Eaha to roto?

Tapura tumu parau

PENE 17

Aita e taata e here rahi aˈe to ˈna

Aita e taata e here rahi aˈe to ˈna

1-4. (1) Eaha te tupu ia faaite Pilato ia Iesu i te nahoa taata riri tei ruru mai i rapaeau i te aorai o te tavana? (2) Eaha te huru o Iesu i mua i te haama e te mauiui, e eaha te mau uiraa faufaa e hiti mai?

 “TEIE taua taata ra!” Mea na roto i teie mau parau e faaite ai te tavana Roma o Ponotio Pilato ia Iesu Mesia i te nahoa taata riri tei ruru mai i rapaeau i te aorai o te tavana i te aahiata o te oroa Pasa 33. (Ioane 19:5) Tau mahana noa na mua ˈtu, ua haapopouhia Iesu e te mau nahoa taata i to ˈna tomoraa ma te hanahana i Ierusalema ei Arii i faatoroahia e te Atua. I teie nei râ, ua taui roa te manaˈo o te nahoa taata patoi ia ˈna.

2 E ahu roa vareau to Iesu mai to te huiarii, e e hei to nia i to ˈna upoo. Aita râ teie ahu e hei upoo i tuuhia ia ˈna ra no te faahanahana ia ˈna, no te faaooo râ. Ua pepe roa ino Iesu e ua tahe to ˈna toto. Ua hui te mau faehau ia ˈna, a tarere noa ˈi te iˈo i to ˈna tua. No te faahaama ia ˈna ua tuu ratou i te ahu i nia i to ˈna tua tei pepe, e ua taumi te hei taratara i nia i to ˈna upoo. Ua turai te mau tahuˈa tiaau i te nunaa ia patoi i te taata rutuhia e tia ra i mua ia ratou. E pii te mau tahuˈa e: “I nia i te pou! I nia i te pou!” Ma te manaˈo haapohe i roto i to ratou aau, e tuô te nunaa e: “Ia pohe oia e tia ˈi.”—Ioane 19:1-7.

3 Ma te tura e te itoito, e faaoromai tamau Iesu i te haama e te mauiui ma te amuamu ore. a Ua ineine roa oia i te pohe. I muri aˈe i taua mahana oroa Pasa ra, e farii oia i te pohe i roto i te mamae i nia i te hoê pou haamauiuiraa.—Ioane 19:17, 18, 30.

4 Ma te horoa i to ˈna ora, ua haapapu Iesu e e hoa mau oia no ta ˈna mau pǐpǐ. Ua parau oia: “Ia horoa te hoê taata i to ˈna ora no to ˈna mau hoa, tera te here rahi aˈe.” (Ioane 15:13) E hiti mai te tahi mau uiraa faufaa. Mea titau-mau-hia anei ia faaruru Iesu i taua mauiui atoa ra, a pohe atu ai? No te aha oia i ineine ai i te na reira? Ei ‘hoa no ˈna’ e ei pǐpǐ na ˈna, e nafea tatou e nehenehe ai e pee i to ˈna hiˈoraa?

No te aha i titauhia ˈi ia mauiui e ia pohe Iesu?

5. Mea nafea to Iesu iteraa i te mau tamataraa taa maitai e tiai mai ra ia ˈna?

5 Ei Mesia fafauhia, ua ite Iesu eaha te tiai mai ra ia ˈna. Ua ite oia e rave rahi parau tohu i roto i te mau Papai Hebera o tei faaite atea maitai i te mauiui e te pohe o te Mesia. (Isaia 53:3-7, 12; Daniela 9:26) E pinepine oia i te faaineine i ta ˈna mau pǐpǐ no te mau tamataraa e tiai mai ra ia ˈna. (Mareko 8:31; 9:31) A haere ai i Ierusalema no ta ˈna oroa Pasa hopea, ua parau maitai oia i ta ˈna mau aposetolo e: “E tuuhia te Tamaiti a te taata nei i te rima o te mau tahuˈa tiaau e te mau papai parau. E faautua ratou ia ˈna i te pohe, a tuu atu ai ia ˈna i te feia o te mau nunaa ěê ia faaooohia, ia tutuhahia, ia huihia e ia haapohehia [oia].” (Mareko 10:33, 34) E ere i te parau faufaa ore teie. Mai ta tatou i ite, ua faaooohia, ua tutuhahia, ua huihia e ua haapohehia mau â Iesu.

6. No te aha i titauhia ˈi ia mauiui e ia pohe Iesu?

6 No te aha râ i titauhia ˈi ia mauiui e ia pohe Iesu? No te tahi ïa mau tumu faufaa roa. A tahi, ma te tapea i to ˈna taiva ore, e haapapu Iesu i to ˈna hapa ore e e haamoˈa oia i te iˈoa o Iehova. A haamanaˈo e ua haavare Satani e e tavini te taata i te Atua ma te miimii noa. (Ioba 2:1-5) Ma te tapea i to ˈna haapao maitai “e tae noa ˈtu i te pohe . . . i nia i te hoê pou haamauiuiraa,” ua horoa Iesu i te pahonoraa papu roa ˈˈe i te pariraa tano ore a Satani. (Philipi 2:8; Maseli 27:11) A piti, e tapoˈi te mauiui e te pohe o te Mesia i te mau hara a vetahi ê. (Isaia 53:5, 10; Daniela 9:24) Ua horoa Iesu i “to ˈna ora ei hoo no te taata e rave rahi,” a nehenehe atu ai tatou e fanaˈo i te hoê auhoaraa fariihia e te Atua. (Mataio 20:28) A toru, ma te faaoromai tamau e rave rau ati e mauiui, ua “tamatahia . . . [Iesu] i te mau mea atoa mai ia tatou atoa nei.” No reira, e Tahuˈa rahi aumihi oia, e tia ia ˈna ia “aumauiui i to tatou mau paruparu.”—Hebera 2:17, 18; 4:15.

No te aha Iesu i ineine ai i te horoa i to ˈna ora?

7. Eaha ta Iesu i haapae i to ˈna haereraa mai i nia i te fenua?

7 No te taa maite i ta Iesu i ineine i te rave, a feruri na: O vai ïa taata e faarue i to ˈna utuafare e to ˈna fare no te haere i te hoê fenua ê mai te peu e ua ite o ˈna e e patoi te rahiraa o to reira mau taata ia ˈna, e faahaamahia oia, e haamauiuihia, a taparahi-pohe-hia ˈtu ai? A feruri i teie nei i ta Iesu i rave. Hou oia a haere mai ai i nia i te fenua, e tiaraa taa ê to ˈna i nia i te raˈi i pihai iho i to ˈna Metua. Teie râ, ua ineine Iesu i te faarue i to ˈna nohoraa i nia i te raˈi no te haere mai i nia i te fenua ei taata. Ua pou mai oia ma te ite e e patoihia oia e te rahiraa o te taata e e faaruru oia i te haama aroha ore, te mauiui uˈana, e te pohe mamae. (Philipi 2:5-7) Eaha tei turai ia Iesu ia rave i tera haapaeraa?

8, 9. Eaha tei turai ia Iesu ia horoa i to ˈna ora?

8 Hau roa ˈtu â, ua turaihia Iesu e te here hohonu i to ˈna Metua. E haapapuraa to Iesu faaoromai tamau e mea here na ˈna ia Iehova. Ua turai taua here ra ia Iesu ia haapeapea no te iˈoa e te roo o to ˈna Metua. (Mataio 6:9; Ioane 17:1-6, 26) Te mea faufaa roa ˈˈe, ua hinaaro Iesu e ite i te iˈoa o to ˈna Metua ia tamâhia i te faainoraa. No Iesu, e fanaˈoraa taa ê faahiahia ia mauiui no te parau-tia, ua ite hoi oia e e turu to ˈna hapa ore i te haamoˈaraa i te iˈoa hanahana o to ˈna Metua.—Paraleipomeno 1, 29:13.

9 Te vai ra te tahi atu tumu i horoa ˈi Iesu i to ˈna ora, te here no te huitaata. Ua here noa Iesu i te taata mai te taime a hamani ai te Atua ia ratou. Na mua roa ˈˈe Iesu a haere mai ai i nia i te fenua, te faaite ra te Bibilia i to ˈna huru aau: “Mea here roa na ˈu te mau tamarii a te taata.” (Maseli 8:30, 31) Ua ite-maitai-hia to ˈna here a vai ai oia i nia i te fenua. Mai ta tatou i ite i na pene e toru na mua ˈtu o teie buka, ua faaite Iesu i to ˈna here i te rahiraa o te taata e i ta ˈna mau pǐpǐ iho â râ na roto e rave rahi ravea. Teie râ, i te 14 no Nisana 33, ua horoa noa ˈtu oia i to ˈna ora no tatou. (Ioane 10:11) Parau mau, aita ˈtu e ravea rahi aˈe e faaite ai oia i to ˈna here ia tatou. E titauhia anei ia pee tatou ia ˈna i roto i teie tuhaa? E. Ua faauehia tatou ia na reira.

‘Ia here outou te tahi i te tahi mai ia ˈu i here ia outou’

10, 11. Eaha te faaueraa apî ta Iesu i horoa na ta ˈna mau pǐpǐ, e eaha ïa te auraa, e no te aha e mea faufaa ˈi ia auraro tatou i te reira?

10 I te po hou to ˈna poheraa, ua parau Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ piri roa ˈˈe e: “E faaueraa apî ta ˈu e horoa ˈtu nei, ia here outou te tahi i te tahi. Mai ia ˈu i here ia outou, ia here atoa outou te tahi i te tahi. I te mea e mea here outou te tahi i te tahi, e ite ïa te taata atoa e e pǐpǐ outou na ˈu.” (Ioane 13:34, 35) No te aha e “faaueraa apî” te parau “Ia here outou te tahi i te tahi”? I faaue ê na te Ture a Mose e: “E here oe i to taata tupu mai ia oe iho.” (Levitiko 19:18) Te titau râ te faaueraa apî i te here rahi aˈe, te here o te turai ia tatou ia horoa i to tatou iho ora no vetahi ê. Ua faataa maitai Iesu i te reira i to ˈna parauraa e: “Teie ta ˈu faaueraa, ia here outou te tahi i te tahi mai ia ˈu e here nei ia outou. Ia horoa te hoê taata i to ˈna ora no to ˈna mau hoa, tera te here rahi aˈe.” (Ioane 15:12, 13) Te na ô ra hoi te faaueraa apî e: “A here ia vetahi ê, eiaha mai ia oe iho, hau aˈe râ ia oe iho.” Maoti to ˈna oraraa e poheraa, ua faaite mau â Iesu i taua here ra.

11 No te aha e mea faufaa ˈi ia auraro tatou i te faaueraa apî? A haamanaˈo i ta Iesu i parau: “I te mea e [o te here haapae ia ˈna iho] e ite . . . te taata atoa e e pǐpǐ outou na ˈu.” Oia, maoti te here haapae ia tatou iho e itehia ˈi e e Kerisetiano mau tatou. E nehenehe tatou e faaau i teie here i te hoê tareta iˈoa. E tamau na te mau tia o te haere i te mau tairururaa matahiti a te mau Ite no Iehova i te tareta. E faaite te reira o vai to ratou iˈoa e ta ratou amuiraa. O te here haapae ia tatou iho te tahi i te tahi te “tareta” o te faaite e e Kerisetiano mau tatou. Aore ra e mea tia ia ite-maitai-hia to tatou here te tahi i te tahi mai te hoê tapao, aore ra tareta, o te faaite i te feia mataitai e e pǐpǐ mau tatou na te Mesia. E mea maitai ia ui tatou tataitahi ia tatou iho: ‘Te ite-maitai-hia ra anei te “tareta” o te here haapae ia ˈu iho i roto i to ˈu oraraa?’

Te here haapae ia ˈna iho: Eaha ïa te auraa?

12, 13. (1) I nia i teihea faito e titauhia ˈi ia faaite tatou i to tatou here te tahi i te tahi? (2) Eaha te auraa e haapae ia ˈna iho?

12 Ei pǐpǐ na Iesu, mea hinaarohia ia here tatou te tahi i te tahi mai ia ˈna i here ia tatou. Te auraa ïa ia ineine tatou i te rave i te mau haapaeraa no to tatou mau hoa Kerisetiano. I nia i teihea faito? Te na ô mai ra te Bibilia e: “Ua ite tatou eaha te here, no te mea ua horoa Iesu i to ˈna ora no tatou, e ia horoa atoa ïa tatou i to tatou ora no to tatou mau taeae e tia ˈi.” (Ioane 1, 3:16) Mai ia Iesu, ia ineine tatou e tia ˈi i te pohe no te tahi i te tahi ia titauhia. I te mau taime hamani-ino-raa, mea au aˈe na tatou e pûpû i to tatou iho ora, i te faaite o vai ma to tatou mau taeae pae varua a fifi atu ai ratou. I te mau fenua amahamaha i te aroraa i rotopu i te mau nunaa aore ra opu, e faaû tatou i te ati no te paruru i to tatou mau taeae, noa ˈtu eaha to ratou nunaa aore ra opu. Ia haere te mau nunaa i te tamaˈi, mea au aˈe na tatou e faaû i te tapearaa aore ra te pohe atoa, i te faaohipa i te mau mauhaa tamaˈi i nia i to tatou mau hoa Kerisetiano aore ra te tahi atu mau taata.—Ioane 17:14, 16; Ioane 1, 3:10-12.

13 Te ineineraa i te horoa i to tatou ora no to tatou mau taeae, e ere ïa tera anaˈe te ravea e faaite ai i te here haapae ia tatou iho. Inaha, mea iti o tatou tei anihia ia rave i te hoê haapaeraa rahi mai tera. Teie râ, mai te peu e mea puai to tatou here i to tatou mau taeae no te pohe no ratou, eiaha anei ïa tatou e farii i te rave i te mau haapaeraa haihai aˈe, ma te rohi i te tauturu ia ratou i teie nei? Te haapaeraa ia tatou iho, o te faarueraa ïa i to tatou iho maitai aore ra oraraa fanaˈo no te maitai o vetahi ê. E tuu tatou i to ratou mau hinaaro e maitai na mua ˈˈe i to tatou iho noa ˈtu e e ere i te mea ohie. (Korinetia 1, 10:24) Na roto i teihea mau ravea mau e faaite ai tatou i te here haapae ia tatou iho?

I roto i te amuiraa e te utuafare

14. (1) Te titauhia ra ia rave te mau matahiapo i teihea mau haapaeraa? (2) Eaha to oe manaˈo i te mau matahiapo e haa puai nei i roto i ta oe amuiraa?

14 Te rave nei te mau matahiapo o te amuiraa e rave rahi haapaeraa no te “aupuru i te nǎnǎ.” (Petero 1, 5:2, 3) Hau atu i te aupuru i to ratou iho mau utuafare, e faataa atoa paha ratou i te taime i te mau ahiahi aore ra hopea hebedoma no te haapao i te mau ohipa a te amuiraa, mai te faaineineraa i te mau putuputuraa, te raveraa i te mau tere farereiraa a te tiai mamoe, e te haapaoraa i te mau ohipa haavaraa. Mea rahi te matahiapo e rave nei i te tahi atu â mau haapaeraa, te haa-puai-raa i te mau tairururaa e te ohiparaa ei mero o te mau Tomite tuatiraa e te fare maˈi aore ra o te mau Pǔpǔ farerei i te feia maˈi. Te tavini ra te tahi atu ei rima tauturu i te Tuhaa haapao i te paturaa. E te mau matahiapo, eiaha e haamoˈe e na roto i te taviniraa ma te feruriraa tauturu, te horoaraa i to outou taime, to outou itoito, e ta outou mau faufaa no te aupuru i te nǎnǎ, te faaite ra ïa outou i te here haapae ia outou iho. (Korinetia 2, 12:15) Te mauruuru roa nei Iehova e te amuiraa atoa ta outou e aupuru ra i ta outou mau tutavaraa miimii ore.—Philipi 2:29; Hebera 6:10.

15. (1) Eaha te tahi mau haapaeraa e ravehia ra e te mau vahine a te mau matahiapo? (2) Eaha to oe manaˈo i te mau vahine o te vaiiho nei i ta ratou mau tane na ta oe amuiraa?

15 Te faaite atoa ra te mau vahine a te mau matahiapo i te here haapae ia ˈna iho. Mea au na ratou e rave i te taime e ta ratou mau tane e to ratou utuafare, ua ineine râ ratou i te vaiiho i ta ratou tane no te haapao i te amuiraa. A manaˈo atoa i te mau vahine a te mau tiaau haaati e te mau haapaeraa ta ratou e rave ra no te apee i ta ratou mau tane i roto i tera e tera amuiraa e i tera e tera tuhaa haaati. Te haapae nei ratou i te fanaˈo i to ratou iho fare e peneiaˈe i te tahi mau taime e titauhia ia taui ratou i te vahi taotoraa i te mau hebedoma atoa. E haapopou mau â tatou i teie mau vahine o te faaite i te here mau ma te tuu i te mau hinaaro o te amuiraa na mua roa i to ratou iho.—Philipi 2:3, 4.

16. Eaha te mau haapaeraa ta te mau metua Kerisetiano e rave nei no ta ratou mau tamarii?

16 E nafea tatou e nehenehe ai e faaite i te here haapae ia tatou iho i roto i te utuafare? E te mau metua, mea rahi te haapaeraa ta outou e rave ra no te aupuru i ta outou mau tamarii e no te aratai ia ratou ma “te aˈo e te faaararaa a Iehova.” (Ephesia 6:4) E titauhia paha ia rave outou i te ohipa rohirohi roa e rave rahi hora i te maoro no te faatamaa noa i to outou utuafare e ia fanaˈo ta outou mau tamarii i te ahu e te nohoraa. Mea au aˈe na outou e haapae ia outou iho i te ite i ta outou mau tamarii ia ere i te mau mea faufaa roa o te oraraa. E tutava rahi atoa outou i te haapii e ta outou mau tamarii, i te afai ia ratou i te mau putuputuraa Kerisetiano, e i te poro e o ratou i roto i te taviniraa. (Deuteronomi 6:6, 7) Te mauruuru ra te Tumu o te oraraa utuafare i to outou here haapae ia outou iho, a nehenehe atu ai ta outou mau tamarii e fanaˈo i te ora mure ore.—Maseli 22:6; Ephesia 3:14, 15.

17. E nafea te mau tane Kerisetiano e pee ai i te huru miimii ore o Iesu?

17 E te mau tane, e nafea outou e nehenehe ai e pee ia Iesu i roto i te faaiteraa i te here haapae ia outou iho? Te pahono ra te Bibilia: “Outou te mau tane faaipoipo, a here noa i ta outou iho vahine, mai te Mesia atoa i here i te amuiraa e i horoa i to ˈna ora no te amuiraa.” (Ephesia 5:25) Mai ta tatou i ite na, no to Iesu here rahi i ta ˈna mau pǐpǐ i pohe ai oia no ratou. E pee te hoê tane Kerisetiano i te huru miimii ore o Iesu, ‘tei ore i imi i to ˈna iho maitai.’ (Roma 15:3) E tuu noa te hoê tane mai tera i te mau hinaaro e faufaa a ta ˈna vahine na mua ˈˈe i to ˈna iho. Eita oia e mârô etaeta e ia ravehia te mau mea atoa mai ta ˈna e hinaaro, e faaite râ oia e ua ineine oia i te tuu atu aita anaˈe e faaueraa tumu Bibilia e ofatihia ra. Te tane o te faaite i te here haapae ia ˈna iho, e noaa ïa ia ˈna te farii maitai a Iehova e te here e te faatura o ta ˈna vahine e ta ˈna mau tamarii.

Eaha ta oe e rave?

18. Eaha te turai ra ia tatou ia pee i te faaueraa apî e here te tahi i te tahi?

18 E ere i te mea ohie ia auraro i te faaueraa apî e here te tahi i te tahi, e manaˈo turai puai râ to tatou no te na reira. Ua papai Paulo e: “Te faahepo nei . . . te here o te Mesia ia tatou, no te mea teie to matou manaˈo, ua pohe te hoê no te taata atoa . . . , e ua pohe oia no te taata atoa ia ore te feia e ora ra ia ora faahou no ratou iho, ia ora râ no ˈna o tei pohe no ratou e tei faatiahia mai.” (Korinetia 2, 5:14, 15) I te mea e ua pohe Iesu no tatou, eiaha anei ïa tatou ia faahepohia ia ora no ˈna? E nehenehe tatou e na reira ma te pee i to ˈna hiˈoraa o te here haapae ia ˈna iho.

19, 20. Eaha te ô faufaa roa ta Iehova i horoa mai, e e nafea tatou e faaite ai e te farii ra tatou i te reira?

19 Aita Iesu e faarahi ra i te parau e: “Ia horoa te hoê taata i to ˈna ora no to ˈna mau hoa, tera te here rahi aˈe.” (Ioane 15:13) To ˈna horoa-noa-raa i to ˈna ora no tatou, o te faaiteraa rahi roa ˈˈe ïa i to ˈna here ia tatou. Teie râ, e ere o ˈna anaˈe tei faaite mai i te here rahi atu â. Ua faataa Iesu e: “No to ˈna here rahi i to te ao i horoa mai ai te Atua i ta ˈna Tamaiti otahi ia ore ia mou te taata atoa o te faatupu i te faaroo ia ˈna, ia roaa râ ia ratou te ora mure ore.” (Ioane 3:16) No te mea e mea here roa na te Atua ia tatou, ua horoa oia i ta ˈna Tamaiti ei hoo, a nehenehe atu ai tatou e tiamâ mai i te hara e te pohe. (Ephesia 1:7) E ô faufaa roa te hoo no ǒ mai ia Iehova ra, aita râ oia e faahepo ra ia tatou ia farii i te reira.

20 Tei ia tatou te fariiraa i te ô a Iehova. E nafea? Ma te faatupu ïa i “te faaroo” i ta ˈna Tamaiti. Eita râ e navai ia parau e e faaroo to tatou. E haapapuhia te reira e te ohipa, e to tatou huru oraraa. (Iakobo 2:26) E haapapu tatou i to tatou faaroo ia Iesu Mesia ma te pee ia ˈna i te mau mahana atoa. E hopoi mai te reira i te haamaitairaa rahi i teie nei e a muri aˈe, mai ta te pene hopea o teie buka e faataa mai.

a E piti taime i taua mahana ra, ua tutuhahia i nia ia Iesu e te mau aratai haapaoraa na mua e te mau faehau Roma i muri iho. (Mataio 26:59-68; 27:27-30) Teie atoa ohipa vahavaha, ua faaoromai oia ma te amuamu ore, a tupu atu ai teie parau tohu: “Aita vau i huna i to ˈu hohoˈa mata i te mau faahaamaraa e i te tutuharaa.”—Isaia 50:6.