Eaha to roto?

Tapura tumu parau

PENE 16

‘Here noa ˈtura Iesu ia ratou e tae atu i te hopea’

‘Here noa ˈtura Iesu ia ratou e tae atu i te hopea’

1, 2. Eaha ta Iesu e rave i to ˈna po hopea e ta ˈna mau aposetolo, e no te aha e mea faufaa roa ˈi no ˈna teie mau taime hopea e o ratou?

 A PUTUPUTU ai oia e ta ˈna mau aposetolo i roto i te hoê piha i nia o te hoê fare i Ierusalema, ua ite Iesu e o to ˈna ïa po hopea e o ratou. Ua fatata oia i te hoˈi i to ˈna Metua ra. I roto maa taime, e tapeahia Iesu e e tamata-roa-hia to ˈna faaroo. Teie râ, noa ˈtu e ite oia fatata roa to ˈna pohe, te haamanaˈo ra oia i te mau hinaaro o te mau aposetolo.

2 Ua faaineine Iesu i te mau aposetolo no to ˈna revaraa, e faaitoito â râ oia ia ratou no te mau mea e tiai mai ra ia ratou. No reira oia e haafaufaa ˈi i teie mau taime hopea no te haapii ia ratou i te mau mea faufaa roa o te tauturu ia ratou ia tapea i to ratou haapao maitai. Tei rotopu ta ˈna mau parau i te mau parau hohonu e te mahanahana roa ˈˈe ta ˈna i faaite ia ratou. No te aha râ Iesu i haapeapea roa ˈˈe ai no ta ˈna mau aposetolo, ia ˈna iho? No te aha e mea faufaa roa ˈi no ˈna teie mau taime hopea e o ratou? O te here te pahonoraa. E here hohonu to ˈna no ratou.

3. Mea nafea tatou i te iteraa ua faaite noa Iesu i to ˈna here i ta ˈna mau pǐpǐ?

3 E rave rahi matahiti muri aˈe i to te aposetolo Ioane faataaraa eaha tei tupu i taua po ra, ua papai oia: “Ua ite Iesu hou te oroa Pasa e ua tae i te taime e faarue mai ai oia i teie nei ao no te haere i to ˈna Metua ra. E no te mea e mea here na ˈna ta ˈna mau pǐpǐ e ora ra i roto i teie nei ao, here noa ˈtura oia ia ratou e tae atu i te hopea.” (Ioane 13:1) Ua faaite noa Iesu i to ˈna here i ta ˈna mau pǐpǐ. I te roaraa o ta ˈna taviniraa, na roto e rave rahi ravea, ua horoa oia i te haapapuraa o to ˈna here i ta ˈna mau pǐpǐ. E mea maitai ia hiˈopoa tatou i te tahi mau ravea i faaite ai oia i to ˈna here, na roto hoi i te peeraa ia ˈna i roto i teie tuhaa e haapapu ai tatou e e pǐpǐ mau tatou na ˈna.

Te faaoromairaa

4, 5. (1) No te aha i hinaarohia ˈi ia faaoromai Iesu i roto i ta ˈna mau haaraa e ta ˈna mau pǐpǐ? (2) Ua aha Iesu i te oreraa e toru o ta ˈna mau aposetolo e ara i te ô i Getesemane?

4 Mea piri te here e te faaoromai. “E faaoromai . . . te here,” ia au i te Korinetia 1, 13:4, e turai ïa ia faaoromai ia vetahi ê. Ua hinaarohia anei ia faaoromai Iesu i roto i ta ˈna mau haaraa e ta ˈna mau pǐpǐ? Oia mau! Mai ta tatou i ite i te pene 3, mea taere te mau aposetolo i te faatupu i te haehaa. E pinepine ratou i te mârô o vai o ratou tei rahi aˈe. Ua aha Iesu? Ua riri anei e ua pahono anei ma te inoino? Aita, ua haaferuri oia ia ratou ma te faaoromai, a tupu atoa ˈi “te hoê aimârôraa rahi” no tauâ mea ra i to ˈna po hopea e o ratou!—Luka 22:24-30; Mataio 20:20-28; Mareko 9:33-37.

5 I muri aˈe i taua po hopea ra, i to Iesu haereraa i te ô i Getesemane e na aposetolo haapao maitai 11, ua tamata-faahou-hia to ˈna faaoromai. Ma te vaiiho atu e vaˈu o na aposetolo, ua rave Iesu ia Petero, Iakobo, e Ioane e haere atura i roto atu â i te ô. “E oto iti rahi to ˈu,” ta Iesu ïa i parau ia ratou. “A parahi na i ǒ nei e a ara.” Haere atura oia i mua iti atu e pure uˈana ˈtura. I muri aˈe i ta ˈna pure roa, ua hoˈi atura oia i na aposetolo tootoru. Te aha ra ratou? Te taoto ra i taua taime tamataraa rahi roa ˈˈe no ˈna ra! Ua tamaˈi anei o ˈna ia ratou no te oreraa e ara? Aita, ua faaitoito atu oia ma te faaoromai. Ua faaite ta ˈna mau parau hamani maitai e te taa ra ia ˈna to ratou ahoaho e to ratou mau paruparu. a Ua parau oia: “E hinaaro iho â te aau, te tino râ, mea paruparu ïa.” Ua faaoromai noa Iesu i taua po ra, a haere faahou ai oia e a ite ai e te taoto ra ratou eiaha hoê noa taime, e piti atu â râ taime!—Mataio 26:36-46.

6. E nafea tatou e nehenehe ai e pee ia Iesu i roto i ta tatou mau haaraa e vetahi ê?

6 E mea faaitoito ia tapao e aita Iesu i faarue i ta ˈna mau aposetolo. Ua haamaitaihia to ˈna faaoromai, inaha ua haapii teie mau tane haapao maitai i te faufaaraa ia haehaa e ia vai ara. (Petero 1, 3:8; 4:7) E nafea tatou e nehenehe ai e pee ia Iesu i roto i ta tatou mau haaraa e vetahi ê? O te mau matahiapo iho â râ te titauhia ia faaoromai. E nehenehe te mau hoa Kerisetiano e faaite i to ratou mau fifi i te hoê matahiapo, i te hoê taime ua rohirohi roa paha oia aore ra te haapeapea ra no to ˈna iho mau fifi. I te tahi taime, eita paha te feia o te hinaaro ra i te tauturu e farii oioi i te aˈoraa. Teie râ, e haapii te mau matahiapo faaoromai “na roto i te mǎrû” e e “faaherehere i te nǎnǎ.” (Timoteo 2, 2:24, 25; Ohipa 20:28, 29) E mea maitai atoa ia pee te mau metua ia Iesu i roto i te faaiteraa i te faaoromai, no te mea i te tahi taime eita te mau tamarii e farii oioi i te aˈoraa. E tauturu te here e te faaoromai i te mau metua eiaha e faaea i te tutava i te haapii i ta ratou mau tamarii. E nehenehe mau â taua faaoromai ra e haamaitai-rahi-hia.—Salamo 127: 3.

Te haapaoraa i to ratou mau hinaaro

7. Mea nafea to Iesu haapaoraa i te mau hinaaro pae tino e materia o ta ˈna mau pǐpǐ?

7 E itehia te here maoti te mau ohipa miimii ore. (Ioane 1, 3:17, 18) “Eita [te here] e imi i to ˈna iho maitai.” (Korinetia 1, 13:5) Na te here i turai ia Iesu ia haapao i te mau hinaaro pae tino e materia o ta ˈna mau pǐpǐ. E pinepine oia i te haa no ratou hou ratou a faaite ai i to ratou mau hinaaro. I to ˈna iteraa e ua rohirohi ratou, ua parau atu oia e e haere ratou “i te hoê vahi moˈemoˈe e faafaaea rii.” (Mareko 6:31) I to ˈna iteraa e te poia ra ratou, ua faatamaa oia ia ratou e e tausani taata ê atu o tei haere e faaroo ia ˈna ia haapii atu.—Mataio 14:19, 20; 15:35-37.

8, 9. (1) Eaha te faaite ra e ua ite Iesu i te mau hinaaro pae varua o ta ˈna mau pǐpǐ e ua haapao atu? (2) I nia i te pou, mea nafea to Iesu faaiteraa i to ˈna haapeapea rahi no te maitai o to ˈna metua vahine?

8 Ua ite Iesu i te mau hinaaro pae varua o ta ˈna mau pǐpǐ e ua haapao atu. (Mataio 4:4; 5:3) A haapii ai oia, ua tiatonu pinepine oia i te mau hinaaro e titauhia i ta ˈna pǐpǐ ia haapii. Ua horoa oia i te Aˈoraa i nia i te mouˈa no to ratou iho â maitai. (Mataio 5:1, 2, 13-16) A haapii ai oia ma te faahohoˈaraa, ‘ua faataa oia i te mau mea atoa i ta ˈna anaˈe mau pǐpǐ.’ (Mareko 4:34) Ua tohu Iesu e e faatoroa o ˈna i te hoê “tavini haapao maitai e te paari” no te horoa i te mau aratairaa e faaitoitoraa i ta ˈna mau pǐpǐ no te tavini ia Iehova i te anotau hopea. Te horoa maite ra teie tavini haapao maitai, te hoê pǔpǔ iti o to Iesu mau taeae faatavaihia i te fenua nei, i te “maa i te taime tano” mai te matahiti 1919 mai â.—Mataio 24:45.

9 I te mahana o to ˈna poheraa, ua faaite Iesu ma te putapû i to ˈna haapeapea no te maitai pae varua o to ˈna mau taata here. A feruri na i te tupuraa. Tei nia Iesu i te pou e pohe ra i te mauiui. No te huti i te aho, ua faatia paha oia ia ˈna e to ˈna avae. Eaha paha oia i te mamae a hahae ai te teiaha o te tino i te mau pepe naero o to ˈna avae e a ui ai to ˈna tua i huihia i nia i te pou. Eaha paha te fifi e te mauiui ia paraparau o te titau hoi ia faatano i te hutiraa aho. Hou râ oia a pohe ai, ua faahiti Iesu i te mau parau o tei faaite i to ˈna here hohonu i to ˈna metua vahine o Maria. A ite ai oia ia Maria e te aposetolo Ioane e tia ra i pihai iho, ua parau Iesu ma te reo e navai i te puai ia faaroo te feia e tia ra na reira, i to ˈna metua vahine e: “O ˈna ta oe tamaiti i teie nei!” Ua parau atura oia ia Ioane e: “O ˈna to oe metua vahine i teie nei.” (Ioane 19:26, 27) Ua ite Iesu e e haapao te aposetolo taiva ore eiaha noa i te mau hinaaro pae tino e materia o Maria, i to ˈna atoa râ maitai pae varua. b

E faaoromai te mau metua hamani maitai e e haapao i te mau hinaaro o ta ratou mau tamarii

10. E nafea te mau metua e pee ai ia Iesu no te haapao i te mau hinaaro o ta ratou mau tamarii?

10 E mea faufaa ia feruriruri te mau metua i te hiˈoraa o Iesu. E haapao te hoê metua tane o te here ra i to ˈna utuafare ia ratou i te pae materia. (Timoteo 1, 5:8) E faataa te mau upoo utuafare î i te here e te faito noa i te taime no te faafaaea e no te faaanaanatae. Te mea faufaa ˈtu â, e haapao te mau metua Kerisetiano i te mau hinaaro pae varua o ta ratou mau tamarii. E nafea? E haapii pinepine ratou i te Bibilia e ta ratou mau tamarii, e ia oaoa atoa te mau tamarii ia haapii mai no nia ia Iehova. (Deuteronomi 6:6, 7) Na roto i te parau e te hiˈoraa, e haapii te mau metua i ta ratou mau tamarii e e ohipa faufaa te taviniraa, te faaineineraa e te haereraa i te mau putuputuraa Kerisetiano o ta ratou porotarama pae varua.—Hebera 10:24, 25.

Te faaore-noa-raa ˈtu i te hapa

11. Eaha ta Iesu i haapii i ta ˈna mau pǐpǐ no nia i te faaoreraa i te hapa?

11 E tuhaa o te here te faaoreraa i te hapa. (Kolosa 3:13, 14) “Eita te here e tapea i te ino,” ia au i te Korinetia 1, 13:5. E rave rahi taime, ua haapii Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ i te faufaaraa ia faaore i te hapa. Ua aˈo oia ia ratou ia faaore i ta vetahi ê hapa “eiaha e hitu taime, e 77 râ,” oia hoi aita e taioraa i te taime. (Mataio 18:21, 22) Ua haapii oia ia ratou e mea tia ia faaore i te hapa a te hoê taata hara o te tatarahapa i muri aˈe i to ˈna aˈoraahia. (Luka 17:3, 4) E ere râ Iesu mai te mau Pharisea haavarevare, o tei haapii atu na roto noa i te parau, ua haapii atoa râ oia na roto i te hiˈoraa. (Mataio 23:2-4) E hiˈo mai tatou mea nafea Iesu i te faaiteraa e ua faaore oia i te hapa a te hoê atoa hoa tiaturihia tei haamauiui ia ˈna.

12, 13. (1) Mea nafea to Petero faarueraa ia Iesu i te po o to ˈna tapearaa? (2) Mea nafea te mau ohipa ta Iesu i rave i muri aˈe i to ˈna tia-faahou-raa i te haamaramaramaraa e aita noa oia i poro i te faaoreraa i te hapa?

12 E hoa piri roa Iesu no te aposetolo Petero. E taata mǎrû Petero, i te tahi râ mau taime e parau e e rave oia te mau mea ma te feruri ore. Ua ite Iesu i te mau huru maitatai o Petero e ua horoa ˈtu i te mau fanaˈoraa taa ê. Ua ite mata roa Petero, e o Iakobo raua Ioane i te tahi mau semeio aita te toea o na 12 i ite. (Mataio 17:1, 2; Luka 8:49-55) Mai ta tatou i tapao na, o Petero hoê o te mau aposetolo i apee ia Iesu i roto atu â i te ô i Getesemane i te po o to ˈna tapearaa. Teie râ, i taua noa po ra i to Iesu haavareraahia e tapearaahia, ua faarue Petero e te tahi atu mau aposetolo ia Iesu e horo atura. I muri aˈe, ua faaitoito rii Petero i te tia i rapaeau a haavahia ˈi Iesu ma te tano ore. Ua mǎtaˈu aˈera râ Petero e ua rave atura i te hoê hape rahi, ua haavare oia e toru taime e ua matau o ˈna ia Iesu! (Mataio 26:69-75) Eaha te huru o Iesu? Eaha ta oe e rave mai te peu e e hoa piri roa te haamauiui ia oe mai tera?

13 Ua ineine Iesu i te faaore i te hapa a Petero. Ua ite oia e te teimaha ra Petero i ta ˈna hara. Inaha, “peapea roa ihora [te aposetolo tei tatarahapa] e taˈi atura.” (Mareko 14:72) I te mahana o to ˈna tia-faahou-raa, ua fa ˈtu Iesu ia Petero ra, e au ra e no te tamahanahana e te tamǎrû i te aposetolo. (Luka 24:34; Korinetia 1, 15:5) Aitâ i piti avaˈe atura i muri aˈe, ua faahanahana Iesu ia Petero ma te vaiiho ia ˈna ia tia ˈtu no te poro i te nahoa taata i Ierusalema i te mahana Penetekose. (Ohipa 2:14-40) E haamanaˈo atoa râ tatou e aita Iesu i inoino i te mau aposetolo atoa tei faarue ia ˈna. Teie râ, i muri aˈe i to ˈna tia-faahou-raa, ua parau noa oia ia ratou “to ˈu mau taeae.” (Mataio 28:10) E ere anei i te mea maramarama e aita noa Iesu i poro i te faaoreraa i te hapa?

14. No te aha e mea hinaarohia ˈi ia haapii tatou i te faaore i te hapa a vetahi ê, e e nafea tatou e faaite ai e e faaore noa ˈtu tatou i te reira?

14 Ei pǐpǐ a te Mesia, e mea hinaarohia ia haapii tatou i te faaore i te hapa a vetahi ê. No te aha? E ere tatou mai ia Iesu, mea tia ore tatou, mai te feia atoa e nehenehe e hara ia tatou nei. I te tahi taime, e hapa tatou paatoa i te parau e i te ohipa. (Roma 3:23; Iakobo 3:2) No te mea e faaore tatou te hapa a te feia e hara ia tatou nei e e tatarahapa, e faaore atoa te Atua i ta tatou mau hara ia tatarahapa tatou. (Mareko 11:25) E nafea tatou e faaite ai e e faaore noa ˈtu tatou i te hapa a te feia e nehenehe e hara ia tatou? I roto e rave rahi tupuraa, e tauturu te here ia tatou ia tapoˈi i te mau hara haihai e te mau paruparu o vetahi ê. (Petero 1, 4:8) Ia tatarahapa mau te feia i hara ia tatou, mai ia Petero, e hinaaro iho â tatou e pee i ta Iesu faaore-noa-raa ˈtu i te hapa. Eiaha tatou e tamau aau i te ino i ravehia i nia ia tatou, e maiti râ tatou ma te paari i te faaore atu. (Ephesia 4:32) Ia na reira tatou, te turu ra ïa tatou i te hau o te amuiraa e to tatou atoa hau o te feruriraa e te aau.—Petero 1, 3:11.

Te faaiteraa i to ˈna tiaturi

15. No te aha Iesu i tiaturi ai i ta ˈna mau pǐpǐ noa ˈtu ta ratou mau hapa?

15 Mea piri roa te here e te tiaturi. “E tiaturi [te here] i te mau mea atoa.” c (Korinetia 1, 13:7) Turaihia e te here, ua faaite Iesu e ua ineine oia i te tiaturi i ta ˈna mau pǐpǐ noa ˈtu to ratou huru tia ore. I tiaturi na oia ia ratou e ua papu ia ˈna e mea here iho â na ratou ia Iehova e te hinaaro ra ratou e rave i to ˈna hinaaro. A hape atoa ˈi ratou, aita Iesu i feaa i to ratou mau manaˈo turai. Ei hiˈoraa, i to Iakobo e Ioane na aposetolo faaueraa i to raua metua vahine e ani e ia parahi raua i pihai iho ia Iesu i roto i ta ˈna Faatereraa arii, aita Iesu i feaa i to raua taiva ore aore ra i tatara i to raua tiaraa aposetolo.—Mataio 20:20-28.

16, 17. Eaha te mau hopoia ta Iesu i horoa na ta ˈna mau pǐpǐ?

16 No te faaite i to ˈna tiaturi, ua horoa Iesu e rave rau hopoia na ta ˈna mau pǐpǐ. I na taime e piti a faatamaa semeio ai oia i te mau nahoa taata, ua horoa oia na ta ˈna mau pǐpǐ i te hopoia e opere i te maa. (Mataio 14:19; 15:36) No te faaineine i ta ˈna oroa Pasa hopea, ua faaue oia ia Petero e ia Ioane e haere i Ierusalema e faaineine i te mau mea. Ua faanaho raua e ia noaa mai te pinia mamoe, te uaina, te pane hopue ore, te pota avaava, e te tahi atu mau mea e hinaarohia. E ere teie i te ohipa faufaa ore, no te mea e titauraa te faatupuraa i te oroa Pasa ma te tano i raro aˈe i te Ture a Mose, e i titauhia na ia haapao Iesu i taua Ture ra. Hau atu â, i muri aˈe i taua po ra ua faaohipa Iesu i te uaina e te pane hopue ore ei taipe faufaa i to ˈna haamauraa i te Oroa haamanaˈoraa i to ˈna poheraa.—Mataio 26:17-19; Luka 22:8, 13.

17 No Iesu, e mea tano ia horoa na ta ˈna mau pǐpǐ i te mau hopoia faufaa ˈtu â. Ei hiˈoraa, ua horoa o ˈna na ta ˈna mau pǐpǐ te hopoia e poro e e faariro i te taata ei pǐpǐ. (Mataio 28:18-20) Mai tei faahitihia i te omuaraa, ua horoa oia na te hoê pûpû iti o ta ˈna mau pǐpǐ faatavaihia i te hopoia faufaa roa o te opereraa i te maa pae varua. (Luka 12:42-44) Noa ˈtu tei te raˈi Iesu ei Arii, te tamau ra oia i te tiaturi i ta ˈna mau pǐpǐ. Ua horoa oia na te mau matahiapo te hopoia e aupuru i te mau amuiraa.—Ephesia 4:8, 11, 12.

18-20. (1) E nafea tatou e nehenehe ai e faaite i te tiaturi i te mau hoa Kerisetiano? (2) E nafea tatou e nehenehe ai e pee i to Iesu ineineraa i te horoa i te hopoia? (3) Eaha te hiˈopoahia i te pene i muri nei?

18 E nafea tatou e nehenehe ai e pee i te hiˈoraa o Iesu i roto i ta tatou mau haaraa e vetahi ê? Ia tiaturi tatou i to tatou mau taeae e tuahine, e faaite ïa tatou i to tatou here ia ratou. E haamanaˈo tatou e mea faaitoito te here, e ere i te mea faatoaruaru. Ia haamauiui vetahi ê ia tatou, o te tupu hoi i te tahi taime, e tapea te here ia tatou eiaha e manaˈo ino ia ratou. (Mataio 7:1, 2) Ia haapao râ tatou i to ratou huru maitatai e imi ïa tatou i te faaitoito, i te haamauiui ia ratou.—Tesalonia 1, 5:11.

19 E nehenehe anei tatou e pee i to Iesu ineineraa i te horoa i te hopoia? E mea maitai no te feia e hopoia ta ratou i roto i te amuiraa ia horoa i te mau ohipa faufaa e tano na vetahi ê, ma te tiaturi e e rave maite ratou i te reira. Ia na reira te mau matahiapo aravihi, e horoa ratou i te tahi faaineineraa titauhia e te faufaa na te mau tane aravihi apî aˈe o te “titau” ra no te tauturu i roto i te amuiraa. (Timoteo 1, 3:1; Timoteo 2, 2:2) Mea faufaa roa tera faaineineraa. A tamau ai Iehova i te faafatata e rave rahi taata i roto i te amuiraa, e mea tia ia faaineinehia i te mau tane aravihi no te haapao i te reira.—Isaia 60:22.

20 Ua horoa mai Iesu i te hoê hiˈoraa faahiahia i roto i te faaiteraa i te here ia vetahi ê. I roto i te mau ravea atoa e nehenehe ai tatou e pee ia ˈna, o te peeraa i to ˈna here te ravea faufaa roa ˈˈe. I te pene i muri nei, e hiˈopoa tatou i te faaiteraa rahi roa ˈˈe i to ˈna here ia tatou, to ˈna horoa-noa-raa mai i to ˈna ora.

a E ere no te rohirohi i taoto ai te mau aposetolo. Te parau ra te faatiaraa i roto i te Luka 22:45 e “ite ihora oia e te taoto ra ratou, ua rohirohi roa no te oto.”

b E au ra e e vahine ivi o Maria i taua taime ra, e e ere â ta ˈna mau tamarii ê atu i te pǐpǐ na Iesu.—Ioane 7:5.

c E ere iho â ïa i te auraa e e vare haere noa te here. Te auraa râ, eita te here e faaino aore ra e manaˈo ino ma te tano ore. Eita te here e haava oioi i te mau manaˈo turai o vetahi ê aore ra e manaˈo ino ia ratou.