Eaha to roto?

Tapura tumu parau

PENE 1

Eaha te auraa o ta Iesu parau: “A pee mai ia ˈu”?

Eaha te auraa o ta Iesu parau: “A pee mai ia ˈu”?

“Eaha ta ˈu e rave e noaa ˈi ia ˈu te ora mure ore?”

1, 2. Eaha te titau-manihini-raa maitai roa ˈˈe ta te hoê taata e nehenehe e fanaˈo, e eaha te uiraa ta tatou e nehenehe e ui?

 EAHA te titau-manihini-raa maitai roa ˈˈe ta oe i fanaˈo na? E manaˈo paha oe i te taime i titau-manihini-hia ˈi oe i te hoê oroa taa ê, te faaipoiporaa paha o e piti taata mea here roa na oe. Aore ra te haamanaˈo ra paha oe i te mahana i titau-manihini-hia ˈi oe ia rave i te hoê ohipa faufaa. Mai te peu e ua faataehia ˈtu taua mau titau-manihini-raa ra ia oe, papu roa e ua oaoa roa oe e ua faahiahia atoa. Te parau mau râ, ua fanaˈo oe i te hoê titau-manihini-raa hope atu â i te maitai. O tatou tataitahi tei fanaˈo atu. Te ohipa roa ra ta tatou faaotiraa e nafea ia pahono atu, i nia ia tatou. O te faaotiraa faufaa roa ˈˈe ïa ta tatou e rave i roto i te oraraa.

2 Eaha taua titau-manihini-raa ra? No ǒ mai ïa ia Iesu Mesia ra, te Tamaiti otahi a te Atua Manahope ra o Iehova, e ua papaihia te reira i roto i te Bibilia. I roto i te Mareko 10:21, te taio nei tatou i ta Iesu mau parau: ‘A haere mai e a pee mai ia ˈu.’ Tera mau â ta Iesu titau-manihini-raa ia tatou tataitahi. Mea maitai ia ui ia tatou iho: ‘Eaha ta ˈu pahonoraa?’ E na ô paha tatou: ‘O vai ïa taata e patoi i te hoê titau-manihini-raa faahiahia mai tera!’ Te mea maere, te patoi ra te rahiraa o te taata. No te aha?

3, 4. (1) Eaha te mea hinaarohia no nia i te taata tei ani ia Iesu no nia i te ora mure ore? (2) Eaha te mau huru maitatai ta Iesu i ite i nia i te raatira apî taoˈa rahi?

3 A rave na i te hiˈoraa o te hoê taata o tei fanaˈo roa ˈtu i taua titau-manihini-raa ra fatata a 2 000 matahiti aˈenei. E taata faatura-roa-hia oia. E toru aˈe ohipa ta te rahiraa o te taata e hinaaro ra: to ˈna apîraa, ta ˈna taoˈa rahi e to ˈna mana. Ia au i te faatiaraa Bibilia, e “taata apî” oia, e “mea rahi roa . . . ta ˈna faufaa,” e e “raatira” oia. (Mataio 19:20; Luka 18:18, 23) Te vai ra râ te hoê mea faufaa ˈtu â no nia i taua taata apî ra. I faarooroo na oia no nia i te Orometua rahi ra o Iesu, e ua au oia i ta ˈna i faaroo.

4 Aita te rahiraa o te mau raatira i taua tau ra i faatura ia Iesu mai tei au ia ˈna. (Ioane 7:48; 12:42) Mea taa ê roa râ te huru o taua raatira ra. Te na ô mai ra te Bibilia: “A haere atu ai Iesu, horo maira te hoê taata, tuturi ihora i mua ia ˈna e ui maira: ‘Orometua maitai, eaha ta ˈu e rave e noaa ˈi ia ˈu te ora mure ore?’” (Mareko 10:17) A tapao na i to ˈna hinaaro ru e paraparau ia Iesu, ma te horo ia ˈna ra i mua i te taata, mai ta te feia riirii e te veve atoa e rave. Ua tuturi atoa oia ma te faatura i mua i te Mesia. No reira, mea huru haehaa oia e ua ite maite oia i to ˈna hiaai i te mau mea pae varua. Ua haafaufaa Iesu i taua mau huru maitatai ra. (Mataio 5:3; 18:4) E ere ïa i te mea maere i “hiˈo [ai] Iesu ia ˈna ma te here.” (Mareko 10:21) Mea nafea to Iesu pahonoraa i te uiraa a te taata apî?

Te titau-manihini-raa taa ê roa

5. Mea nafea to Iesu pahonoraa i te taata apî taoˈa rahi, e mea nafea to tatou iteraa tera “hoê noa mea” e toe ra ia ˈna, e ere te veve? (A hiˈo atoa i te nota.)

5 Ua faaite Iesu e ua horoa ê na to ˈna Metua i te mau haamaramaramaraa no nia i te uiraa faufaa roa e nafea e noaa ˈi te ora mure ore. Ua faahiti oia i te mau Papai, e ua haapapu te taata apî e te auraro maite ra oia i te Ture a Mose. Maoti râ to ˈna haroˈaroˈa taa ê, ua taa ia Iesu te hoê mea hohonu atu â. (Ioane 2:25) Ua ite oia e fifi iti rahi to teie raatira i te pae varua. No reira Iesu i parau ai: “Hoê noa mea e toe ra ia oe.” Eaha taua “mea” ra? Ua na ô Iesu: “A haere a hoo i ta oe mau taoˈa, a horoa ˈtu ai i te moni na te feia veve.” (Mareko 10:21) Te parau ra anei Iesu e no te tavini i te Atua, mea titauhia ia riro te hoê taata ei mea veve? Aita. a Te faaite ra te Mesia i te hoê mea faufaa roa.

6. Eaha te titau-manihini-raa ta Iesu i horoa ˈtu, e eaha ta te pahonoraa a te raatira apî taoˈa rahi e faaite ra no nia i to ˈna aau?

6 No te faaite eaha te toe ra i te taata, ua titau manihini roa Iesu ia ˈna ma te parau: ‘A haere mai e a pee mai ia ˈu.’ A feruri na te Tamaiti a te Atua Teitei Roa ˈˈe i ani i taua taata ra ia pee ia ˈna! Ua fafau atoa ˈtu Iesu i te hoê haamaitairaa faahiahia roa. Teie ta ˈna i parau: “E taoˈa . . . ta oe i nia i te raˈi.” Ua farii oioi anei te raatira apî taoˈa rahi i taua titau-manihini-raa faahiahia? Te na ô ra te faatiaraa: “Peapea ihora . . . oia no taua parau ra e haere atura ma te oto, mea rahi hoi ta ˈna faufaa.” (Mareko 10:21, 22) Te faaite ra ïa ta Iesu mau parau i te hoê fifi i roto i te aau o taua taata ra. Mea nounou roa na ˈna ta ˈna mau taoˈa, eita e ore to ˈna mana atoa e to ˈna toroa teitei tei tuati i te reira. Auê hoi e, ua puai aˈe to ˈna hinaaro i taua mau mea ra i to ˈna here i te Mesia. “Hoê noa mea” e toe ra, o te here ïa ia Iesu e ia Iehova ma te aau atoa e ma te haapae ia ˈna. No te mea te ere ra te taata apî i taua here ra, ua patoi oia i te titau-manihini-raa taa ê roa! Eaha te auraa no tatou?

7. No te aha no tatou atoa ta Iesu titau-manihini-raa?

7 E ere te titau-manihini-raa a Iesu no taua taata noa ra, e ere atoa no te tahi noa mau taata. Ua na ô Iesu: “Te taata e hinaaro e pee mai ia ˈu, ia haapae ïa ia ˈna . . . a pee noa mai ai ia ˈu.” (Luka 9:23) A tapao e e nehenehe “te taata” e riro ei pǐpǐ a te Mesia ia “hinaaro” mau oia. Te faafatata ra te Atua i te feia aau haavare ore i ta ˈna Tamaiti ra. (Ioane 6:44) Aita te titau-manihini-raa a Iesu i horoa-noa-hia i te feia taoˈa rahi, te feia veve, te feia no te tahi nunaa aore ra fenua, e te feia e ora ra i taua tau ra, i te taatoaraa râ. No reira, no oe atoa te mau parau a Iesu ‘a haere mai e a pee mai ia ˈu.’ No te aha mea maitai ia pee i te Mesia? E eaha te titauhia?

No te aha e riro ai ei pǐpǐ na te Mesia?

8. Eaha te hinaaro faufaa o te taata atoa, e no te aha?

8 Te vai ra te hoê parau mau e mea maitai ia farii tatou: E hinaaro roa tatou i te hoê aratairaa maitai. E ere o te taata atoa te farii ra e e hinaaro ratou i te reira, mea faufaa râ te reira. Ua papai te peropheta Ieremia i teie parau mau mure ore: “Ua ite maitai au, e Iehova, eita e haere i te taata ia ite mai i to ˈna eˈa o ˈna anaˈe. Aita e tiaraa to te taata e haere ra ia aratai i to ˈna mau taahiraa.” (Ieremia 10:23) Aita ta te mau taata e ravea e e tiaraa no te faatere ia ratou iho. Oia mau, mai ta te tuatapaparaa o te taata e haapapu ra, aita te taata i manuïa. (Koheleta 8:9) I te tau o Iesu, ua haavî, ua rave ino e ua haavare te mau aratai i te taata. Ua tapao maite Iesu e mai “te mau mamoe aita e tiai” te feia riirii. (Mareko 6:34) E parau mau atoa no te huitaata i teie mahana. Ei pǔpǔ e ei taata tataitahi, e hinaaro roa tatou i te hoê aratairaa o te nehenehe e tiaturihia e e faaturahia. Te haapao ra anei Iesu i taua hinaaro faufaa ra? E hiˈopoa mai tatou i te tahi mau tumu e nehenehe ai tatou e parau e, e.

9. E nafea Iesu e taa ê ai i te tahi atu mau aratai atoa?

9 A tahi, na te Atua ra o Iehova i maiti ia Iesu. Mea maitihia te rahiraa o te feia aratai e to ratou mau taata tupu tia ore tei haavare-pinepine-hia e aita ratou i ite o vai te tiaturi. No Iesu râ, na to ˈna tiaraa iˈoa e faaite mai e aratai taa ê o ˈna. “Tei faatavaihia” te auraa o te taˈo “Mesia.” Na te Arii hau ê e Fatu o te ao taatoa i faatavai, aore ra i faatoroa taa ê ia Iesu i to ˈna tiaraa moˈa. Teie ta te Atua ra o Iehova i parau no ta ˈna Tamaiti: “Teie ta ˈu tavini ta ˈu i maiti, mea here na ˈu ia ˈna e ua mauruuru roa vau ia ˈna! E tuu vau i to ˈu varua i nia ia ˈna.” (Mataio 12:18) O to tatou Atua poiete anaˈe tei ite teihea huru aratai ta tatou e hinaaro. Aita e otia to te paari o Iehova, e tano roa ïa ia tiaturi tatou i ta ˈna maitiraa.—Maseli 3:5, 6.

10. No te aha o Iesu te hiˈoraa maitai roa ˈˈe no te taata?

10 A piti, ua horoa mai Iesu i te hoê hiˈoraa tia roa e te faaitoito. E huru maitatai to te aratai maitai roa ˈˈe ta to ˈna mau taata e faahiahia e e pee. E aratai oia na roto i te hiˈoraa, a faaitoito ai ia vetahi ê ia riro ei mea maitai aˈe. Eaha te huru maitatai o te hoê aratai ta outou e faatura roa ˈˈe? Te itoito? Te paari? Te aumihi? E te faaoromai tamau ïa i te ati? A haapii ai outou i te faatiaraa o te huru oraraa o Iesu i nia i te fenua, e ite outou e tera to ˈna mau huru maitatai e te vai atu â. Ua faaite Iesu ma te tia roa i te mau huru maitatai o to ˈna Metua i te raˈi. E taata tia roa oia i roto i te mau tuhaa atoa. No reira, i roto i te mau mea atoa ta ˈna i rave, ta ˈna i faahiti e ta ˈna i faaite, ua riro o ˈna ei hiˈoraa maitai no tatou. Te parau ra te Bibilia e ua horoa mai oia i “te hiˈoraa ia pee maite outou i to ˈna mau taahiraa avae.”—Petero 1, 2:21.

11. Mea nafea to Iesu riroraa ei “tiai mamoe maitai”?

11 A toru, ua faatupu roa te Mesia i ta ˈna i parau: “O vau te tiai mamoe maitai.” (Ioane 10:14) Ua matau te taata i tahito ra i taua taˈo ra. E haa rahi te mau tiai no te aupuru i ta ratou mau mamoe. E haapao na mua te hoê “tiai mamoe maitai” i te ora e te maitai o te nǎnǎ hou to ˈna iho. Ei hiˈoraa, i to ˈna apîraa e tiai mamoe o Davida te tupuna o Iesu e e rave rahi taime to ˈna faarururaa i te pohe no ta ˈna mau mamoe i haruhia e te hoê animara taehae. (Samuela 1, 17:34-36) Ua rave hau atu â Iesu no ta ˈna mau pǐpǐ ma te horoa i to ˈna ora. (Ioane 10:15) Ehia aratai e huru feruriraa haapae to ratou mai tera?

12, 13. (1) Ua ite te hoê tiai i ta ˈna mau mamoe i roto i teihea auraa, e mea nafea ratou i ite ai ia ˈna? (2) No te aha oe e hinaaro ai i te aratairaa a te tiai mamoe maitai?

12 O Iesu “te tiai mamoe maitai” i roto i te tahi atu auraa. Ua parau oia: “Ua ite au o vai ta ˈu mau mamoe e ua ite ta ˈu mau mamoe o vai au.” (Ioane 10:14) A feruri na i ta Iesu faahohoˈaraa. No te hoê taata mataitai noa, e nǎnǎ animara huruhuru noa te nǎnǎ mamoe. Area no te tiai râ, ua ite roa ïa i te mamoe tataitahi. Ua ite oia teihea taime te mamoe ufa e fanau ai, teihea pinia mamoe e amo no te nainai e no te paruparu ia haere o ratou anaˈe, e teihea mamoe tei maˈihia aore ra tei pepe aˈenei. Ua matau atoa te mau mamoe i to ratou tiai, to ˈna toparaa reo, eita ratou e pee i te reo o te tahi atu tiai. Ia tapao ratou i te hoê taˈiraa reo faaara aore ra ru i roto i ta ˈna pii, e pahono oioi ratou. Ia aratai oia, e pee ratou. E ua ite oia ihea e aratai ai ia ratou. Ua ite oia teihea te vahi ruperupe, teihea te taheraa pape haumǎrû e te mâ, teihea te aua paruruhia. A tiai ai oia ia ratou, e taa i te mau mamoe e eita ratou e fifihia.—Salamo 23.

13 Aita anei oe e hinaaro ru ra i te hoê aratairaa mai tera? E haa Iesu te tiai mamoe maitai mai tera i nia i ta ˈna mau pǐpǐ. Te fafau ra oia i te aratai ia oe i te hoê oraraa oaoa e te mauruuru i teie nei e te hoê oraraa no a muri aˈe! (Ioane 10:10, 11; Apokalupo 7:16, 17) Mea faufaa roa ïa ia ite tatou eaha mau na te titauhia no te pee i te Mesia.

Te auraa e pee i te Mesia

14, 15. No te pee i te Mesia, no te aha eita e navai ia parau e e Kerisetiano tatou aore ra ia here ia Iesu?

14 Mea rahi i teie tau e manaˈo ra e ua farii ratou i te titau-manihini-raa a te Mesia. Inaha, te parau ra ratou e e Kerisetiano ratou. Peneiaˈe e mero ratou no te ekalesia i reira to ratou mau metua i te bapetizoraahia. Aore ra te parau ra paha ratou e te here e te farii ra ratou ia Iesu ei Faaora no ratou iho. Ua faaite Iesu no te riro ei pǐpǐ na ˈna, e titauhia ia tatou ia rave hau atu â i te parau e Kerisetiano e te here ra tatou ia ˈna.

15 E rave rahi o te ora i te mau fenua i reira te rahiraa taata o te parau ra e Kerisetiano ratou aore ra e pǐpǐ ratou na te Mesia. Te auraro râ anei te feia o tera mau fenua i te mau haapiiraa a Iesu e te haa ra anei ratou mai ta ˈna i rave? Aore ra te ite ra anei tatou i te riri, te haavîraa, te ohipa ino e te parau-tia ore mai te tahi mau fenua e ere te taata i te mau Kerisetiano?

16, 17. Eaha te toe pinepine ra i te feia e parau ra e e Kerisetiano ratou, e eaha te faataa ê ra i te mau pǐpǐ mau a te Mesia?

16 Ua parau Iesu e e itehia ta ˈna mau pǐpǐ mau eiaha noa na roto i ta ratou mau parau aore ra to ratou tiaraa iˈoa, na roto râ i ta ratou mau ohipa. Ei hiˈoraa, ua parau oia: “E ere o te feia atoa e parau mai: ‘E te Fatu, e te Fatu,’ te ô i roto i te Faatereraa arii o te raˈi, o te taata anaˈe râ o te rave i te hinaaro o to ˈu Metua i te raˈi.” (Mataio 7:21) No te aha mea rahi o te parau ra o Iesu to ratou Fatu, eita e rave i te hinaaro o to ˈna Metua? A haamanaˈo i te raatira apî taoˈa rahi. Mea pinepine, “hoê noa mea e toe ra” i te feia e parau ra e e Kerisetiano ratou, te here ma te ora atoa ia Iesu e i Tei tono mai ia ˈna.

17 E maere paha tatou i te reira, te parau nei hoi te taata o te faahua Kerisetiano ra ia ratou, e here ratou i te Mesia. Eita râ te here ia Iesu e ia Iehova e navai ia parau noa. Ua na ô Iesu: “Ia here te hoê taata ia ˈu, e haapao ïa o ˈna i ta ˈu parau.” (Ioane 14:23) E ua na ô â oia ei tiai mamoe: “E faaroo ta ˈu mau mamoe i to ˈu reo, ua ite au o vai ratou, e e pee mai ratou ia ˈu.” (Ioane 10:27) Oia, e ere noa na ta tatou mau parau aore ra huru aau e haapapu mau â i to tatou here i te Mesia, na ta tatou râ mau ohipa na mua roa.

18, 19. (1) Eaha te itehia ia haapii tatou no nia ia Iesu? (2) Eaha te fa o teie buka, e e nafea te feia o tei pee noa i te Mesia e faufaahia ˈi i te reira?

18 Te faaite ra ta tatou e rave ra i to tatou huru taata o roto. I ǒ nei ïa e haamata ˈi ta tatou ohipa. Ua parau Iesu: “No te fanaˈo i te ora mure ore, ia ite ïa ratou o vai oe te Atua mau hoê roa e ta oe i tono mai o Iesu Mesia e tia ˈi.” (Ioane 17:3) Ia noaa ia tatou te ite mau ia Iesu e ia feruriruri tatou i te reira, e putapû to tatou aau. E rahi atu â to tatou here ia ˈna, a puai roa ˈtu ai to tatou hinaaro e pee ia ˈna i tera e tera mahana.

19 Tera hoi te fa o teie buka. E ere i te horoa-noa-raa i te hoê haapotoraa o te oraraa o Iesu e ta ˈna taviniraa, te tautururaa râ ia tatou ia taa ˈtu â e nafea ia pee ia ˈna. b Ua papaihia teie buka no te tauturu ia tatou ia faaau i te Bibilia mai te hiˈo e ia ui ia tatou iho: ‘Te pee mau ra anei au ia Iesu?’ (Iakobo 1:3-25) Peneiaˈe e rave rahi matahiti to oe pee-noa-raa ia Iesu te tiai mamoe maitai. E farii anei oe e e nehenehe tatou e haamaitai atu â? Te faaitoito mai ra te Bibilia: “A tamau i te hiˈopoa ia outou tei roto anei outou i te faaroo, e i te tamata ia outou teihea huru taata outou.” (Korinetia 2, 13:5) E hoona mau â ia ite papu tatou e te aratai-mau-hia ra tatou e to tatou tiai mamoe maitai î i te here o Iesu, ta Iehova iho i faatoroa no te aratai ia tatou.

20. Eaha ta tatou e hiˈopoa i te pene i muri nei?

20 Ia tauturu ïa teie buka ia haapuai i to oe here ia Iesu e ia Iehova. A aratai ai taua here ra ia oe i roto i te oraraa, e ite oe i te faito rahi roa ˈˈe o te hau e te mauruuru noa i roto i teie nei ao, e e ora ïa oe no te arue ia Iehova e a muri noa ˈtu o tei horoa mai i te tiai mamoe maitai. Parau mau, e mea tia ia haamauhia ta tatou haapiiraa no nia i te Mesia i nia i te niu maitai. No reira, i te pene 2, e hiˈopoa tatou i te ohipa a Iesu i roto i te faatupuraa i te opuaraa o te ao taatoa a Iehova.

a Aita Iesu i ani i te feia atoa i pee ia ˈna ia vaiiho pauroa i ta ratou mau taoˈa. E noa ˈtu e ua parau oia e mea fifi roa no te hoê taata taoˈa rahi ia ô i roto i te Faatereraa arii a te Atua, ua na ô â oia: “E tia . . . i te Atua te mau mea atoa.” (Mareko 10:23, 27) Inaha, ua riro te tahi feia taoˈa rahi ei pǐpǐ na te Mesia. Ua horoahia ia ratou te mau aˈoraa taa maitai i roto i te amuiraa Kerisetiano, aita râ ratou i faauehia ia horoa i ta ratou mau taoˈa rahi atoa na te feia veve.—Timoteo 1, 6:17.

b Ei haapotoraa ia au i te tuatapaparaa tau o te mau ohipa i tupu i roto i te oraraa o Iesu e ta ˈna taviniraa, a hiˈo Iesu te eˈa, te parau mau, te ora, piahia e te mau Ite no Iehova.