Eaha to roto?

Tapura tumu parau

PENE 7

“A haamanaˈo maite i tei faaoromai rahi”

“A haamanaˈo maite i tei faaoromai rahi”

1-3. (1) Mai te aha te rahi o te mauiui oto o Iesu i roto i te ô i Getesemane, e eaha te tumu? (2) Eaha ta tatou e nehenehe e parau no nia i to Iesu hiˈoraa o te faaoromai tamau, e eaha ïa te mau uiraa?

 MEA teimaha roa. Aita Iesu i ahoaho aˈenei mai tera i te pae feruriraa e aau. Tei roto o ˈna i te mau taime hopea o to ˈna oraraa i nia i te fenua. E haere oia e ta ˈna mau aposetolo i te hoê vahi matauhia, te ô i Getesemane. E pinepine ratou i te haere i reira. I taua po râ, e hinaaro oia e faafaaea o ˈna anaˈe. E vaiiho oia i ta ˈna mau aposetolo, e haere i roto atu â i te ô, e tuu i te turi i raro, a pure atu ai. No te uˈana rahi o ta ˈna pure e te rahi roa o to ˈna mauiui oto, ua riro to ˈna hou “mai te toto e topata ra i raro i te repo.”—Luka 22:39-44.

2 No te aha Iesu i peapea roa ˈi? Parau mau, ua ite oia e e fatata oia i te faaruru i te mauiui uˈana i te pae tino, e ere râ tera te tumu. E ohipa faufaa ˈtu â ta ˈna e manaˈo ra. Te hinaaro mau ra Iesu e haamoˈa i te iˈoa o to ˈna Metua e ua ite o ˈna no te faaora i te huitaata, e titauhia ia ˈna ia vai taiva ore. Ua ite Iesu e mea faufaa roa ia faaoromai tamau oia. Aita anaˈe, e faaino roa ïa oia i te iˈoa o Iehova. E faaoromai tamau râ Iesu. I muri aˈe i taua mahana ra, maa taime hou to ˈna hutiraa aho hopea, e pii te taata tei horoa mai i te hiˈoraa maitai roa ˈˈe o te faaoromai tamau i nia i te fenua, ma te upootia e: “Ua hope ia ˈu i te rave i ta oe i ani mai!”—Ioane 19:30.

3 Te faaitoito mai ra te Bibilia ia “haamanaˈo maite i tei [to Iesu] faaoromai rahi.” (Hebera 12:3) Teie ïa te tahi mau uiraa faufaa: Eaha te tahi mau tamataraa ta Iesu i faaoromai tamau? Eaha tei tauturu ia ˈna ia faaoromai tamau? E nafea tatou e nehenehe ai e pee i to ˈna hiˈoraa? Hou râ tatou a pahono ai i teie mau uiraa, e hiˈopoa anaˈe eaha te faaoromai tamau.

Eaha te faaoromai tamau?

4, 5. (1) Eaha te “faaoromai tamau”? (2) E nafea tatou e nehenehe ai e faataa e ere te faaoromai tamau i te tahi noa faarururaa i te ati e ore e tia ia ape?

4 I te tahi taime, e ‘oto tatou paatoa no te mau ati e rave rau.’ (Petero 1, 1:6) Te faarururaa tatou i te hoê ati, te auraa iho â anei ïa e te faaoromai tamau ra tatou i te reira? E ere. Te auraa o te iˈoa Heleni no “faaoromai tamau,” oia ïa “te neheneheraa e faaruru aore ra e tapea noa i mua i te fifi.” No nia i te huru faaoromai tamau ta te feia papai Bibilia i faahiti, teie te faataaraa a te hoê aivanaa: “E tauturu te faaoromai tamau i te hoê taata, eiaha noa ia farii i te hoê fifi, ia faaruru atoa râ i te reira ma tiaturiraa puai . . . O te huru maitai o te tauturu i te hoê taata ia tia ˈtu i mua i te mataˈi. E nehenehe atoa teie huru maitai e taui i te ati o te tahi taata ei taime hanahana noa ˈtu to ˈna mauiui e ite oia i te mau haamaitairaa o to ˈna haapao maitai.”

5 No reira, e ere te faaoromai tamau i te tahi noa faarururaa i te ati e ore e tia ia ape. I roto i te auraa Bibilia, te faaoromai tamau mai te hoê ïa taata tei faaoti papu e vai taiva ore noa. E tapea oia i te hoê huru feruriraa maitai ma te ore e ere i te tiaturiraa i mua i te ati. A hiˈo na i teie faahohoˈaraa: E piti taata tei tapeahia i roto i te hoê â huru tupuraa, e ere râ no te hoê â tumu. Te faaoromai tamau ra hoê, e taata ohipa ino oia, i ta ˈna utua ma te inoino. Area te tahi atu râ, e Kerisetiano mau oia tei tapeahia no to ˈna haerea haapao maitai, te vai aueue ore ra ïa e te tapea ra i te hoê huru feruriraa maitai no te mea te hiˈo ra oia i to ˈna tupuraa mai te hoê ravea no te faaite i to ˈna faaroo. Eita mau â e nehenehe e hiˈo i te taata ohipa ino ei hiˈoraa o te faaoromai tamau, te Kerisetiano taiva ore râ, oia ïa.—Iakobo 1:2-4.

6. E nafea tatou e atuatu ai i te faaoromai tamau?

6 Mea titauhia te faaoromai tamau ia noaa ia tatou te ora. (Mataio 24:13) Aita râ tatou i fanauhia mai e taua huru maitai faufaa roa ra. Ia atuatuhia te faaoromai tamau e tia ˈi. E nafea? “No te ati e tupu ai te faaoromai tamau,” ia au i te Roma 5:3. Oia, ia hinaaro iho â tatou e faatupu i te faaoromai tamau, eita ta tatou e nehenehe e ape ma te riaria i te mau tamataraa atoa i to tatou faaroo. E titauhia râ ia faaû atu tatou. E noaa mai te faaoromai tamau ia faaû e ia upootia tatou i roto i te mau tamataraa rau i tera e tera mahana. Ia upootia tatou i roto i te tamataraa taitahi, e puaihia tatou no te faaruru i to muri iho. Parau mau, e ere na tatou iho e patu i te faaoromai tamau. E titauhia ia tatou ia “turui i nia i te puai ta te Atua e horoa.” (Petero 1, 4:11) Ia ore tatou e aueue, ua horoa mai Iehova i te hiˈoraa tia roa o ta ˈna Tamaiti. E hiˈopoa mai ïa tatou i te hiˈoraa tia roa o te faaoromai tamau o Iesu.

Ta Iesu i faaoromai tamau

7, 8. Eaha ta Iesu i faaoromai tamau a fatata mai ai te hopea o to ˈna oraraa i te fenua nei?

7 A fatata mai ai te hopea o to ˈna oraraa i te fenua nei, ua faaoromai tamau Iesu e rave rau tupuraa ino mau. Hau atu i to ˈna ahoaho uˈana i te pae feruriraa i to ˈna po hopea, eaha paha oia i te peapea e te haama. Ua haavarehia oia e te hoê hoa piri roa, ua faaruehia e to ˈna mau hoa rahi. Ua haavahia ma te tano ore na te mau mero o te tiripuna teitei a te ati Iuda tei faaooo, tutuha e moto ia ˈna. Ua faaoromai tamau râ oia ma te tura, te hau e te puai.—Mataio 26:46-49, 56, 59-68.

8 I te mau taime hopea o to ˈna oraraa, ua faaoromai tamau Iesu i te mauiui uˈana. Ua hui-maitai-hia oia, e te parauhia ra e “mea hohonu te mutu e mea rahi te toto i tahe.” Ua faautuahia oia i “te hoê pohe hope i te mamae e te mauiui.” A feruri na, eaha paha oia i te mauiui a patitihia ˈi te naero rahi i nia i to ˈna na rima e na avae, ia mau oia i nia i te pou. (Ioane 19:1, 16-18) A feruri na i to ˈna mamae iti rahi a faatiahia ˈi te pou i nia, a tarere ai to ˈna tino teiaha mai te naero mai e a pahure ai to ˈna tua mutumutu i nia i te pou. E ua faaoromai tamau oia i teie mauiui uˈana a ahoaho ai oia mai tei faataahia i te omuaraa o teie pene.

9. Eaha te auraa ia rave i ta tatou “pou haamauiuiraa” e ia pee ia Iesu?

9 Ei pǐpǐ a te Mesia, eaha ta tatou e nehenehe e faaoromai tamau? Ua parau Iesu: “Te taata e hinaaro e pee mai ia ˈu, ia haapae ïa ia ˈna . . . ia rave i ta ˈna pou haamauiuiraa, a pee noa mai ai ia ˈu.” (Mataio 16:24) I ǒ nei, te faahohoˈahia ra te “pou haamauiuiraa” i te mauiui, te haama aore ra te pohe atoa. E ere te peeraa i te Mesia i te mea ohie. Mea taa ê tatou i te tahi atu taata, te pee nei hoi tatou i ta te Bibilia e parau ra. Mea riri na teie ao ia tatou no te mea e ere tatou i to teie nei ao. (Ioane 15:18-20; Petero 1, 4:4) Ua ineine râ tatou i te rave i ta tatou pou haamauiuiraa, oia hoi, ua ineine tatou i te pee noa i to Iesu hiˈoraa noa ˈtu e e mauiui aore ra e pohe tatou.—Timoteo 2, 3:12.

10-12. (1) No te aha te mau huru tia ore o te feia e haaati ra ia Iesu i riro ai ei tamataraa i to ˈna faaoromai tamau? (2) Eaha te tahi mau huru tupuraa rohirohi ta Iesu i faaoromai tamau?

10 I te roaraa o ta ˈna taviniraa, ua farerei Iesu i te tahi atu â mau tamataraa no te mau huru tia ore o te feia e haaati ra ia ˈna. A haamanaˈo na, o ˈna te “rave ohipa aravihi” ta Iehova i faaohipa no te poiete i te fenua e te mau mea ora atoa i nia iho. (Maseli 8:22-31) No reira, ua ite Iesu eaha ta Iehova i opua no te huitaata, ua titauhia ia faaite ratou i to ˈna mau huru maitatai e ia oaoa i te oraraa ma te ea tia roa. (Genese 1:26-28) I te fenua nei, ua ite mata roa Iesu i te mau faahopearaa peapea o te hara i nia i te taata, e ua taa atoa ia ˈna i te mau manaˈo hohonu e huru aau o te taata. Eaha paha oia i te oto i to ˈna ite-roa-raa ˈtu e ua atea ê roa te taata i te huru tia roa matamua o Adamu raua Eva! Te tamatahia ra ïa te faaoromai tamau o Iesu. E toaruaru e e faarue anei oia, ma te manaˈo e eita iho â te taata hara e taui? E hiˈo mai ïa tatou.

11 No te peapea rahi o Iesu no te tâuˈa ore o te mau ati Iuda, ua oto roa oia. Ua vaiiho anei oia i to ratou tâuˈa ore ia faaiti mai i to ˈna itoito rahi aore ra ia tapea ia ˈna ia poro faahou? Aita roa ˈtu, ua “tamau . . . oia i te haapii i te taata pauroa te mahana i roto i te hiero.” (Luka 19:41-44, 47) Ua “peapea roa ihora” oia aita hoi te mau Pharisea i faaite i te aumihi i te taata. Ua hiˈo maitai râ ratou e faaora anei Iesu i te tahi taata i te Sabati. Ua mǎtaˈu anei o ˈna i taua feia patoi faahua parau-tia ra? Aita roa ˈtu! Aita oia i aueue e ua faaora oia i te taata, i ropu i te sunago!—Mareko 3:1-5.

12 E ohipa ê atu tei riro paha ei mea rohirohi no Iesu, te mau paruparu o ta ˈna mau pǐpǐ piri roa ˈˈe. Mai ta tatou i haapii i te pene 3, ua hinaaro ratou i te tiaraa teitei. (Mataio 20:20-24; Luka 9:46) Ua aˈo noa Iesu ia ratou no nia i te haehaa. (Mataio 18:1-6; 20:25-28) Aita râ ratou i taui oioi i to ratou feruriraa. Inaha, i to ˈna po hopea e o ratou, ua tupu “te hoê aimârôraa rahi” i rotopu ia ratou o vai tei rahi aˈe! (Luka 22:24) Ua vaiiho anei Iesu ia ratou, ma te na ô e eita iho â ratou e taui? Aita. Ua faaoromai noa oia, e aita oia i faaea i te manaˈo e taui iho â ratou. Ua tamau oia i te hiˈo i to ratou mau huru maitatai. Ua ite oia e mea here iho â na ratou ia Iehova e te hinaaro mau ra ratou e rave i to ˈna hinaaro.—Luka 22:25-27.

E vaiiho anei tatou i te patoiraa ia faatoaruaru ia tatou, aore ra e tamau anei tatou i te poro ma te itoito rahi?

13. E nehenehe tatou e farerei i teihea mau tamataraa mai ta Iesu i faaruru na?

13 E nehenehe tatou e farerei i te mau tamataraa mai ta Iesu i faaruru na. Ei hiˈoraa, e nehenehe tatou e farerei i te mau taata tâuˈa ore aore ra patoi atoa i te poroi o te Faatereraa arii. E vaiiho anei tatou i taua mau huru au ore ra ia faatoaruaru ia tatou, aore ra e tamau anei tatou i te poro ma te itoito rahi? (Tito 2:14) E nehenehe tatou e tamatahia e te mau huru tia ore o to tatou mau taeae Kerisetiano. E nehenehe to tatou aau e mauiui no te hoê parau aore ra ohipa feruri-ore-hia. (Maseli 12:18) E vaiiho anei tatou i te huru o to tatou mau hoa Kerisetiano e haaparuparu ia tatou, aore ra e tamau anei tatou i te faaoromai tamau i ta ratou mau hape e i te imi i te maitai i roto ia ratou?—Kolosa 3:13.

Tei tauturu ia Iesu ia faaoromai tamau

14. Eaha na ohipa e piti tei tauturu ia Iesu ia ore e aueue?

14 Eaha tei tauturu ia Iesu ia ore e aueue e ia tapea i to ˈna taiva ore noa ˈtu te mau huru tura ore, peapea, e mauiui atoa ta ˈna i farerei? Te vai ra e piti ohipa faahiahia o tei turu ia Iesu. A tahi, ua hiˈo oia i nia, ma te tiaoro e “ia faaitoito mai [te Atua] ia faaoromai tamau.” (Roma 15:5) A piti, ua hiˈo oia i mua, ma te tiatonu i ta to ˈna faaoromai tamau e faatupu. E hiˈo hoê hoê mai tatou i teie na ohipa.

15, 16. (1) Eaha te faaite ra e aita Iesu i turui i nia i to ˈna iho puai no te faaoromai tamau? (2) Eaha ta Iesu i tiaturi e e rave to ˈna Metua, e no te aha?

15 Noa ˈtu e e Tamaiti tia roa oia na te Atua, aita Iesu i turui i nia i to ˈna iho puai no te faaoromai tamau. Ua pure râ oia i to ˈna Metua i te raˈi ra ia tauturu mai. Teie ta te aposetolo Paulo i papai: “I pure na te Mesia i te Atua tei nehenehe e faaora ia ˈna i te pohe ma te taparuparu e te aniraa, ma te auê e te roimata.” (Hebera 5:7) A pure ai Iesu, aita oia i faatae noa i te mau aniraa i te Atua, ua pure râ oia ma te hohonu e te taparuparu no te tauturu ia ˈna e rave rahi taime. Inaha, i roto i te ô i Getesemane, ua pure pinepine Iesu e ma te uˈana.—Mataio 26:36-44.

16 I tiaturi roa na Iesu e e pahono Iehova i ta ˈna mau taparuparuraa, ua matau hoi oia i to ˈna Metua mai “Tei faaroo i te pure.” (Salamo 65:2) I te roaraa o to ˈna oraraa hou oia a riro ai ei taata, i ite na te Tamaiti matahiapo mea nafea to to ˈna Metua pahonoraa i te mau pure a te feia haamori taiva ore. Ei hiˈoraa, ua ite roa ˈtu te Tamaiti i nia i te raˈi i to Iehova tonoraa i te hoê melahi e pahono i te pure aau tae a te peropheta Daniela, aitâ hoi i oti atura te pure a Daniela. (Daniela 9:20, 21) E nafea ïa te Metua e ore ai e nehenehe e pahono i te haamahoraraa ta ˈna Tamaiti otahi i to ˈna aau “ma te auê e te roimata”? Ua pahono iho â Iehova i te mau pure a ta ˈna Tamaiti e ua tono i te hoê melahi e faaitoito ia ˈna ia faaoromai tamau i te tamataraa.—Luka 22:43.

17. No te faaoromai tamau, no te aha e titauhia ˈi ia hiˈo tatou i nia i te raˈi, e e nafea ïa tatou?

17 No te faaoromai tamau, e titauhia ia hiˈo atoa tatou i nia i te raˈi, i te Atua “tei horoa mai i te puai.” (Philipi 4:13) Mai te peu e ua taa i te Tamaiti tia roa a te Atua te faufaaraa ia taparuparu ia Iehova ia tauturu ia ˈna, e hau atu â ïa tatou e tia ˈi! Mai ia Iesu, e titauhia paha ia tiaoro pinepine roa tatou ia Iehova. (Mataio 7:7) Noa ˈtu e aita tatou e tiai ra ia haere mai te hoê melahi e farerei ia tatou. E nehenehe râ tatou e tiaturi e e pahono Iehova i te mau pure a te mau Kerisetiano taiva ore o te “tamau noa ra . . . i te taparuparu e te pure ia ˈna i te po e te ao.” (Timoteo 1, 5:5) Noa ˈtu eaha te mau tamataraa ta tatou e nehenehe e farerei, te maˈi anei, te pohe o te hoê taata here aore ra te hamani-ino-raa a te feia patoi, e pahono Iehova i ta tatou mau pure uˈana no te ani i te paari, te itoito e te puai no te faaoromai tamau.—Korinetia 2, 4:7-11; Iakobo 1:5.

E pahono Iehova i ta tatou mau pure uˈana no te ani i te tauturu no te faaoromai tamau

18. Eaha tei tauturu ia Iesu ia faaoromai tamau?

18 Te piti o te ohipa tei tauturu ia Iesu ia faaoromai tamau, ua tiatonu ïa oia i nia i te maitai e tupu mai i muri aˈe i te mauiui ta ˈna i ite. Te na ô ra te Bibilia no Iesu e: “No te oaoa i tuuhia i mua ia ˈna i faaoromai ai oia i te pou haamauiuiraa.” (Hebera 12:2) Te faataa ra te hiˈoraa o Iesu e nafea te tiaturiraa, te oaoa, e te faaoromai tamau e haa amui ai. Ei hiˈoraa, e faatupu te tiaturiraa i te oaoa, e te oaoa i te faaoromai tamau. (Roma 15:13; Kolosa 1:11) E tiairaa faahiahia roa ta Iesu. Ua ite oia e maoti to ˈna haapao maitai e haamoˈahia ˈi te iˈoa o to ˈna Metua e e nehenehe ai oia e faatiamâ mai i te taata i te hara e te pohe. I tiaturi atoa na Iesu i te faatere ei Arii e i te tavini ei Tahuˈa Rahi, no te haamaitai rahi atu â i te feia auraro. (Mataio 20:28; Hebera 7:23-26) Ma te tiatonu i te mau tiairaa e tiaturiraa i mua ia ˈna, ua ite Iesu i te oaoa faito ore, e maoti taua oaoa ra i nehenehe ai oia e faaoromai tamau.

19. Ia tamatahia to tatou faaroo, e nafea tatou e nehenehe ai e vaiiho i te tiaturiraa, te oaoa, e te faaoromai tamau ia haa amui no to tatou maitai?

19 Mai ia Iesu, e titauhia ia vaiiho tatou i te tiaturiraa, te oaoa, e te faaoromai tamau ia haa amui no to tatou maitai. Ua parau te aposetolo Paulo: “A oaoa no to outou tiaturiraa. A faaoromai tamau i roto i te ati.” (Roma 12:12) Te faaruru ra anei oe i te hoê tamataraa uˈana i to oe faaroo i teie nei taime? A hiˈo ïa i mua. Eiaha e haamoˈe e e arue to oe faaoromai tamau i te iˈoa o Iehova. A tiatonu noa i te tiaturiraa faufaa roa o te Faatereraa arii. A feruri ia oe i roto i te ao apî a te Atua i mua nei, e ia fanaˈo oe i te mau haamaitairaa o te paradaiso. Ma te feruri atea i te tupuraa o te mau mea faahiahia ta Iehova i fafau, mai te haamoˈaraa i to ˈna iˈoa, te iriti-ê-raa i te ino i nia i te fenua, e te faaoreraa i te maˈi e te pohe, e î ïa to oe aau i te oaoa, e maoti taua oaoa ra e nehenehe ai oe e faaoromai tamau i te mau huru tamataraa atoa e tupu mai. Ia feruri tatou i te oaoa e ora e a muri noa ˈtu i roto i te ao apî, “mea poto e te mâmâ” mau â te mau mauiui ta tatou e faaruru nei.—Korinetia 2, 4:17.

“Ia pee maite outou i to ˈna mau taahiraa avae”

20, 21. No nia i te faaoromai tamau, eaha ta Iehova e tiai mai ra ia tatou, e eaha ta tatou faaotiraa papu e tia ˈi?

20 Ua ite Iesu e mea fifi ia riro ei pǐpǐ na ˈna, e titauhia hoi te faaoromai tamau. (Ioane 15:20) Ua faaite mai oia e nafea ia faaoromai tamau i te mau tamataraa, ua ite oia e e faaitoito to ˈna hiˈoraa ia vetahi ê. (Ioane 16:33) Parau mau, ua horoa Iesu i te hiˈoraa tia roa o te faaoromai tamau, e ere roa ˈtu râ tatou i te mea tia roa. Eaha ta Iehova e tiai ra ia tatou? Te faataa ra Petero e: “Ua mauiui atoa te Mesia no outou, a vaiiho mai ai i te hiˈoraa ia pee maite outou i to ˈna mau taahiraa avae.” (Petero 1, 2:21) No ta ˈna i rave i mua i te mau tamataraa, ua vaiiho mai Iesu i “te hiˈoraa,” te hohoˈa e pee. a E nehenehe e faaau i te faatiaraa o to ˈna faaoromai tamau i te mau “taahiraa avae.” Eita e tia ia tatou ia pee i taua mau taahiraa avae ra ma te tia roa, e nehenehe râ tatou e pee “maite” atu.

21 No reira, e faaoti papu anaˈe i te pee i te hiˈoraa o Iesu i te faito rahi roa ˈˈe e raea ia tatou. Eiaha roa ˈtu tatou e haamoˈe e ia pee maite atu â tatou i te mau taahiraa avae o Iesu, e ineine maitai atu â tatou i te faaoromai tamau “e tae noa ˈtu i te hopea,” te hopea o teie faanahoraa tahito o te ao aore ra te hopea o to tatou oraraa nei. Aita tatou i ite eaha te tae mai na mua, ua ite râ tatou: E haamauruuru Iehova ia tatou no to tatou faaoromai tamau e a muri noa ˈtu.—Mataio 24:13.

a E “papairaa i raro aˈe” te auraa mau o te taˈo Heleni i hurihia ei “hiˈoraa.” I rotopu i te feia i papai i te mau Papai Heleni Kerisetiano, o te aposetolo Petero anaˈe tei faaohipa i teie taˈo, teie te auraa “‘te hoê hohoˈa tumu’ i roto i te hoê buka tapaopaoraa a te hoê tamarii, te hoê hohoˈa papai ta te tamarii e pee maitai roa.”