Eaha to roto?

Tapura tumu parau

PENE 4

“Inaha, ua upootia te Liona o te opu o Iuda”

“Inaha, ua upootia te Liona o te opu o Iuda”

“O vau ïa”

1-3. Eaha te fifi atâta ta Iesu e farerei, e eaha to ˈna huru?

 TE TII ra te hoê nahoa taata ia Iesu. E nahoa rahi ma te ˈoˈe e te omore e te faehau atoa. Ma te hoê noa opuaraa ino, te haere ra ratou na te mau aroâ poiri o Ierusalema e na roto atu i te peho o Kiderona e tae atu ai i te mouˈa Oliveta. Ua ati roa te avaˈe, e mori râ ta ratou. No te turama anei i to ratou eˈa no te mea te huna ra te ata i te avaˈe? Aore ra te manaˈo ra anei ratou e e horo te taata ta ratou e tii ra e tapuni i roto i te poiri? Te mea papu: Te feia e manaˈo ra e e riaria Iesu, aita ïa i ite i to ˈna huru.

2 Ua ite Iesu i te fifi atâta e piri mai ra. E faaea noa râ oia e e tiai. Te piri mai ra te nahoa taata, arataihia e Iuda, te hoê hoa tiaturihia na mua ˈˈe. E haavare roa Iuda ia Iesu, ma te aroha e ma te apa ˈtu i to ˈna fatu. E faaea hau noa râ Iesu. I muri iho, e haere oia i mua i te nahoa. “O vai ta outou e imi nei?” ta ˈna ïa e ui. “O Iesu o Nazareta,” ta ratou ïa e pahono.

3 E riaria hoi te rahiraa o te taata i mua i taua nahoa ra e mauhaa ta ratou. Peneiaˈe te manaˈo ra teie nahoa e e riaria te taata e tia ra i mua ia ratou. Eita râ Iesu e riaria, e horo, e parau i te tahi parau haavare. E na ô noa râ oia e: “O vau ïa.” E maere te taata i to ˈna hau rahi e to ˈna taiâ ore. E otohe aˈera ratou e topa ihora!—Ioane 18:1-6; Mataio 26:45-50; Mareko 14:41-46.

4-6. (1) Ua faaauhia te Tamaiti a te Atua i te aha, e no te aha? (2) Eaha na toru ravea i faaite ai Iesu i te itoito?

4 Mea nafea to Iesu neheneheraa e faaû i tera huru fifi atâta uˈana ma te hau rahi e te haavî ia ˈna iho? O te itoito ïa te pahonoraa. O te itoito hoê o te mau huru maitatai popou-roa-hia aore ra hinaaro-roa-hia i nia i te hoê aratai, e aita e taata e faito e e hau aˈe ia Iesu i roto i teie tuhaa. I te pene 3, ua haapii tatou e mea haehaa roa Iesu e te mǎrû. Te parauhia ra oia ma te tano “te Arenio.” (Ioane 1:29) O te itoito râ o Iesu te tumu i horoa-atoa-hia ˈi no ˈna i te tahi atu tiaraa iˈoa. Te parau ra te Bibilia no te Tamaiti a te Atua e: “Inaha, ua upootia te Liona o te opu o Iuda.”—Apokalupo 5:5.

5 E faaau-pinepine-hia te liona i te itoito. Ua tia ê na anei oe i mua i te hoê liona? Mai te peu e e, eita e ore e e aua tei faataa ê ia oe e te animara i te hoê vahi mataitairaa animara. Mea riaria râ tera huru tupuraa. A hiˈo ai oe i te mata o taua animara rahi e te puai ra e a hurihuri noa ˈi oe i muri ia oe, mea fifi ia feruri e e horo te liona ma te riaria no te tahi mea. Ia au i te Bibilia o “te liona te animara puai roa ˈˈe, o te ore e otohe i mua i te taata.” (Maseli 30:30) Mai tera te itoito o te Mesia.

6 E hiˈopoa mai tatou mea nafea to Iesu faaiteraa i te itoito mai to te liona na roto e toru ravea: Te patururaa i te parau mau, te tururaa i te parau-tia, e te faaûraa i te patoiraa. E ite atoa tatou paatoa, te mea itoito aore ra aita, e nafea ia pee ia Iesu i roto i te faaiteraa i te itoito.

Ua paturu oia ma te itoito i te parau mau

7-9. (1) Eaha tei tupu i te 12raa o to Iesu matahiti, e eaha te mea taiâ no oe i roto i taua tupuraa ra? (2) Mea nafea to Iesu faaiteraa i te itoito i mua i te mau orometua i roto i te hiero?

7 I roto i te hoê ao faaterehia e Satani, “te metua no te haavare,” e titau-pinepine-hia te itoito no te paturu i te parau mau. (Ioane 8:44; 14:30) Aita Iesu i tiai ia riro oia ei taata paari no te na reira. I te 12raa o to ˈna matahiti, aita Iesu i pihai iho i to ˈna na metua i muri aˈe i te oroa Pasa i Ierusalema. E toru mahana to Maria raua Iosepha imi-haere-raa i te tamaroa. Ua ite atura raua ia ˈna i roto i te hiero. E te aha ra oia? Te “parahi ra i rotopu i te mau orometua a faaroo ai e a uiui ai ia ratou.” (Luka 2:41-50) A hiˈo na i te huru tupuraa o taua aparauraa ra.

8 Ia au i te feia tuatapapa, e peu matauhia e vetahi o te mau aratai haapaoraa rahi e faaea â i te hiero ia oti te mau oroa e ia haapii i te taata i te hoê o te mau taupee aano i reira. E parahi te taata i mua ia ratou no te faaroo e no te uiui ia ratou. E feia ite taua mau orometua ra. Mea ite roa ratou i te Ture a Mose e ta te taata mau ture e tutuu fifi roa e o te rahi roa mai a mairi ai te tau. Eaha hoi to oe huru i ropu ia ratou? Taiâ? Mai tera iho â. Eaha ˈtu paˈi ïa mai te peu e 12 noa matahiti to oe? Mea mamahu hoi e rave rahi taata apî. (Ieremia 1:6) E imi roa vetahi i te ape i te huti mai i te ara-maite-raa o ta ratou mau orometua haapii i te fare haapiiraa, e taiâ teie mau taurearea ia anihia ˈtu te tahi mea ia ratou, ia maitihia, ia faahaamahia aore ra ia faaooohia ratou.

9 I ǒ nei râ, te ite ra tatou ia Iesu e parahi ra i ropu i taua mau taata ite ra, e ui atu ra ma te riaria ore i te mau uiraa hohonu. E ere tera anaˈe ta ˈna i rave. Te na ô mai ra te faatiaraa e: “Maere noa ihora . . . te feia atoa e faaroo ra ia ˈna i to ˈna maramarama e ta ˈna mau pahonoraa.” (Luka 2:47) Aita te Bibilia e faaite mai ra eaha ta ˈna i parau i taua taime ra, e nehenehe râ tatou e tiaturi e aita oia i faahiti faufaa ore noa i te mau parau haavare i rotopu i taua mau aratai haapaoraa ra. (Petero 1, 2:22) Aita, ua turu oia i te parau mau o te Parau a te Atua, e ua maere te feia e faaroo ra ia ˈna, te hoê tamaroa 12 matahiti, e paraparau ra ma te ite hohonu e te itoito.

Mea rahi te Kerisetiano apî o te faaite ra ma te itoito i to ratou faaroo ia vetahi ê

10. I teie mahana, e nafea te mau Kerisetiano apî e pee ai i te itoito o Iesu?

10 I teie mahana, mea rahi te Kerisetiano apî e pee ra i te mau taahiraa avae o Iesu. Parau mau, e ere ratou i te mea tia roa mai ia Iesu. Mai ia ˈna râ, aita ratou e tiai ra ia riro ratou ei taata paari no te paturu i te parau mau. I te fare haapiiraa aore ra i te vahi ta ratou e faaea ra, e uiui ratou ma te faatano i te parau i te taata, e faaroo atu e e faaite atu ma te faatura i te parau mau. (Petero 1, 3:15) Ei pǔpǔ, ua tauturu taua feia apî ra i te mau hoa haapiiraa, orometua haapii, e feia tapiri ia riro ei pǐpǐ na te Mesia. Eaha paha Iehova i te mauruuru no to ratou itoito! Te faaau ra ta ˈna Parau i taua feia apî ra i te topata hupe i te aahiata: Mea haumǎrû, mea au, e mea rahi.—Salamo 110:3.

11, 12. Ei taata paari, mea nafea to Iesu faaiteraa i te itoito i roto i te patururaa i te parau mau?

11 Ei taata paari, ua faaite noa Iesu i te itoito i roto i te patururaa i te parau mau. Inaha, ua haamata ta ˈna taviniraa e te hoê mârôraa riaria i te parauraa a te taata e rave rahi. Ei taata noa, eiaha ei melahi rahi puai, ua faaû Iesu ia Satani, te enemi atâta e te puai roa ˈˈe o te mau enemi atoa o Iehova. Ua patoi Iesu ia Satani e ta ˈna faaohiparaa hape i te Papai arataihia e te varua moˈa. Ua tâpû Iesu i te mârôraa ma te faaue atu ma te mǎtaˈu ore e: “A haere ê atu e Satani.”—Mataio 4:2-11.

12 Ua horoa ïa Iesu i te hiˈoraa no ta ˈna taviniraa, ua paruru hoi oia ma te itoito i te Parau a to ˈna Metua i mua i te mau tutavaraa e taviri aore ra e faaohipa hape i te reira. I tera ra tau, mai i teie tau, mea matau-roa-hia taua haerea tia ore ra i te pae faaroo. Teie ta Iesu i parau i te mau aratai haapaoraa o to ˈna ra tau: “Te haafaufaa ore ra . . . outou i te parau a te Atua na roto i ta outou peu tumu ta outou i tuu atu.” (Mareko 7:13) Mea faahanahanahia ratou e te rahiraa o te taata, ua faaite râ Iesu ma te riaria ore e e aratai matapo haavare ratou. a (Mataio 23:13, 16) E nafea tatou e nehenehe ai e pee i teie tuhaa o te hiˈoraa itoito o Iesu?

13. Ia haamanaˈo tatou i te aha e tia ˈi i roto i te peeraa ia Iesu, mea fanaˈo râ tatou i te aha?

13 Parau mau, te haamanaˈo ra tatou e eita ta tatou e nehenehe e hiˈo i roto i te aau e aita atoa to tatou e mana no te haava, mai ia Iesu. Teie râ, e nehenehe tatou e pee i ta ˈna patururaa itoito i te parau mau. Ei hiˈoraa, ia faaite tatou i te mau haapiiraa hape a te mau haapaoraa no nia i te Atua, ta ˈna mau opuaraa, e ta ˈna Parau, te tauturu nei tatou i te taata ia ite i te parau mau noa ˈtu te mau haavare a Satani. (Mataio 5:14; Apokalupo 12:9, 10) Te tauturu nei tatou i te taata ia tiamâ i te faatîtîraa a te mau haapiiraa hape o te faariaria ra ia ratou e o te faaino ra i to ratou auhoaraa e te Atua. Auê ïa tatou i te fanaˈo i te iteraa i te tupuraa o ta Iesu parau fafau: “Na te parau mau e faatiamâ ia outou”!—Ioane 8:32.

Ua turu oia ma te itoito i te parau-tia

14, 15. (1) Mea nafea to Iesu faataaraa eaha “te parau-tia”? (2) Na roto i te paraparauraa i te hoê vahine Samaria, eaha te mau manaˈo oti noa ta Iesu i ore i tâuˈa?

14 Ia au i te parau tohu Bibilia, e faataa te Mesia “eaha te parau-tia” i te mau nunaa. (Mataio 12:18; Isaia 42:1) Papu maitai e ua haamata Iesu i te na reira a vai ai oia i te fenua nei. Ma te itoito rahi, ua haa noa oia ma te parau-tia e te maitiiti ore i nia i te taata. Ei hiˈoraa, ua patoi oia i te mau manaˈo oti noa e te feruriraa etaeta tei parare roa i roto i te ao e haaati ra ia ˈna.

15 I to Iesu paraparauraa i te hoê vahine Samaria i te apoo pape no Sikara, ua maere ta ˈna mau pǐpǐ. No te aha? I tera ra tau, mea riri roa na te rahiraa o te mau ati Iuda to Samaria, e rave rahi matahiti aˈenei te haamataraa taua au ore ra. (Ezera 4:4) Hau atu â, mea hiˈo ino te tahi mau rabi i te vahine. Ia au i te tahi mau faatureraa rabi, tei papaihia i muri aˈe, eiaha te hoê tane e paraparau i te hoê vahine, ua parau atoa ratou e eita e tano ia haapii te vahine i te Ture a te Atua. O te mau vahine Samaria iho â râ tei hiˈohia ei mea viivii. Aita Iesu i tâuˈa i taua mau manaˈo oti noa e ua haapii oia ma te huna ore i te vahine Samaria, e oraraa tia ore to ˈna, ma te faaite atoa e o ˈna te Mesia.—Ioane 4:5-27.

16. No te aha e titauhia ˈi ia faaitoito te mau Kerisetiano i te faataa ê mai ia ratou i te mau manaˈo oti noa?

16 Ua tia ê na anei oe i rotopu i te feia e manaˈo oti noa to ratou? E parau hauti paha ratou ma te vahavaha no nia i te feia o te tahi atu iri aore ra nunaa, e faaino i te mau tane aore ra vahine, aore ra e hiˈo ino i te feia mea ê to ratou tiaraa aore ra ta ratou faufaa. Eita te mau pǐpǐ a te Mesia e farii i taua mau manaˈo ino ra, e e tutava ratou i te tinai i te mau manaˈo oti noa i roto i to ratou aau. (Ohipa 10:34) Mea faufaa te itoito ia ore tatou e maitiiti i roto i teie tuhaa.

17. Eaha ta Iesu i rave i roto i te hiero, e no te aha?

17 Ma te itoito, ua paturu atoa Iesu i te viivii ore o te nunaa o te Atua e te mau faanahoraa no te haamoriraa viivii ore. I te omuaraa o ta ˈna taviniraa, ua tomo oia i roto i te hiero i Ierusalema e ua haafaufau oia i te iteraa e te rave ra te feia hoo taoˈa e te feia taui moni i ta ratou imiraa i reira. No to ˈna inoino, ua huri Iesu i taua feia nounou ra e ta ratou hoohooraa i rapaeau. (Ioane 2:13-17) E na reira â oia, i te pae hopea o ta ˈna taviniraa. (Mareko 11:15-18) Papu maitai e no taua mau ohipa ra, ua riro vetahi ei enemi rahi no ˈna, aita râ oia i taiâ. No te aha? Mai to ˈna tamarii-rii-raa mai â, ua parau oia i taua hiero ra te fare o to ˈna Metua, e ere i te parau hauti. (Luka 2:49) Te haaviiviiraa i te hiero o Iehova, e ohipa teie eita roa ˈtu e tia ia ˈna ia farii. Maoti to ˈna itoito rahi, ua faaitoito oia i te rave i tei titauhia.

18. I teie mahana, e nafea te mau Kerisetiano e nehenehe ai e faaite i te itoito no nia i te viivii ore o te amuiraa?

18 I teie mahana atoa, te haapeapea nei te mau pǐpǐ a te Mesia i te viivii ore o te nunaa o te Atua e te mau faanahoraa no te haamoriraa viivii ore. Ia ite ratou i te hoê hoa Kerisetiano ia rave i te hoê hara rahi, eita ratou e tapo i te mata. E paraparau roa ratou ma te itoito i taua anei hoa Kerisetiano aore ra e ara ratou e ia faaarahia te mau matahiapo o te amuiraa. (Korinetia 1, 1:11) E nehenehe te mau matahiapo e tauturu i te feia maˈi i te pae varua e e nehenehe atoa ratou e haa no te paruru i te viivii ore o te amuiraa.—Iakobo 5:14, 15.

19, 20. (1) Eaha te mau ohipa parau-tia ore e ravehia ra i to Iesu tau, e eaha te faaheporaa ta Iesu i faaruru? (2) No te aha te mau pǐpǐ a te Mesia i patoi ai i te apiti i te mau ohipa poritita e te haavî uˈana, e eaha te hoê haamaitairaa o to ratou tiaraa amui ore?

19 E tano anei râ ia manaˈo e ua aro Iesu i te huru parau-tia ore atoa? Te vai ra iho â te mau ohipa parau-tia ore e ati aˈe ia ˈna. E nunaa ê te faatere ra i to ˈna fenua. Te haavî ra to Roma i te mau ati Iuda ma te haamau i te hoê nuu faehau puai, ma te faaaufau i te tute rahi ia ratou, e ma te haafifi atoa i ta ratou mau peu a te haapaoraa. No reira e rave rahi taata i hinaaro ia faaô Iesu i roto i te poritita. (Ioane 6:14, 15) Ua faaite â oia i te itoito.

20 Ua faataa Iesu e e ere ta ˈna Faatereraa arii i to teie nei ao. Maoti to ˈna hiˈoraa, ua haapii oia i ta ˈna mau pǐpǐ eiaha e faaô i roto i te mau aroraa poritita, ia haapao râ i te pororaa i te parau apî oaoa o te Faatereraa arii a te Atua. (Ioane 17:16; 18:36) Ua horoa oia i te hoê haapiiraa puai no nia i te tiaraa amui ore i to te nahoa taata haereraa ˈtu e haru ia ˈna. Ua haa oioi o Petero, na roto i te tairiraa ma te mǎtaˈu ore i ta ˈna ˈoˈe i nia i te hoê taata e te haapeperaa ˈtu. Mea ohie ia taa ia Petero. I taua po ra iho â i to te Tamaiti hapa ore a te Atua haruraahia, i tano ai ia faaohipa i te haavîraa uˈana. Teie râ, i taua taime ra, ua haamau Iesu i te ture aveia no ta ˈna mau pǐpǐ i te fenua e tae roa mai i teie mahana: “A faahoˈi i ta oe ˈoˈe i roto i te vehî, te taata atoa hoi e rave i te ˈoˈe, e pohe ïa i te ˈoˈe.” (Mataio 26:51-54) No te mau pǐpǐ a te Mesia, ua titauhia te itoito no te vai hau noa, mai i teie mahana. No to ratou tiaraa amui ore Kerisetiano, aita roa ˈtu te nunaa o te Atua i teie mahana e apiti ra i te tamaˈi, te haapoheraa, te faahuehueraa, e te tahi atu â ohipa haavî uˈana e rave rahi i teie tau. E haamaitairaa taua roo maitai o to ratou itoito.

Ua faaû oia ma te itoito i te patoiraa

21, 22. (1) Eaha te tauturu ta Iesu i fanaˈo hou to ˈna faarururaa i te tamataraa paari roa ˈˈe? (2) Mea nafea to Iesu faaitoitoraa e tae noa ˈtu i te hopea?

21 Ua ite ê na te Tamaiti a Iehova e e faaû oia i te patoiraa uˈana i nia i te fenua. (Isaia 50:4-7) E rave rahi taime to ˈna faarururaa i te pohe, e te haamǎtaˈuraa hopea tei faataahia i te omuaraa o teie pene. Mea nafea to Iesu tapearaa i to ˈna itoito noa ˈtu taua mau fifi atâta ra? Inaha, te aha ra Iesu hou taua nahoa taata ra a haere atu ai e haru ia ˈna? Te pure ra ïa oia ma te uˈana ia Iehova. E ua aha Iehova? Te parau mai ra te Bibilia e ua “faaroohia” Iesu. (Hebera 5:7) Ua tono mai Iehova i te hoê melahi mai te raˈi mai no te faaitoito i ta ˈna Tamaiti.—Luka 22:42, 43.

22 I muri iti noa ˈˈe i to ˈna faaitoitoraahia, ua na ô Iesu i ta ˈna mau aposetolo e: “A tia, mai, haere anaˈe.” (Mataio 26:46) A feruri na i te taiâ ore i roto i teie mau parau. “Mai, haere anaˈe” ta ˈna ïa i parau, ma te ite e e ani oia i te nahoa ia vaiiho noa ˈtu i to ˈna mau hoa, ma te ite e e faarue taua mau hoa ra ia ˈna e e horo ratou, ma te ite e o ˈna anaˈe te faaû i te tamataraa paari roa ˈˈe o to ˈna oraraa. O ˈna anaˈe tei faaruru i te hoê haavaraa tano ore e te tia ore, te faaoooraa, te haamauiuiraa, e te pohe mauiui. I te roaraa o te tamataraa taatoa, aita roa ˈtu oia i ere i to ˈna itoito.

23. A faataa no te aha e ere ai Iesu i te mea feruri ore i to ˈna faaûraa i te fifi atâta e te faarururaa i te pohe.

23 Mea rave anei Iesu i te reira ma te feruri ore? E ere, aita e tuatiraa to te feruri ore e te itoito mau. Inaha, ua haapii Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ ia ara, ia faaatea ê atu ma te haapao maitai i te fifi atâta no te tamau i te rave i te hinaaro o te Atua. (Mataio 4:12; 10:16) I roto râ i teie tupuraa, ua ite Iesu e aita e ravea no te faaatea ê. Ua ite oia eaha te hinaaro o te Atua. Ua faaoti papu Iesu i te tapea i to ˈna hapa ore, aita ˈtu iho â ïa e ravea maoti râ te faaûraa ˈtu i te tamataraa.

Ua faaite te mau Ite no Iehova i te itoito i mua i te hamani-ino-raa

24. No te aha tatou e nehenehe ai e tiaturi e e tia ia tatou ia faaitoito i mua i te mau tamataraa atoa e tupu mai?

24 Mea pinepine to te mau pǐpǐ a Iesu haereraa ma te itoito na te mau taahiraa avae o to ratou Fatu! Mea rahi tei ore i aueue i mua i te faaoooraa, te hamani-ino-raa, te haruraa, te tapearaa, te haamauiuiraa, e oia atoa te poheraa. Nohea mai taua itoito ra o te mau taata tia ore? E ere no roto noa mai ia ratou. No nia mai te tauturu ta Iesu i fanaˈo, oia atoa ïa no ta ˈna mau pǐpǐ. (Philipi 4:13) Eiaha ïa e riaria i ta te tau no a muri aˈe e hopoi mai. A faaoti papu i te tapea i to oe hapa ore, e na Iehova e horoa ˈtu i te itoito ta oe e hinaaro. A huti mai i te puai i roto i te hiˈoraa o to tatou Aratai ra o Iesu, tei parau e: ‘A faaitoito! Ua vî teie nei ao ia ˈu.’—Ioane 16:33.

a Ua tapao te feia tuatapapa e i haamorihia na te mau menema o te mau rabi mai te mau menema o te mau peropheta e te mau upoo utuafare.