Eaha to roto?

Tapura tumu parau

PENE 6

“Ua haapii oia i te auraro”

“Ua haapii oia i te auraro”

1, 2. No te aha te hoê metua tane î i te here e oaoa ˈi ia ite oia i ta ˈna tamaiti ia auraro ia ˈna, e e nafea to ˈna huru aau e faaite ai i to Iehova huru aau?

 TE HIˈO ra te hoê metua tane na te haamaramarama i ta ˈna tamaiti iti e hauti ra e te tahi mau hoa. E pee ta ratou popo i rapaeau i te aua e i nia i te purumu. E hiˈo noa te tamaroa i te popo. E faaue hoê o to ˈna mau hoa ia ˈna ia horo e tii i te popo i nia i te purumu, e tairiiri râ te tamaroa i to ˈna upoo. “Eita vau e faatiahia,” ta ˈna ïa e parau. E oaoa te metua tane.

2 No te aha te metua tane e oaoa roa ˈi? No te mea ua haapii oia i ta ˈna tamaiti eiaha e haere o ˈna anaˈe i nia i te purumu. Ia auraro te tamaroa, noa ˈtu e aita oia e ite ra e te hiˈo noa ra to ˈna papa ia ˈna, e ite te metua tane e te haapii ra ta ˈna tamaiti i te auraro e e paruruhia ˈtu â ïa oia. Hoê â huru aau to taua metua tane ra e to Iehova, to tatou Metua i te raˈi. Ua ite te Atua e no te tapea i te haapao maitai e no te ite i te oraraa faahiahia a muri aˈe ta ˈna i faataa no tatou, e titauhia ia haapii tatou i te tiaturi e i te auraro ia ˈna. (Maseli 3:5, 6) No reira oia i tono mai ai i te orometua haapii maitai roa ˈˈe i rotopu i te taata atoa.

3, 4. Mea nafea to Iesu ‘haapiiraa i te auraro’ e “auraroraa ma te tia roa”? A faataa na.

3 Te parau ra te Bibilia i te hoê mea faahiahia roa no nia ia Iesu: “E noa ˈtu e tamaiti oia, ua haapii oia i te auraro na roto i te mau mea ta ˈna i faaruru. E i muri aˈe i to ˈna auraroraa ma te tia roa, ua riro oia ei ravea e noaa ˈi i te feia atoa e auraro ia ˈna te faaoraraa mure ore.” (Hebera 5:8, 9) I ora na taua Tamaiti ra ehia maororaa i nia i te raˈi. Ua ite oia ia Satani e ta ˈna mau melahi orure hau i te auraro-ore-raa, aita roa ˈtu râ te Tamaiti matahiapo i pee ia ratou. No ˈna teie parau tohu: “Aita vau i orure hau.” (Isaia 50:5) E nafea ïa te mau parau “ua haapii oia i te auraro” e tano ai i nia i taua Tamaiti auraro maitai roa ra? Mai te peu, ua tia roa ê na Iesu, mea nafea oia i te “auraroraa ma te tia roa”?

4 E rave na tatou i te hoê hiˈoraa. E ˈoˈe auri ta te hoê faehau. Noa ˈtu e aita te ˈoˈe i tamatahia aˈenei i roto i te aroraa, e mauhaa tano maitai te reira e te hamani-maitai-hia. Teie râ, e taui oia i taua ˈoˈe ra e te tahi atu ˈoˈe hamanihia i te hoê auri paari aˈe. Ua faaohipa-maitai-hia ê na teie ˈoˈe apî i roto i te aroraa. E ere anei i te hoê tauiraa paari teie? Oia atoa, aita e hapa to te auraro ta Iesu i faaite hou oia a haere mai ai i nia i te fenua. I muri aˈe râ i to ˈna parahiraa mai i ǒ nei, e huru maitai taa ê roa to ˈna auraro. I teie nei, ua tamatahia ïa, ua haapaarihia ei auraa parau, e ua haapapuhia e te mau tamataraa ta Iesu e ore roa ˈtu e farerei i nia i te raˈi.

5. No te aha e mea faufaa roa ˈi to Iesu auraro, e eaha ta tatou e hiˈopoa i roto i teie pene?

5 Mea faufaa roa te auraro i roto i ta Iesu ohipa faauehia e haere mai i nia i te fenua. Ei “Adamu hopea,” ua haere mai Iesu i ǒ nei no te rave i te ohipa aita to tatou na metua matamua i rave, e auraro noa i te Atua ra o Iehova, i roto atoa i te tamataraa. (Korinetia 1, 15:45) E ere râ to Iesu auraro i te mea faatia ture noa. Ua auraro Iesu ma to ˈna manaˈo, aau, e ora atoa. E ua na reira oia ma te oaoa. Mea faufaa aˈe no ˈna te raveraa i te hinaaro o to ˈna Metua i te tamaa! (Ioane 4:34) Eaha te tauturu ia tatou ia pee i te auraro o Iesu? E hiˈo na mua tatou i to ˈna mau manaˈo turai. E tauturu mai te atuaturaa i te mau manaˈo turai mai to ˈna, ia patoi i te faahemaraa e ia rave i te hinaaro o te Atua. E hiˈo faahou mai ïa tatou i te tahi mau maitai ia faaite i te auraro o te Mesia.

Te mau mea i turai ia Iesu ia auraro

6, 7. Eaha te tahi mau mea i turai ia Iesu ia auraro?

6 No ǒ mai to Iesu auraro i te mau huru maitatai i roto i to ˈna aau. Mai ta tatou i ite i te pene 3, te haehaa ra te aau o te Mesia. E turai te teoteo ahaaha i te taata ia vahavaha i te auraro, area te haehaa râ, e tauturu mai ïa ia auraro ia Iehova ma te aau tae. (Exodo 5:1, 2; Petero 1, 5:5, 6) Hau atu â, mea turaihia to Iesu auraro i ta ˈna i here e ta ˈna i riri.

7 Hau roa ˈtu â, mea here na Iesu to ˈna Metua i te raˈi ra o Iehova. E hiˈopoa-maitai-hia ˈtu â taua here ra i te pene 13. Maoti taua here ra i faahotu ai Iesu i te mǎtaˈu i te Atua. No to ˈna here rahi ia Iehova, to ˈna faatura hohonu roa, ua mǎtaˈu oia i te haapeapea i to ˈna Metua. O te mǎtaˈu i te Atua te hoê tumu i faaroohia ˈi ta Iesu mau pure. (Hebera 5:7) O te mǎtaˈu ia Iehova atoa te hoê tapao faahiahia o ta Iesu faatereraa ei Arii Mesia.—Isaia 11:3.

Te faaite ra anei ta oe maitiraa i te faaanaanataeraa e mea riri na oe te mea ino?

8, 9. Mai tei tohuhia, eaha te huru aau o Iesu no nia i te parau-tia e te ino, e mea nafea to ˈna faaiteraa i te reira?

8 E titau atoa te here ia Iehova ia riri i te mau mea ta Iehova e riri. A tapao na ei hiˈoraa i teie parau tohu i faataehia i te Arii Mesia ra: “Mea au roa na oe te parau-tia e mea au ore roa na oe te ino. No reira ïa te Atua, to Atua, i faatavai ai ia oe i te monoˈi o te oaoa hau aˈe i to mau hoa.” (Salamo 45:7) To Iesu “mau hoa,” o te tahi atu ïa mau arii o te huaai o te arii Davida. Hau atu ia ratou paatoa, ua tano Iesu i te oaoa roa i to ˈna faatavairaahia. No te aha? Mea rahi aˈe ta ˈna haamaitairaa i ta ratou, e faatereraa hope roa i te maitai ta ˈna. Ua haamaitaihia oia no te mea ua turai to ˈna here i te parau-tia e to ˈna riri i te ino ia ˈna ia auraro i te Atua i roto i te mau mea atoa.

9 Mea nafea to Iesu faaiteraa i to ˈna huru aau no nia i te parau-tia e te ino? Ei hiˈoraa, i to ta ˈna mau pǐpǐ auraroraa i ta ˈna aratairaa i roto i te ohipa pororaa, a haamaitaihia ˈtu ai ratou, eaha to Iesu huru? Ua oaoa oia. (Luka 10:1, 17, 21) E i to te feia no Ierusalema faaite-pinepine-roa-raa i te hoê feruriraa auraro ore, a patoi atu ai i ta ˈna mau tutavaraa î i te here i te tauturu ia ratou, eaha te huru o Iesu? Ua oto oia no te haerea orure hau o taua oire ra. (Luka 19:41, 42) Ua oaoa roa Iesu i te haerea maitai e ua oto oia i te haerea ino atoa.

10. Eaha te mau huru aau e titauhia ia atuatu tatou no nia i te mau ohipa parau-tia e te mau ohipa ino, e eaha ïa te tauturu ia tatou?

10 Na roto i te feruriruriraa i te mau huru aau o Iesu e nehenehe ai tatou e hiˈopoa i to tatou iho mau manaˈo turai e auraro ai tatou ia Iehova. Noa ˈtu to tatou huru tia ore, e nehenehe tatou e atuatu i te hinaaro iti rahi i te mau ohipa maitatai e te riri rahi i te haerea ino. Mea titauhia ia pure tatou ia Iehova no te tauturu mai ia atuatu i te mau huru aau mai to ˈna e mai to ta ˈna Tamaiti. (Salamo 51:10) I te hoê â taime, e titauhia ia ape tatou i te mau mea o te haaparuparu i taua mau huru aau ra. Mea faufaa roa ïa ia maiti maitai i te mau faaanaanataeraa e te mau amuimuiraa. (Maseli 13:20; Philipi 4:8) Mai te peu e e atuatu tatou i te mau manaˈo turai o te Mesia, eita ïa to tatou auraro e riro ei mea faatia ture noa. E rave tatou i te mea maitai no te mea e hinaaro tatou e na reira. E ape tatou i te mau ohipa ino, e ere no to tatou riaria ia itehia tatou, no te mea râ mea riri na tatou taua haerea ra.

“Aita oia i rave i te hara”

11, 12. (1) Eaha tei tupu i nia ia Iesu i te omuaraa o ta ˈna taviniraa? (2) Mea nafea to Satani faahemaraa na mua ia Iesu, ma te faaohipa i teihea mau ravea?

11 No nia i to ˈna riri i te hara, ua tamatahia Iesu i te omuaraa o ta ˈna taviniraa. I muri aˈe i to ˈna bapetizoraa, ua faaea oia i roto i te medebara e 40 po e ao aita e maa. I te hopea o taua tau ra, ua haere atu Satani e faahema ia ˈna. A hiˈo na i te maramarama o te Diabolo.—Mataio 4:1-11.

12 Ua parau na mua Satani e: “Mai te peu e tamaiti oe na te Atua, a parau i teie mau ofai ia riro ei faraoa.” (Mataio 4:3) Eaha te huru o Iesu i muri aˈe i ta ˈna haapaeraa maa maoro? Te na ô maitai ra te Bibilia e: “Poia ihora oia.” (Mataio 4:2) Ua ite Satani ua poia e ua paruparu Iesu, no reira oia i tamata ˈi ia ˈna. A tapao atoa na i ta Satani parau faaooo: “Mai te peu e tamaiti oe na te Atua.” Ua ite Satani e o Iesu “te matahiapo o te mau mea atoa i poietehia.” (Kolosa 1:15) Teie râ, aita Iesu i vaiiho ia Satani ia turai ia ˈna ia auraro ore. Ua ite Iesu e e ere i te hinaaro o te Atua ia faaohipa oia i to ˈna mana no te mau fa miimii. Ua patoi atu oia, a faaite atu ai e te turui ra oia ma te haehaa i nia ia Iehova no te fanaˈo i te maa e te aratairaa.—Mataio 4:4.

13-15. (1) Eaha te pitiraa e te toruraa o te faahemaraa a Satani ia Iesu, e mea nafea to Iesu pahonoraa ˈtu? (2) Mea nafea tatou i te iteraa e aita roa ˈtu Iesu i faaea i te vai ara ia Satani?

13 I te pitiraa o ta ˈna faahemaraa, ua aratai Satani ia Iesu i te hoê vahi teitei roa o te hiero. A taviri ai oia i te Parau a te Atua, ua parau Satani ia Iesu ia ouˈa mai taua vahi teitei ia itehia mai oia e te taata, e faaora hoi te mau melahi ia ˈna. Mai te peu e e ite te nahoa taata i te hiero i taua semeio ra, e feaa faahou anei ïa ratou e o Iesu te Mesia fafauhia? E mai te peu e e farii te nahoa ia Iesu mai te Mesia maoti taua ohipa ra, eita anei ïa ta Iesu e nehenehe e ape e rave rahi fifi e peapea? Peneiaˈe. Ua ite râ Iesu e ua hinaaro Iehova ia faahaehaa oia ia ˈna, eiaha ia turai i te taata ia tiaturi ia ˈna ei Mesia maoti te mau ohipa taa ê. (Isaia 42:1, 2) Ua patoi â Iesu i te auraro ore ia Iehova. Aita oia i hinaaro ia tui to ˈna roo.

14 E te hinaaroraa ïa i te mana? I te toruraa o ta ˈna faahemaraa, ua horoa Satani na Iesu i te mau faatereraa atoa o te ao mai te peu e e rave Iesu i te hoê noa ohipa haamoriraa na Satani. Ua feruri maite anei oia i ta Satani pûpûraa? Teie ta ˈna i pahono atu: “A haere ê atu e Satani.” Ua na ô â oia e: “Ua papaihia hoi: ‘O Iehova to oe Atua ta oe e haamori, e ia ˈna anaˈe e pûpû ai oe i te hoê taviniraa moˈa.’” (Mataio 4:10) Aita roa ˈtu e mea e turai ia Iesu ia haamori i te tahi atu atua. Aita Iesu e auraro ore ia Iehova ia noaa mai te mana o teie nei ao.

15 Ua tuu anei Satani? Ua haere ê oia i to Iesu faaueraa ˈtu. Te parau ra râ te evanelia a Luka e ua “vaiiho maira te Diabolo ia ˈna, a tiai ai i te tahi atu taime tano.” (Luka 4:13) Oia mau, ua imi Satani i te tahi atu mau taime no te tamata e no te faahema ia Iesu, e tae noa ˈtu i te hopea. Te parau mai ra te Bibilia ua “tamatahia [Iesu] i te mau mea atoa.” (Hebera 4:15) No reira, aita roa ˈtu Iesu i faaea i te vai ara, eiaha atoa ïa tatou.

16. E nafea Satani e faahema ˈi i te mau tavini a te Atua i teie mahana, e e nafea tatou e nehenehe ai e patoi i ta ˈna mau tutavaraa?

16 Te tamau noa ra Satani i te faahema i te mau tavini a te Atua i teie mahana. No to tatou râ huru tia ore mea ohie no ˈna i te faahema ia tatou. Mea ite roa Satani i te hauti i nia i te miimii, te teoteo, e te nounou mana. Ma te faaohipa i te nounou taoˈa, e nehenehe ta Satani e faaaraara i teie mau mea atoa i te hoê â taime! Mea faufaa roa ia faafaaea tatou maa taime no te hiˈopoa ia tatou ma te haavare ore. Mea maitai ia feruriruri tatou i te mau parau o te Ioane 1, 2:15-17. Ia na reira tatou, e hiˈopoa tatou ua paruparu anei to tatou here ia Iehova no to tatou mau hinaaro tano ore, te hinaaro hau atu â i te taoˈa materia e te hinaaro e faatietie i te tahi atu. E titauhia ia haamanaˈo tatou e mou teie nei ao, e to ˈna arii atoa o Satani. E patoi anaˈe i ta ˈna mau tutavaraa e turai ia tatou ia hara! Ia faaitoitohia ïa tatou e to tatou Fatu, “aita [hoi] oia i rave i te hara.”—Petero 1, 2:22.

“E rave noa vau i te mau mea atoa e mauruuru ai o ˈna”

17. Eaha to Iesu manaˈo i te auraroraa i to ˈna Metua, e eaha râ paha ta vetahi e parau?

17 Te auraro, e ere noa ïa i te oreraa e rave i te hara, ua rave noa te Mesia ma te itoito i te mau faaueraa atoa a to ˈna Metua. Ua na ô oia e: “E rave noa vau i te mau mea atoa e mauruuru ai o ˈna.” (Ioane 8:29) Ua faaoaoa rahi taua auraro ra ia Iesu. Parau mau, e parau paha vetahi e e ere te auraro i te mea fifi roa no Iesu. Te manaˈo ra paha ratou e o Iehova anaˈe, te Atua tia roa, ta ˈna e auraro atu, area tatou râ, e pinepine ïa i te auraro i te mau taata tia ore e mana faatere to ratou. Te parau mau râ, i auraro na Iesu i te mau taata tia ore e mana faatere to ratou.

18. I to ˈna apîraa, eaha te hiˈoraa o te auraro ta Iesu i horoa?

18 A paari mai ai oia, tei raro aˈe Iesu i te mana faatere o to ˈna na metua tia ore ra o Iosepha raua Maria. Peneiaˈe hau aˈe i te rahiraa o te mau tamarii, ua ite oia i te vahi paruparu o to ˈna na metua. Ua orure hau anei o ˈna aore ra ua parau ia raua e nafea ia faatere i te hoê utuafare? A tapao na eaha ta te Luka 2:51 e parau ra no nia ia Iesu 12 matahiti: “Auraro noa ˈtura oia ia raua.” No teie auraro, te horoa ra oia i te hiˈoraa maitai roa no te mau Kerisetiano apî, o te faaitoito nei i te auraro e i te faatura i to ratou mau metua.—Ephesia 6:1, 2.

19, 20. (1) Ua faaruru Iesu i teihea mau haafifiraa otahi i te auraroraa i te mau taata tia ore? (2) I teie mahana, no te aha e mea tia ˈi ia auraro te mau Kerisetiano mau i te feia aratai i rotopu ia ratou?

19 No nia i te auraroraa i te mau taata tia ore, ua faaruru Iesu i te mau tupuraa fifi aita te mau Kerisetiano mau i teie mahana i farerei aˈenei. A hiˈo na i te tau taa ê ta ˈna i ora na. Mea maoro to Iehova fariiraa i te huru haamoriraa a te ati Iuda, e te hiero i Ierusalema e te autahuˈaraa, e ua fatata râ i te faaruehia e i te monohia e te amuiraa Kerisetiano. (Mataio 23:33-38) I taua tau atoa ra, mea rahi te aratai haapaoraa e haapii ra i te mau parau haavare no roto mai i te haapiiraa philosopho Heleni. I roto i te hiero, ua rahi roa te ohipa piˈo i parau ai Iesu i te reira “ei ana no te eiâ.” (Mareko 11:17) Ua ape anei Iesu i te haere i taua hiero ra e te mau sunago? Aita! Te faaohipa noa ra Iehova i taua mau faanahoraa ra. E tae roa ˈtu i te taime a ohipa mai ai te Atua e a rave ai oia i te mau tauiraa, ua haere Iesu ma te auraro i te mau oroa i te hiero e i te sunago.—Luka 4:16; Ioane 5:1.

20 Mai te peu e ua auraro Iesu i roto i taua mau huru tupuraa ra, hau atu â ïa te mau Kerisetiano mau i te auraro noa i teie tau! Inaha, te ora nei tatou i te hoê tau taa ê roa, te tau o te haamau-faahou-raa o te haamoriraa viivii ore tei faaite-atea-hia mea maoro aˈenei. Te haapapu mai ra te Atua e eita roa ˈtu oia e vaiiho ia Satani ia haapiˈo i to ˈna nunaa haamau-faahou-hia. (Isaia 2:1, 2; 54:17) Parau mau, te faaruru nei tatou i te hara e te huru tia ore i roto i te amuiraa Kerisetiano. Teie râ, mea tia anei ia faaohipa tatou i te mau hapa a vetahi ê ei otoheraa no te ore e auraro ia Iehova, ma te ore paha e haere i te mau putuputuraa Kerisetiano aore ra ma te faaino i te mau matahiapo? Eiaha roa ˈtu! E turu râ tatou ma te aau atoa i te feia aratai i roto i te amuiraa. Ma te auraro, e haere tatou i te mau putuputuraa e te mau tairururaa Kerisetiano e e faaohipa tatou i te mau aˈoraa Bibilia ta tatou e fanaˈo i reira.—Hebera 10:24, 25; 13:17.

Te faaohipa nei tatou ma te auraro i ta tatou e haapii ra i te mau putuputuraa Kerisetiano

21. Ua aha Iesu i mua i te faaheporaa a te taata eiaha e auraro i te Atua, a vaiiho mai ai i teihea hiˈoraa?

21 Aita roa ˈtu Iesu i vaiiho i te taata, te mau hoa, ia tapea ia ˈna ia auraro ia Iehova. Ei hiˈoraa, ua tamata te aposetolo Petero i te haapapu i to ˈna Fatu e aita e faufaa ia mauiui e ia pohe oia. Ua patoi etaeta râ Iesu i ta Petero aˈoraa, eiaha roa Iesu e na reira. (Mataio 16:21-23) I teie mahana, e pinepine te mau pǐpǐ a Iesu i te faaruru i te mau fetii o te tamata paha i te turai ia ratou eiaha e auraro i te mau ture e faaueraa tumu a te Atua. Mai te mau pǐpǐ a Iesu i te senekele matamua, e haapapu tatou e ‘o te Atua ta tatou e auraro e tia ˈi ei faatere no tatou, eiaha te taata.’—Ohipa 5:29.

Te mau maitai o te auraro o te Mesia

22. Ua pahono Iesu i teihea uiraa, e e nafea?

22 A fatata ˈi Iesu i te pohe, ua tamata-roa-hia to ˈna auraro. I taua mahana peapea ra, “ua haapii oia i te auraro” i roto i te hoê auraa taatoa. Ua rave oia i te hinaaro o to ˈna Metua, eiaha to ˈna iho. (Luka 22:42) I te hoê â taime, ua haamau oia i te hoê faatiaraa maitai roa o te hapa ore. (Timoteo 1, 3:16) Ua pahono oia i te uiraa mea maoro i te faahitiraahia: E nehenehe anei te hoê taata tia roa e auraro noa ia Iehova i roto atoa i te tamataraa? Aita i tia ia Adamu, e aita atoa Eva. Ua haere maira Iesu, ua ora, ua pohe, e ua faaafaro i te faatiaraa. Ua auraro Iesu, te melahi faufaa roa ˈˈe a Iehova noa ˈtu ua faaruru oia i te mauiui rahi e te pohe.

23-25. (1) Mea nafea te auraro i te tuatiraa i te hapa ore? A faataa na. (2) Eaha te tumu parau o te pene i muri nei?

23 E faaitehia te hapa ore, aore ra te haamoriraa ia Iehova anaˈe ma te aau atoa, maoti te auraro. No te mea ua auraro Iesu, ua tapea oia i to ˈna hapa ore e o te huitaata atoa tei maitaihia. (Roma 5:19) Ua haamaitai rahi Iehova ia Iesu. Ia auraro tatou i to tatou Fatu, te Mesia, e haamaitai Iehova ia tatou atoa. E aratai atu te auraro i te Mesia i te “faaoraraa mure ore” ra!—Hebera 5:9.

24 Hau atu â, e haamaitairaa te hapa ore. Te na ô ra te Maseli 10:9: “Te taata e haerea hapa ore to ˈna, e haere ïa ma te taiâ ore.” Mea faufaa roa te ohipa auraro taitahi. A feruri na, e nehenehe tatou e faaau i te tahi taata taiva ore ia Iehova i te hoê fare rahi hamanihia e te ofai araea maitai roa. Ia auraro taua taata ra ia Iehova e tuu oia i te hoê ofai araea. Mea haihai paha te hoê ofai araea ia hiˈohia, e tuhaa faufaa râ ta te ofai araea taitahi. E ia amuihia e rave rahi ofai araea, e tia mai ïa te hoê ohipa hoona roa. Ia auraro noa tatou ia Iehova, tera e tera mahana, e tera e tera matahiti, e faaite tatou e te here ra tatou ia ˈna ma to aau atoa e i to tatou taiva ore ia ˈna.

25 Te haamanaˈo mai ra te hoê oraraa auraro o te vai maoro i te tahi atu huru maitai, te faaoromai tamau. O taua tuhaa ra o te hiˈoraa o Iesu te tumu parau o te pene i muri nei.