Eaha to roto?

Tapura tumu parau

PENE 18

“A pee noa mai ia ˈu”

“A pee noa mai ia ˈu”

1-3. (1) Mea nafea to Iesu faarueraa i ta ˈna mau aposetolo, e no te aha e ere ai i te hoê faataa-ê-raa peapea? (2) No te aha e mea hinaarohia ˈi ia ite tatou i te oraraa o Iesu mai to ˈna hoˈiraa mai â i nia i te raˈi?

 TE TIA ra na 11 aposetolo i nia i te hoê mouˈa, te hiˈo ra te taata ta ratou e here e e faatura rahi. O Iesu teie taata tei faatiahia mai e e melahi puai faahou oia na te Atua. Ua putuputu Iesu i ta ˈna mau aposetolo i ǒ nei i nia i te mouˈa Oliveta no te taime hopea.

2 Te pihai iho te mouˈa Oliveta ia Ierusalema e tei faataa-ê-hia i te oire na te peho o Kiderona. A vai ai Iesu i reira, ua haamanaˈo paha oia i te mau tupuraa i ravehia i reira. Ei hiˈoraa, i te tahi pae o te mouˈa i te oire o Betania i reira to Iesu faatia-faahou-raa ia Lazaro. Tau hebedoma na mua ˈtu, ua haamata Iesu i ta ˈna tomoraa hanahana i Ierusalema mai te oire tapiri atu o Betephage. Peneiaˈe atoa tei nia i te mouˈa Oliveta te ô i Getesemane, i reira to Iesu mauiuiraa tau hora hou to ˈna tapearaa. I teie nei, i nia i teie noa aivi, te faaineine ra Iesu i te faarue mai i to ˈna mau hoa e pǐpǐ piri roa ˈˈe. E faahiti oia i te mau parau hopea hamani maitai. E haamata ˈtura oia i te faarue mai i te fenua! E tia noa te mau aposetolo i reira, a hiˈo noa ˈi i to ratou Fatu here ia maue i nia i te raˈi. E vehî atura te ata ia ˈna, e moˈe roa ˈtura oia i to ratou mata.—Ohipa 1:6-12.

3 I to oe manaˈo, e hopea au e te mauiui anei teie, e faataa-ê-raa peapea? E ere. Inaha, mai ta e piti melahi e haamanaˈo i te mau aposetolo, aita te aamu o Iesu i hope atura. (Ohipa 1:10, 11) I roto e rave rahi tuhaa, e haamataraa noa to ˈna revaraa i nia i te raˈi. Te faataa ra te Bibilia i ta Iesu e rave ra i te raˈi mai to ˈna faarueraa i te fenua, e mea faufaa no tatou ia haapii no nia i teie ohipa. No te aha? A haamanaˈo i ta Iesu i parau ia Petero: “A pee noa mai ia ˈu.” (Ioane 21:19, 22) E mea hinaarohia ia auraro tatou paatoa i teie faaueraa, eiaha noa mai te hoê maitiraa taime poto, mai te hoê râ huru oraraa. No te na reira, e mea titauhia ia taa ia tatou te aha ra to tatou Fatu i teie nei e eaha te mau hopoia ta ˈna i fanaˈo i nia i te raˈi.

To Iesu oraraa mai to ˈna faarueraa mai â i te fenua

4. Mea nafea te Bibilia i te faaite-oioi-raa i te ohipa e tupu i nia i te raˈi i muri aˈe i to Iesu hoˈiraa i reira?

4 Aita te mau Papai e faahiti ra i to Iesu tapaeraa i nia i te raˈi, to ˈna fariiraahia, e to ˈna amuiraa ˈtu ma te oaoa i to ˈna Metua. Teie râ, ua faaite oioi te Bibilia eaha te tupu i nia i te raˈi i muri noa ˈˈe i to Iesu hoˈiraa i reira. Ua ite oe, 15 tiahapa senekele i te maoro to te nunaa ati Iuda ite-tamau-raa i te hoê ohipa moˈa. Hoê mahana i te matahiti, e tomo te tahuˈa rahi i roto i te Vahi Moˈa Roa o te hiero no te pîpî i te toto o te mau tusia o te Mahana Faahauraa i mua i te afata o te faufaa. I taua mahana ra, te faahohoˈa ra te tahuˈa rahi i te Mesia. Ua faatupu Iesu i te auraa parau tohu o taua ohipa ra hoê noa taime i muri aˈe i to ˈna hoˈiraa i nia i te raˈi. Ua tia ˈtu oia i mua i te aro hanahana o Iehova i nia i te raˈi, te vahi moˈa roa ˈˈe o te ao taatoa, e ua faaite i to ˈna Metua i te faufaa o to ˈna tusia taraehara. (Hebera 9:11, 12, 24) Ua farii anei Iehova i te reira?

5, 6. (1) Eaha te haapapuraa e ua farii Iehova i te tusia taraehara o te Mesia? (2) O vai te faufaahia ra i te hoo, e e nafea?

5 E ite tatou i te pahonoraa ma te hiˈopoa i te ohipa i tupu tau mahana i muri aˈe i to Iesu maueraa. Te ruru ra te hoê pǔpǔ iti 120 Kerisetiano i Ierusalema i roto i te hoê piha i nia, a î taue ai te piha i te haruru mai te mataˈi rahi uˈana. Ua fa mai ra te arero mai te auahi ra te huru i nia i to ratou upoo, î aˈera ratou i te varua moˈa e paraparau ihora ratou na roto i te mau reo ěê. (Ohipa 2:1-4) Te faaite ra teie ohipa i te fanauraa o te hoê nunaa apî, te Iseraela pae varua, te hoê “opu maitihia” a te Atua e “autahuˈa arii” no te faatupu i te hinaaro o te Atua i nia i te fenua. (Petero 1, 2:9) Mea maramarama e ua farii te Atua ra o Iehova i te tusia taraehara o te Mesia. Teie niniiraa i te varua moˈa, o te hoê ïa o te mau haamaitairaa matamua o te hoo.

6 Mai reira mai, ua haamaitai te tusia o te Mesia i ta ˈna mau pǐpǐ i te ao nei. Noa ˈtu e no te “nǎnǎ iti” faatavaihia tatou, o te faatere e te Mesia i nia i te raˈi, aore ra no te mau “mamoe ê atu” o te ora i raro aˈe i ta ˈna faatereraa i te fenua nei, te faufaahia ra tatou i to ˈna tusia. (Luka 12:32; Ioane 10:16) Tera te niu o to tatou tiaturiraa e te faaoreraa i ta tatou mau hara. A tamau noa ˈi tatou i “te faatupu i te faaroo” i taua hoo ra, ma te pee ia Iesu i te mau mahana atoa, e nehenehe tatou e fanaˈo i te hoê manaˈo haava viivii ore e te hoê tiaturiraa hanahana no a muri aˈe.—Ioane 3:16.

7. Eaha te mana i horoahia ia Iesu ra i muri aˈe i to ˈna hoˈiraa i nia i te raˈi, e e nafea oe e nehenehe ai e turu ia ˈna?

7 Eaha ta Iesu i rave i nia i te raˈi mai to ˈna hoˈiraa mai â i reira? E mana iti rahi to ˈna. (Mataio 28:18) Oia mau, ua faatoroa Iehova ia ˈna no te faatere i te amuiraa Kerisetiano, te hoê hopoia ta ˈna e rave ra ma te here e te parau-tia. (Kolosa 1:13) Mai tei tohuhia, ua horoa mai Iesu i te mau tane feruriraa paari no te haapao i te mau hinaaro o ta ˈna nǎnǎ. (Ephesia 4:8) Ei hiˈoraa, ua maiti oia ia Paulo ei “aposetolo . . . tonohia ˈtu i te mau nunaa ěê,” no te poro haere i te parau apî oaoa i te mau fenua atea. (Roma 11:13; Timoteo 1, 2:7) Fatata i te hopea o te senekele matamua, ua horoa Iesu i te mau poroi haapopouraa, aˈoraa, e faatitiaifaroraa i e hitu amuiraa i te tuhaa fenua Roma o Asia. (Apokalupo, pene 2-3) Te farii ra anei oe ia Iesu ei upoo o te amuiraa Kerisetiano? (Ephesia 5:23) No te pee noa ia ˈna, e mea maitai ia paturu oe i te hoê huru feruriraa auraro e te turu i roto i ta oe amuiraa.

8, 9. Eaha te mana tei horoahia ia Iesu ra i 1914, e eaha ïa te auraa o te reira no tatou i roto i te mau faaotiraa ta tatou e rave?

8 E mana rahi atu â tei horoahia ia Iesu ra i 1914. I taua matahiti ra to ˈna faatoroaraahia ei Arii Mesia o te Faatereraa arii a Iehova. I to Iesu haamataraa i te faatere, “tupu ihora te tamaˈi i nia i te raˈi.” Te faahopearaa? Ua hurihia mai Satani e ta ˈna mau demoni i nia i te fenua, a tupu atu ai te hoê tau ati. Te tamaˈi, te ohipa ino, te ohipa riaria, te maˈi, te aueueraa fenua, e te oˈe e tairi nei i te taata no teie tau, te haamanaˈo mai ra ïa e te faatere nei Iesu i nia i te raˈi i teie nei. O Satani â “te arii o teie nei ao” no te hoê “taime poto.” (Apokalupo 12:7-12; Ioane 12:31; Mataio 24:3-7; Luka 21:11) Teie râ, te horoa nei Iesu na te taata i te ao nei i te ravea no te farii i ta ˈna faatereraa.

9 E mea faufaa roa ia tia tatou i te pae o te Arii Mesia. I roto i ta tatou mau faaotiraa atoa o te mau mahana atoa, e mea tia ia imi tatou i ta ˈna farii maitai, eiaha ta teie ao piˈo. A hiˈopoa ˈi teie “Arii o te mau arii, e te Fatu o te mau fatu” i te huitaata, e ura to ˈna aau parau-tia i te riri e e î i te oaoa. (Apokalupo 19:16) No te aha?

Te riri e te oaoa o te Arii Mesia

10. Mai teihea te huru o Iesu, na te aha râ e faatupu i te riri parau-tia o to tatou Fatu?

10 Mai to ˈna Metua, e taata oaoa iho â to tatou Fatu. (Timoteo 1, 1:11) Ei taata, e ere oia i te mea faaino e te ohipa rahi. Teie râ, mea rahi te ohipa e tupu nei i nia i te fenua i teie tau e tupu ai to ˈna riri parau-tia. Te riri ra hoi oia i te mau haapaoraa haavare atoa o te parau nei e e tia ratou no ˈna. Teie ta ˈna i tohu: “E ere o te feia atoa e parau mai: ‘E te Fatu, e te Fatu,’ te ô i roto i te Faatereraa arii o te raˈi, o te taata anaˈe râ o te rave i te hinaaro o to ˈu Metua i te raˈi. E rave rahi te parau mai ia ˈu ia tae i tera mahana: ‘E te Fatu, e te Fatu, aita anei matou . . . i faatupu i te mau ohipa mana ma to oe iˈoa?’ Teie ïa ta ˈu e parau atu ia ratou: ‘Aita roa vau i ite ia outou! Haere ê atu, outou e ofati nei i te ture!’”—Mataio 7:21-23.

11-13. No te aha vetahi e maere ai paha i te mau parau etaeta a Iesu i te feia e rave ra i “te mau ohipa mana” i to ˈna iˈoa, no te aha râ oia i riri ai? A faataa.

11 I teie mahana, mea rahi o te parau nei e e Kerisetiano ratou o te maere paha i teie mau parau. No te aha Iesu i parau etaeta ˈi i te feia e rave ra i “te mau ohipa mana” i to ˈna iˈoa? Ei hiˈoraa, e rave rahi haapaoraa tei tauturu i te feia veve, tei patu i te fare maˈi e fare haapiiraa, e te feia tei hinaaro i te tauturu. No te taa i te tumu i riri ai Iesu ia ratou, a hiˈo na i teie faahohoˈaraa.

12 E titauhia ia reva te tahi nau metua. Eita ta raua e nehenehe e afai i ta raua mau tamarii, no reira e ani raua i te hoê vahine haapao tamarii. Mea ohie ta raua mau faaueraa ia ˈna: “A haapao i ta mâua mau tamarii. A faatamaa ia ratou, a hiˈo e mea mâ ratou, e a paruru ia ratou i te ati.” Ia hoˈi mai râ na metua, e hitimahuta raua i te ite atu e te pohe poia ra ta raua mau tamarii. Mea repo ratou, mea maˈi, e mea aroha. Te pii noa ra raua i te vahine haapao, eita râ raua e tâuˈahia. No te aha? Tei nia iho hoi oia i te hoê eˈa e te horoi ra i te hiˈo. Ma te riri e ani na metua i te tahi faataaraa. E pahono te vahine haapao e: “A hiˈo paˈi i te mau mea atoa ta ˈu i rave! E ere anei mea mâ te hiˈo? Ua tataî atoa vau i te fare, no outou!” E afaro mai anei na metua? Eita ïa! Aita roa ˈtu raua i faaue ia ˈna ia rave i tera mau ohipa, ua hinaaro noa raua ia haapaohia ta raua mau tamarii. E riri raua no to ˈna oreraa e pee i ta raua mau faaueraa.

13 Ua ohipa te mau haapaoraa mai taua vahine haapao tamarii ra. I to Iesu oraraa i nia i te fenua nei, ua parau oia i ta ˈna mau pǐpǐ ia haapii i te tahi atu i te parau mau i roto i te Parau a te Atua e ia tauturu atu ia haamori ia Iehova ma te tano. (Ioane 21:15-17) Teie râ, aita roa ˈtu te mau aratai haapaoraa i auraro i ta ˈna aratairaa. Ua vaiiho noa ratou i te taata i roto i te poia pae varua, te taa ore no te mau parau haavare e te ite ore i te pue parau mau Bibilia tumu. (Isaia 65:13; Amosa 8:11) Noa ˈtu ta ratou mau tamataraa i te haamaitai i teie nei ao, ua riri râ Iesu ia ratou no to ratou faaroo ore. Inaha, e au teie nei ao i te hoê fare o te vavahihia! Te faataa maitai ra te Parau a te Atua e ua fatata te ao a Satani i te haamouhia.—Ioane 1, 2:15-17.

14. Eaha te ohipa e faaoaoa nei ia Iesu i teie mahana, e no te aha?

14 I te tahi aˈe pae, te oaoa roa ra paha Iesu i te hiˈo mai na nia mai i te raˈi e i te ite e te rave nei te mau mirioni taata i te ohipa faauehia e faariro i te taata ei pǐpǐ ta ˈna i horoa na ta ˈna mau pǐpǐ hou oia a faarue mai ai i te fenua. (Mataio 28:19, 20) Auê ïa fanaˈoraa taa ê e faaoaoa i te Arii Mesia! E faaoti papu anaˈe ïa eiaha roa ˈtu e faaea i te turu i “te tavini haapao maitai e te paari.” (Mataio 24:45) Mea taa ê teie pǔpǔ iti faatavaihia i te mau aratai haapaoraa. Ua auraro te tavini haapao maitai i te aratairaa a Iesu no te poro i te parau apî oaoa e no te horoa i te aratairaa no roto mai i te Parau a te Atua i te mau pǐpǐ a Iesu.

15, 16. (1) Eaha to Iesu manaˈo i te ereraa i te here i parare roa i teie mahana, e mea nafea tatou i ite ai i te reira? (2) Eaha Iesu i riri ai i te mau aratai haapaoraa?

15 E rave rahi taata i teie mahana aita e faaite ra i te here i te tahi atu. Mea papu mea riri roa na Iesu i te reira. E nehenehe tatou e haamanaˈo i to te mau Pharisea faahaparaa ia Iesu i te faaoraraa i te maˈi i te Sabati. E aau etaeta to te mau Pharisea, mea teoteo, e mea haapao roa ratou i te mau ture ta ratou i haamau, aita ratou i taa i te auraa mau o te mau ture a Iehova. Ua haamaitai rahi te mau semeio a Iesu i te taata! Aita râ te mau Pharisea i taui i to ratou haerea, noa ˈtu ua faaoaoa te mau semeio a Iesu i te mau taata, ua tamǎrû i to ratou mau mauiui e ua haapuai i to ratou faaroo i te Atua. Eaha to Iesu huru i nia i te mau aratai haapaoraa? Ua hiˈo oia “ia ratou ma te riri, peapea roa ihora oia no te etaeta o to ratou aau.”—Mareko 3:5.

16 I teie mahana, e ohipa ê atu â ta Iesu e ite ra a “peapea roa” ˈtu ai oia. Te haapao nei te mau aratai haapaoraa ia au i ta ratou tutuu i te pae faaroo e haapiiraa noa ˈtu aita i niuhia i nia i te Parau a te Atua. Hau atu â, mea riri roa na ratou te pororaa i te parau apî oaoa o te Faatereraa arii a te Atua. Na te mau vahi e rave rahi, te faaitoito ra te mau aratai haapaoraa i te tahi atu ia hamani ino i te taata o te tamata ra i te poro i te poroi ta Iesu i faaite. (Ioane 16:2; Apokalupo 18:4, 24) I te hoê â taime, e turai atoa ra ratou i to ratou iho mau taata ia haere i te tamaˈi e ia haapohe ia vetahi ê, mai te huru ra e e mauruuru Iesu Mesia!

17. E nafea te mau pǐpǐ mau a Iesu e faaoaoa ˈi i to ˈna aau?

17 Area te mau pǐpǐ mau a Iesu râ, te tutava ra ïa i te faaite i te here i to ratou taata tupu. Te poro ra ratou i te parau apî oaoa i “te mau huru taata atoa,” mai ta Iesu i parau, noa ˈtu te patoiraa. (Timoteo 1, 2:4) E to ratou here te tahi i te tahi, mea faahiahia ïa, tera te tapao matamua o te faaite ra o vai ratou. (Ioane 13:34, 35) A haa ˈi ratou e to ratou mau hoa Kerisetiano ma te here, te faatura, e te tura, te pee mau ra ïa ratou ia Iesu e te faaoaoa ra i te aau o te Arii Mesia!

18. Eaha te haapeapea ra i to tatou Fatu, e nafea râ tatou e nehenehe ai e faaoaoa ia ˈna?

18 E haamanaˈo atoa tatou e e peapea to tatou Fatu ia iti mai te here o te tahi taata ia Iehova e ia faaea i te tavini ia ˈna. (Apokalupo 2:4, 5) Teie râ, e oaoa Iesu i te feia e mau papu e tae noa ˈtu i te hopea. (Mataio 24:13) No reira, e haamanaˈo noa anaˈe i te faaueraa a te Mesia: “A pee noa mai ia ˈu.” (Ioane 21:19) E hiˈopoa mai tatou i te tahi mau haamaitairaa ta te Arii Mesia e ninii i nia i te feia e mau papu e tae noa ˈtu i te hopea.

E haamaitai-noa-hia te mau tavini taiva ore a te Arii

19, 20. (1) E hopoi mai te peeraa ia Iesu i teihea mau haamaitairaa i teie nei? (2) E nafea tatou e fanaˈo ai i te hoê “Metua mure ore” mai ia Iesu?

19 E nehenehe tatou e fanaˈo i te hoê oraraa maitai mau i teie nei ma te auraro i to tatou Fatu Iesu Mesia e ma te pee i to ˈna hiˈoraa. E fanaˈo tatou i ta te taata e tutava ra i te imi, eita râ i noaa mai ia ratou. Ei hiˈoraa, e fanaˈo tatou i te hoê ohipa ta tatou e au, i te hoê fetii taeae o te here mau ra ia tatou, i te hoê auhoaraa e o Iehova e te hau. Ei haapotoraa, e ite tatou i te hoê oraraa oaoa e te mauruuru. E mea rahi atu â ta tatou e fanaˈo.

20 Ua maiti Iehova ia Iesu ei “Metua mure ore” no te feia auraro. No te hara a Adamu, i roo-atoa-hia ˈi te huitaata i te hara e te pohe. E nehenehe râ ta Iesu te “Metua mure ore” e faafanaˈo i te huitaata i te ora mure ore. (Isaia 9:6, 7) Ma te farii ia Iesu ei “Metua mure ore” no tatou, ma te faatupu i te faaroo ia ˈna, e tiaturiraa papu ïa to tatou e ora e a muri noa ˈtu. Hau atu â, e faafatata ˈtu â tatou i te Atua ra o Iehova. Mai ta tatou i haapii mai, te tutavaraa i te pee i to Iesu hiˈoraa i te mau mahana atoa, o te ravea maitai roa ˈˈe ïa no te auraro i teie faaueraa a te Atua: “A pee i te haerea o te Atua mai te tamarii herehia.”—Ephesia 5:1.

21. E nafea te mau pǐpǐ a te Mesia e faaite ai e mea taa ê ratou i to te ao nei?

21 Ia pee tatou ia Iesu e i to ˈna Metua ra o Iehova, e nehenehe tatou e rave i te tahi ohipa faahiahia. E faaite tatou mea taa ê tatou i to te ao nei. Ua haavarehia te rahiraa o te mau taata na Satani e te pee ra ratou i to ˈna huru. Ia pee râ tatou ia Iesu e ia faatupu tatou i to ˈna mau huru maitatai e nehenehe tatou e haapii i te taata i te faufaa o te mau pue parau mau e e faaite e nehenehe ratou e oaoa, e ite i te hau e te here i roto i to ratou oraraa. I te hoê â taime, e faafatata ˈtu â tatou ia Iehova, e tera te fa hau ê, e faufaa roa ˈˈe ta te hoê taata e nehenehe e rave.

22, 23. (1) Eaha te mau haamaitairaa no a muri aˈe e fanaˈo te feia o te pee noa ia Iesu ma te taiva ore? (2) Ia faaoti papu tatou i te aha e tia ˈi?

22 A manaˈo atoa i ta Iehova e hinaaro ra e rave no oe a muri aˈe maoti ta ˈna Arii Mesia. E fatata taua Arii ra i te aro ia Satani e ta ˈna ao ino. Mea papu e upootia Iesu! (Apokalupo 19:11-15) I muri aˈe, e haamata te Mesia i ta ˈna faatereraa 1 000 matahiti i nia i te fenua. E tauturu Iesu e te feia faatere e o ˈna i te raˈi i te taata taiva ore ia riro ei taata tia roa e ia fanaˈo i te mau haamaitairaa ta te hoo e horoa mai. A feruri ia oe iho, mea oraora maitai, mea apî e te puai, e haa ra ma te oaoa e te hoê fetii taata tahoêhia no te faariro i teie fenua ei paradaiso! Ia hope na 1 000 matahiti e faatere ai te Mesia, e faahoˈi oia i te faatereraa i to ˈna Metua ra. (Korinetia 1, 15:24) Mai te peu e e pee noa oe i te Mesia ma te taiva ore, e fanaˈo oe i te hoê haamaitairaa faahiahia roa “te tiamâraa hanahana o te mau tamarii a te Atua”! (Roma 8:21) Oia, e fanaˈo tatou i te mau haamaitairaa atoa ta Adamu raua Eva i fanaˈo e i ere na. Ei tamaiti e ei tamahine i te fenua na Iehova, e tiamâ roa tatou i te hara a Adamu. Oia mau, “e ore roa te pohe.”—Apokalupo 21:4.

23 A haamanaˈo i te tavana apî taoˈa rahi ta tatou i faahiti i te pene 1. Ua patoi oia i te titau-manihini-raa a Iesu: ‘A haere mai e a pee mai ia ˈu.’ (Mareko 10:17-22) Eiaha roa ˈtu e rave i tera hape! Ia tapea maite oe i ta Iesu titau-manihini-raa ma te oaoa e te aau tae. Ia faaoti papu oe i te faaoromai tamau, i te pee noa i te Tiai mamoe maitai i te mau mahana atoa, i te mau matahiti atoa, e ia ora oe no te ite ia ˈna ia faatupu i te mau opuaraa atoa a Iehova ma te hanahana!