Eaha to roto?

Tapura tumu parau

PENE 3

‘Te haehaa o to ˈu aau’

‘Te haehaa o to ˈu aau’

“A hiˈo na! Te haere mai ra to arii ia oe”

1-3. Mea nafea to Iesu tomoraa i Ierusalema, e no te aha paha vetahi i rotopu i te feia mataitai e maere ai?

 TE PARAPARAU haere ra te taata na Ierusalema. E taata rahi te haere mai! I rapaeau i te oire, e taata tei te pae purumu. Te tiai ru ra ratou i te farii i taua taata ra, te parau ra hoi vetahi e e huaai o ˈna no te arii Davida e o ˈna te Arii tia o Iseraela. Ua rave vetahi i te rauere tamara no te taraperape; ua vauvau te tahi atu i te ahu e te amaa raau i nia i te purumu no faaite i to ratou faatura ia ˈna. (Mataio 21:7, 8; Ioane 12:12, 13) Mea rahi paha tei uiui e nafea oia e tomo ai i te oire.

2 Te tiai ra paha vetahi i te hoê faaiteiteraa hanahana. Mea papu e ua ite ratou i te tahi mau taata rahi i te tomoraa ˈtu ma te hanahana. A hiˈo na ia Abasaloma te tamaiti a Davida o tei faaite haere ia ˈna iho ei arii; e 50 taata tei horo na mua i to ˈna pereoo. (Samuela 2, 15:1, 10) Ua titau te faatere Roma o Jules César i te hoê faaiteiteraa hanahana ˈtu â; i te hoê mahana i aratai na oia i te hoê haereraa hanahana e tae atu i te pu poritita Roma, haaatihia e e 40 elephani o te amo ra i te mau mori! I teie nei râ, te tiai ra to Ierusalema i te hoê taata rahi roa ˈtu â. Noa ˈtu e te taa roa ra i te mau nahoa taata aore ra aita, o te Mesia teie, te taata rahi roa ˈˈe i ora aˈenei. Ia tomo atu râ teie Arii no a muri aˈe, e maere paha vetahi.

3 Aita ratou e ite ra i te pereoo, i te feia horo, i te puaahorofenua e aita roa ˈtu e elephani. Tei nia iho râ Iesu i te hoê asini, te hoê animara amo taihaa. a Aita e ahu unauna i nia iho ia ˈna aore ra i te animara. E ere i te parahiraa puaahorofenua moni rahi, e maa ahu râ ta te mau pǐpǐ piri roa a Iesu i tuu i nia iho i te animara. No te aha Iesu i maiti ai i te tomo i Ierusalema ma te haehaa, area te feia iti aˈe i te faahiahia, ua titau ïa i te hoê tomoraa hanahana roa ˈtu â?

4. Eaha ta te Bibilia i faaite atea no nia i te huru tomoraa a te Arii Mesia i Ierusalema?

4 Te faatupu ra Iesu i te hoê parau tohu: “Ia oaoa roa oe, e te tamahine o Ziona! A huro, e te tamahine o Ierusalema! A hiˈo na! Te haere mai ra to oe arii ia oe ra. Mea parau-tia oia e e faaora oia. Mea haehaa oia e te na nia ra i te hoê asini, te hoê fanauˈa asini, te fanauˈa a te hoê asini ufa.” (Zekaria 9:9) Te faaite ra teie parau tohu e ia tae i te hoê mahana, e faaite Tei faatavaihia a te Atua, te Mesia, ia ˈna iho i to Ierusalema ei Arii faatoroahia e te Atua. Hau atu â, na roto i ta ˈna huru raveraa, oia atoa ta ˈna maitiraa i te animara, e itehia ïa te hoê huru maitai roa o to ˈna aau, te haehaa.

5. No te aha e putapû roa ˈi te aau ia feruriruri i te haehaa o Iesu, e no te aha mea faufaa roa ˈi ia haapii tatou i te pee ia Iesu i roto i taua tuhaa ra?

5 O te haehaa o Iesu te hoê o to ˈna mau huru maitatai au roa ˈˈe, e putapû roa te aau ia feruriruri atu. Mai ta tatou i ite i te pene 2, o Iesu anaˈe “te eˈa e te parau mau e te ora.” (Ioane 14:6) Mea maramarama maitai e aita hoê o na miria taata i ora aˈenei e nehenehe e faito ia ˈna ei Tamaiti a te Atua. Aita roa ˈtu râ Iesu i faateoteo aore ra i faatietie aˈenei mai te taata tia ore e rave rahi. No te pee i te Mesia, mea titauhia ia aro tatou i te hinaaro e faateoteo. (Iakobo 4:6) A haamanaˈo, mea riri roa na Iehova te teoteo. No reira, mea faufaa roa ia haapii tatou i te pee i te haehaa o Iesu.

Ua faaite noa Iesu i te haehaa

6. Eaha te haehaa, e mea nafea to Iehova iteraa e e haehaa te Mesia?

6 Te haehaa, o te aau haehaa ïa, aita e teoteo. E huru maitai o te haamata i roto i te aau e o te itehia i roto i te paraparau, te haerea e te haaraa a te hoê taata i nia ia vetahi ê. Mea nafea to Iehova iteraa e e haehaa te Mesia? Ua ite oia e ua faaite ta ˈna Tamaiti i to ˈna iho hiˈoraa tia roa o te haehaa. (Ioane 10:15) Ua ite atoa oia i te haehaa o te Tamaiti i roto i te ohipa. Mea nafea?

7-9. (1) Mea nafea to Mihaela faaiteraa i te haehaa i to raua Satani mârôraa? (2) E nafea te mau Kerisetiano e nehenehe ai e pee ia Mihaela i roto i te faaiteraa i te haehaa?

7 Te faaite ra te buka a Iuda i te hoê hiˈoraa anaanatae roa: “Area Mihaela te melahi rahi, i to raua te Diabolo mârôraa no nia i te tino o Mose, aita ïa i faahapa noa ˈˈe ia ˈna e i faaino atu. Ua na ô atu râ: ‘Na Iehova e faahapa ia oe.’” (Iuda 9) E iˈoa o Mihaela no Iesu, na mua ˈˈe e i muri aˈe i to ˈna oraraa i nia i te fenua i roto i to ˈna tiaraa melahi rahi, aore ra raatira o te nuu melahi a Iehova. b (Tesalonia 1, 4:16) A tapao râ mea nafea to Mihaela faaafaroraa i taua mârôraa ra e o Satani.

8 Aita te faatiaraa a Iuda e parau mai ra eaha ta Satani i hinaaro e rave e te tino o Mose, mea papu râ e e opuaraa ino ta te Diabolo. Ua hinaaro paha oia e faaitoito i te faaohiparaa tano ore i te tino pohe o taua taata haapao maitai ra i roto i te haamoriraa hape. A patoi ai Mihaela i te opuaraa ino a Satani, ua haavî oia ia ˈna iho. E tano maitai ia faautuahia Satani, ua manaˈo râ o Mihaela aitâ hoi i horoahia ˈtura “te mana taatoa no te haava” ia ˈna ra i te taime a mârô ai raua Satani, e na te Atua ra o Iehova anaˈe e haava ia ˈna. (Ioane 5:22) Ei melahi rahi, e mana rahi to Mihaela. Aita oia i tamata i te haru atu â i te mana rahi, ma te haehaa râ ua tiai oia e na Iehova e faaoti eaha te rave. Hau atu i te haehaa, ua faaite atoa oia i te aau faahaihai, aore ra te iteraa i to ˈna mau otia.

9 Ua arataihia Iuda no te papai i taua tupuraa ra no te tahi tumu. Te mea peapea, e ere te tahi mau Kerisetiano i te tau o Iuda i te mea haehaa. Ma te teoteo “te faaino nei ïa i te mau mea atoa aita ratou e taa ra.” (Iuda 10) Mea ohie roa ia vaiiho i te teoteo ia ohipa i nia ia tatou! Ia ore tatou e taa i te tahi ohipa e ravehia ra i roto i te amuiraa Kerisetiano, te hoê faaotiraa paha i ravehia e te tino matahiapo eaha to tatou huru? Mai te peu e e haamata tatou i te faahapa, i te faaino noa ˈtu e aita tatou i ite i te mau mea atoa no nia i taua mau faaotiraa ra, aita anei tatou e ere ra i te haehaa? E pee anaˈe râ ia Mihaela, aore ra Iesu, ma te ore e haava i te mau mea aita to tatou e mana no ǒ mai i te Atua ra.

10, 11. (1) Eaha te mea faahiahia no nia i te farii-noa-raa te Tamaiti a te Atua i te hopoia e haere mai i nia i te fenua? (2) E nafea tatou e nehenehe ai e pee i te haehaa o Iesu?

10 Ua faaite atoa te Tamaiti a te Atua i te haehaa ma te farii i te hopoia e haere mai i nia i te fenua. A hiˈo na i ta ˈna i haapae. O ˈna te melahi rahi e oia atoa “te Parau” te auvaha iho a Iehova. (Ioane 1:1-3) I parahi na oia i nia i te raˈi, te “nohoraa teitei e te moˈa e te hanahana” o Iehova. (Isaia 63:15) Noa ˈtu râ e Tamaiti oia na te Atua “ua haapae oia ia ˈna iho e ua riro mai te hoê tavini ra te huru e ua fanauhia mai oia ei taata.” (Philipi 2:7) A feruri na i te auraa o ta ˈna hopoia e haere mai i nia i te fenua! Ua tuuhia to ˈna ora i roto i te opu o te hoê vahine ati Iuda aita i taoto aˈenei i te tane, a riro atu ai oia ei aiû e iva avaˈe i muri iho. Ua fanauhia mai oia i roto i te utuafare o te hoê tamuta veve e ua paari mai mai to ˈna aruaruraa e taurearea noa ˈtu ra. Noa ˈtu e taata tia roa o ˈna, ua auraro noa oia i to ˈna na metua tia ore i te roaraa o to ˈna apîraa. (Luka 2:40, 51, 52) Auê ïa haehaa faahiahia e!

11 E nehenehe anei tatou e pee i te haehaa o Iesu ma te farii i te mau hopoia o te manaˈohia e ere i te mea faufaa ? Ei hiˈoraa, e titauhia te haehaa no te poro i te parau apî oaoa o te Faatereraa arii a te Atua i te feia o te tâuˈa ore, o te vahavaha, aore ra o te au ore ia tatou. (Mataio 28:19, 20) Mai te peu râ e e tamau tatou i roto i taua ohipa ra, e nehenehe tatou e tauturu i te faaora i te taata. Atira noa ˈtu, e haapii rahi mai tatou no nia i te haehaa, e e pee tatou i te mau taahiraa avae o to tatou Fatu ra o Iesu Mesia.

Te haehaa o Iesu ei taata

12-14. (1) Mea nafea to Iesu faaiteraa i te haehaa i to te taata arueraa ia ˈna? (2) Mea nafea to Iesu haaraa ma te haehaa i nia ia vetahi ê? (3) Na te aha e faaite ra e e ere te haehaa o Iesu i te tahi noa peu maitai aore ra faatia ture noa?

12 I te roaraa o ta ˈna taviniraa, ua faaite noa Iesu i te haehaa. Ua faaite oia i te reira ma te faatae i te arueraa e te hanahana atoa i to ˈna Metua. I te tahi taime, ua arue te taata ia Iesu no ta ˈna mau parau paari, te mana o ta ˈna mau semeio, e no to ˈna huru maitai atoa. Ua tamau Iesu i te faatae i te hanahana ia Iehova eiaha râ i nia ia ˈna iho.—Mareko 10:17, 18; Ioane 7:15, 16.

13 Ua faaite Iesu i te haehaa i roto i ta ˈna haaraa i nia i te taata. Papu maitai, ua haere mai iho â oia i nia i te fenua, eiaha ia tavinihia oia, no te tavini râ ia vetahi ê. (Mataio 20:28) Ua faaite oia i te haehaa i roto ta ˈna haaraa au noa e te mǎrû i nia i te taata. A haamauiui ai ta ˈna mau pǐpǐ ia ˈna, aita oia i tamaˈi ia ratou, ua turai noa oia ia ratou ia faaoaoa ia Iehova. (Mataio 26:39-41) A imi ai Iesu i te hoê vahi moˈemoˈe no te faafaaea a itehia ˈi oia e te nahoa aita oia i faahoˈi ia ratou. Noa ˈtu ua rohirohi oia ua haapii oia ia ratou “e rave rahi parau mau.” (Mareko 6:30-34) I to te hoê vahine e ere i te Iseraela taparuparuraa ia ˈna ia faaora i ta ˈna tamahine, ua faaite na mua oia e eita oia e hinaaro. Aita râ oia i patoi atu ma te riri, ua farii oia i ta ˈna aniraa no to ˈna faaroo faahiahia, mai ta tatou e ite i te pene 14.—Mataio 15:22-28.

14 Na roto e rave rahi ravea, ua faatupu Iesu i ta ˈna iho i parau no nia ia ˈna: ‘Mea mǎrû vau e te haehaa o te aau.’ (Mataio 11:29) E ere to ˈna haehaa i te hoê huru rapaeau, e ere i te tahi noa peu maitai aore ra faatia ture noa. No ǒ mai râ i te aau, no roto roa mai ia ˈna. No reira Iesu i haafaufaa roa ˈi i te haapiiraa i ta ˈna mau pǐpǐ ia haehaa!

Te haapiiraa i ta ˈna mau pǐpǐ ia haehaa

15, 16. Eaha te taa-ê-raa ta Iesu i ite i rotopu i te huru o te mau arii o teie nei ao e te huru e titauhia ia atuatu ta ˈna mau pǐpǐ?

15 Titauhia te taime no te mau aposetolo a Iesu ia atuatu i te haehaa. Ua tamata noa Iesu i te haapii ia ratou i te haehaa. I te hoê mahana, ei hiˈoraa, ua parau Iakobo raua Ioane i to raua mama ia ani ia Iesu ia horoa na raua i te mau tiaraa teitei i roto i te Faatereraa arii a te Atua. Ma te haehaa, ua pahono Iesu e: “Te parahiraa i to ˈu rima atau e i to ˈu rima aui, e ere na ˈu e horoa ˈtu. No te feia râ no ratou teie na parahiraa ta to ˈu Metua i faaineine.” Ua “inoino” na ahuru aposetolo ia Iakobo e ia Ioane. (Mataio 20:20-24) Mea nafea to Iesu faaafaroraa i taua fifi ra?

16 Ua aˈo oia ma te hamani maitai: “Ua ite outou e te faatere ra te mau arii o teie nei ao i te mau nunaa o te haavî-atoa-hia ra e te feia mana. Eiaha roa mai tera i rotopu ia outou, o tei hinaaro hoi ia rahi oia i rotopu ia outou, ia riro ïa ei tavini no outou e tia ˈi, e o tei hinaaro i te tiaraa matamua i rotopu ia outou, ia riro ïa ei tavini no outou e tia ˈi.” (Mataio 20:25-27) Eita e ore e i ite na te mau aposetolo e mea teoteo roa “te mau arii o teie nei ao,” mea nounou i te mana, e mea miimii. Ua faaite Iesu e mea titauhia ia taa ê ta ˈna mau pǐpǐ i taua feia haavî nounou mana ra. Ia haehaa ratou e tia ˈi. Ua taa anei i te mau aposetolo te haapiiraa?

17-19. (1) I te po hou to ˈna poheraa, mea nafea to Iesu haapiiraa i ta ˈna mau aposetolo i te parau o te haehaa e ore roa e moˈe ia ratou? (2) Eaha te haapiiraa puai roa ˈˈe o te haehaa ta Iesu i horoa?

17 E ere i te mea ohie no ratou. E ere a tahi ra Iesu a horoa ˈi i taua haapiiraa ra e e ere atoa i te taime hopea. Na mua ˈtu, a mârô ai ratou o vai tei rahi aˈe, ua tuu oia i te hoê tamaiti iti i rotopu ia ratou e ua parau atu ia riro mai te mau tamarii ra te huru, aita e teoteo, e nounou toroa, e e haapeapea no te tiaraa o te ite-pinepine-roa-hia i nia i te taata. (Mataio 18:1-4) I te po râ hou to ˈna poheraa, ua ite Iesu ua haafifi noa te teoteo i ta ˈna mau aposetolo. I reira ïa oia i te horoaraa i te haapiiraa e ore roa e moˈe ia ratou. Ua taamu oia i te tauera i nia i to ˈna tauupu e ua rave i te ohipa haihai roa ˈˈe, ta te mau tavini i matau na i te rave no te mau manihini. Ua horoi Iesu i te avae o ta ˈna mau aposetolo tataitahi e to Iuda atoa, o tei hoo ia ˈna i muri aˈe!—Ioane 13:1-11.

18 Ua faataa maitai Iesu i taua manaˈo ra ia ratou: “Ua horoa ˈtu hoi au i te hiˈoraa.” (Ioane 13:15) Ua haaputapû anei taua haapiiraa ra i to ratou aau? A hiˈo na, i muri aˈe i taua po ra, ua mârô â ratou o vai tei rahi aˈe! (Luka 22:24-27) Ua faaoromai noa râ Iesu e ua haapii atu ma te haehaa. Ua horoa ˈtura oia i te haapiiraa puai roa ˈˈe: “Ua faahaehaa oia ia ˈna e ua auraro noa e tae noa ˈtu i te pohe, oia hoi te pohe i nia i te hoê pou haamauiuiraa.” (Philipi 2:8) Ua farii noa ˈtu Iesu i te pohe haama, ma te faautua-hape-hia ei taata ohipa ino e te faaino. Ua faaite ïa te Tamaiti a te Atua e mea otahi oia, no te mea i rotopu i te mau melahi atoa a Iehova, ua faaite Iesu i te haehaa tia roa e te hope roa.

19 Peneiaˈe na teie haapiiraa hopea o te haehaa ta Iesu i horoa i ta ˈna mau aposetolo i haaputapû roa ˈi i to ratou aau. E eita roa e moˈe ia ratou teie haapiiraa. Te parau mai ra te Bibilia e ua ohipa taua mau taata ra ma te haehaa e rave rahi matahiti, e ahuru matahiti atoa, i muri aˈe. E o tatou?

E pee anei oe i te hiˈoraa ta Iesu i vaiiho mai?

20. E nafea tatou e ite ai e te haehaa ra to tatou aau?

20 Te aˈo mai ra Paulo ia tatou tataitahi: “A tapea i teie huru feruriraa i vai atoa na i te Mesia ra o Iesu.” (Philipi 2:5) Mai ia Iesu, e titauhia ia haehaa to tatou aau. E nafea tatou e ite ai mea haehaa tatou? Te haamanaˈo mai ra Paulo e “eiaha roa e rave i te tahi noa ˈˈe mea ma te mârô aore ra ma te faateitei. Ma te haehaa râ, a haamanaˈo e mea hau aˈe vetahi ê ia outou.” (Philipi 2:3) No reira, tei ta tatou ïa huru hiˈoraa ia vetahi ê e o tatou iho. E mea titauhia ia na reira tatou e mea faufaa aˈe ratou ia tatou iho. E faaohipa anei oe i teie aˈoraa?

21, 22. (1) No te aha mea faufaa roa ˈi ia haehaa te mau tiaau Kerisetiano? (2) E nafea tatou e nehenehe ai e faaite e ua faaahuhia tatou i te haehaa?

21 E rave rahi matahiti i muri aˈe i to Iesu poheraa, te manaˈo noa ra te aposetolo Petero i te faufaaraa o te haehaa. Ua haapii Petero i te mau tiaau Kerisetiano ia amo i ta ratou mau hopoia ma te haehaa, eiaha roa ˈtu e faahepo i nia iho i te mau mamoe a Iehova. (Petero 1, 5:2, 3) E ere te hopoia i te tumu no te faateoteo. Tera râ, e faaitoito te hopoia ia haafaufaa i te haehaa mau. (Luka 12:48) Parau mau, mea faufaa roa taua huru maitai ra eiaha noa no te mau tiaau, no te mau Kerisetiano atoa râ.

22 Papu roa e aita i moˈe ia Petero i tera po a horoi ai Iesu i to ˈna avae, noa ˈtu ta Petero mau patoiraa! (Ioane 13:6-10) Ua papai Petero i te mau Kerisetiano e: “Ia ahu . . . outou paatoa i te haehaa te tahi e te tahi.” (Petero 1, 5:5) Te faataa ra te parau “ia ahu . . . outou” i te ohipa a te hoê tavini o te taamu i te hoê pareu tûtu maa no te rave i te hoê ohipa haihai. Te haamanaˈo mai ra paha te pereota i te taime a taamu ai Iesu ia ˈna i te tauera hou a tuturi ai no te horoi i te avae. Ia pee tatou ia Iesu, eita tatou e manaˈo e mea faufaa roa tatou no te rave i ta Iehova e ani mai ra. Mea maitai ia ite te taata atoa i te haehaa o to tatou aau, mai te huru ra e ua faaahuhia tatou i te reira.

23, 24. (1) No te aha mea maitai ai ia patoi tatou i te hinaaro e faateoteo? (2) E tauturu te pene i muri nei i te faaafaro i teihea manaˈo hape no nia i te haehaa?

23 E au te teoteo i te taero. Mea ino roa te mau faahopearaa. E huru teie o te nehenehe e faariro i te taata maramarama roa ˈˈe ei mea faufaa ore no te Atua. Area te haehaa, e nehenehe ïa e faariro i te taata haihai roa ˈˈe ei mea faufaa roa no Iehova. Noa ˈtu te tutava ra tatou i te mau mahana atoa no te pee i te haehaa o Iesu, a haamanaˈo e haamaitai mai Iehova. Ua papai Petero e: “No reira, a faahaehaa ia outou iho i raro aˈe i te rima puai o te Atua, ia faateitei oia ia outou i te taime tano.” (Petero 1, 5:6) Ua faateitei mau â Iehova ia Iesu no to ˈna faahaehaa-roa-raa ia ˈna iho. E oaoa atoa to tatou Atua i te haamaitai ia oe no to oe haehaa.

24 Tera noa râ, te manaˈo ra vetahi e paruparu te haehaa. Te tauturu mai ra to Iesu hiˈoraa ia taa e mea hape roa tera manaˈo, no te mea o te taata haehaa roa ˈˈe te taata itoito roa ˈˈe atoa. Tera ïa te tumu parau o te pene i muri nei.

a No nia i teie tupuraa, te parau ra te hoê papai e “e animara haehaa” te mau asini, ma te parau â: “Mea taere, mea faataupupu, o te animara matauhia no te ohipa na te feia veve, e e ere i te animara nehenehe roa.”

b Ei haapapuraa hau e o Iesu o Mihaela, a hiˈo i te tumu parau “O vai te melahi rahi o Mihaela?” i roto i te anairaa tumu parau “Te pahono ra te Bibilia” i nia i te reni natirara a te mau Ite no Iehova, jw.org.