita roa ˈtu tatou e moˈe ia pee tatou ia Iesu. Na ˈna anaˈe e faaite mai i te eˈa e tae ai “i te Metua ra.”

E nafea oe e pahono ai?

18. E titau te riroraa ei pǐpǐ mau na Iesu i te aha?

18 Ia hiˈohia ta Iesu ohipa faufaa roa e to ˈna ite hohonu i te Metua, e tano roa ïa ia pee tatou i te Tamaiti. Mai ta tatou i ite i te pene 1, e titau te riroraa ei pǐpǐ na Iesu i te ohipa, eiaha noa te parau aore ra te huru aau. Te peeraa i te Mesia, o te faaauraa ïa i to tatou oraraa i nia i ta ˈna mau haapiiraa e to ˈna hiˈoraa. (Ioane 13:15) E nehenehe te buka ta oe e taio nei e tauturu ia oe i roto i taua tutavaraa ra.

19, 20. E nafea teie buka e tauturu ai ia oe ia pee ia Iesu?

19 I te mau pene i muri iho, e haapii maite tatou i te oraraa o Iesu e ta ˈna taviniraa. Ua vahihia taua mau pene ra i roto e toru tuhaa. A tahi, e ite tatou i te hoê haapotoraa o to ˈna mau huru maitatai e ta ˈna huru raveraa i te mau mea. A piti, e hiˈopoa tatou i to ˈna hiˈoraa itoito rahi i roto i te pororaa e te haapiiraa. A toru, e ite tatou mea nafea to ˈna faaiteraa i te here. Mai te pene 3 atu, te vai ra te tumu parau haapiiraa tarenihia “E nafea oe e nehenehe ai e pee ia Iesu?” Te vai ra te mau irava e uiraa i roto o te tauturu mai ia feruriruri e nafea tatou e nehenehe ai e pee ia Iesu i roto i te parau e te ohipa.

20 Maoti te Atua ra o Iehova, eita tatou e moˈe, e atea ia ˈna no te hara i tutuuhia mai. Ma te haapae ia ˈna iho, ua tono mai Iehova ma te here i ta ˈna Tamaiti no te faaite mai i te ravea e faatupu ai i te hoê auhoaraa piri e te Atua. (Ioane 1, 4:9, 10) Ia turaihia ïa oe ia pahono i taua here rahi ra ma te farii e ma te faaroo i ta Iesu titau-manihini-raa: “A pee mai ia ˈu.”—Ioane 1:43.

a No te mea e mea faufaa roa te ohipa a te Tamaiti, te horoa ra te Bibilia i te tahi mau tiaraa iˈoa no ˈna.—A hiˈo i te tumu parau tarenihia “ Te tahi mau tiaraa iˈoa o Iesu Mesia.”

b A hiˈo na i te mau parau a Iesu i roto i te Mataio 10:29-31; 18:12-14, 21-35; 22:36-40.

c I te Ioane 14:6, te haapapu ra te faaohiparaa i te parau “O vau” e te faataa iˈoa papu “te,” i te tiaraa otahi o Iesu, oia hoi o ˈna anaˈe te eˈa e nehenehe ai tatou e faafatata ˈtu i te Metua.