Eaha to roto?

Tapura tumu parau

PENE 11

“Aita roa e taata i paraparau aˈenei mai tera”

“Aita roa e taata i paraparau aˈenei mai tera”

1, 2. (1) No te aha te mau tiai i tonohia e haru ia Iesu i hoˈi ai o ratou anaˈe? (2) No te aha e orometua haapii faahiahia ˈi o Iesu?

 UA RIRI roa te mau Pharisea. Tei roto Iesu i te hiero, te haapii ra i te taata no nia i to ˈna Metua. Te mârô ra te feia e faaroo ra, mea rahi te tiaturi ia Iesu, area te tahi atu râ, e hinaaro ïa e haru ia ˈna. No te vî ore o to ratou riri, e tono te mau aratai haapaoraa i te mau tiai e haru ia Iesu. E hoˈi atu râ te mau tiai o ratou anaˈe. E ui te mau tahuˈa tiaau e te mau Pharisea: “No te aha outou i ore ai i aratai mai ia ˈna?” E pahono te mau tiai e: “Aita roa e taata i paraparau aˈenei mai tera.” No to ratou maere rahi i ta Iesu haapiiraa, aita i tia ia ratou ia haru ia ˈna. aIoane 7:45, 46.

2 E ere o taua mau tiai ra anaˈe tei maere i ta Iesu haapiiraa. Ua ruru rahi te taata no te faaroo noa ia ˈna ia haapii. (Mareko 3:7, 9; 4:1; Luka 5:1-3) No te aha e orometua haapii faahiahia ˈi o Iesu? Mai ta tatou i ite i te pene 8, mea au na ˈna te pue parau mau ta ˈna i faaite e mea here na ˈna te taata ta ˈna i haapii. Mea ite roa atoa oia i te faaohipa i te mau ravea haapiiraa. E hiˈopoa mai tatou e toru o te mau ravea maitatai ta ˈna i faaohipa e e nafea tatou e nehenehe ai e pee i te reira.

Ia vai ohie noa

3, 4. (1) No te aha Iesu i faaohipa ˈi i te mau taˈo ohie i roto i ta ˈna haapiiraa? (2) E nafea te Aˈoraa i nia i te mouˈa e riro ai ei hiˈoraa ohie o ta Iesu haapiiraa?

3 E nehenehe anei oe e feruri i te rahiraa taˈo ta Iesu i nehenehe e faaohipa? Ia ˈna râ i haapii i te taata, aita roa ˈtu oia i faahiti i te mau parau mea fifi roa no te feia e faaroo ra ia ˈna ia taa, ‘aita hoi e rave rahi o ratou i haere i te haapiiraa e aita to ratou e tiaraa teitei.’ (Ohipa 4:13) Ua haapao oia i to ratou mau otia, ma te ore roa ˈtu e faateimaha ia ratou i te parau e rave rahi. (Ioane 16:12) Mea ohie ta ˈna mau taˈo, mea hohonu roa râ te pue parau mau ta ˈna i faaite.

4 A hiˈo na i te Aˈoraa i nia i te mouˈa, papaihia i roto i te Mataio 5:3–7:27. I roto i ta ˈna aˈoraa, ua paraparau Iesu no nia i te mau manaˈo hohonu. Aita e manaˈo aore ra e pereota fifi. Inaha, mea varavara Iesu i te faaohipa i te hoê taˈo eita te hoê tamarii iti e taa oioi! No reira tatou e ore ai e maere i to Iesu faaotiraa i ta ˈna aparauraa, “ua maere te nahoa i ta ˈna huru haapiiraa” mea rahi atoa paha te taata faaapu, te tiai mamoe, e te ravaai.—Mataio 7:28.

5. A faahiti i te tahi mau parau ohie ta Iesu i faaohipa, mea hohonu râ te auraa.

5 I roto i ta ˈna haapiiraa, ua faaohipa pinepine Iesu i te mau parau ohie e te poto e ua faahiti i te mau parau matauhia mea hohonu roa te auraa. Aita te mau parau ta Iesu i faahiti i papaihia i taua tau ra, no reira Iesu i faaohie ai ta ˈna huru haapiiraa ia taa oioi te taata i ta ˈna e parau ra. Teie te tahi mau hiˈoraa: “A faaea i te haava ia ore outou ia haavahia.” “E ere te taote no te feia oraora maitai, no te feia maˈi râ.” “E hinaaro . . . te aau, te tino râ, mea paruparu ïa.” “A faahoˈi i ta Kaisara ia Kaisara ra, ta te Atua râ i te Atua ïa.” “E rahi aˈe te oaoa ia horoa ˈtu ia horoahia mai.” b (Mataio 7:1; 9:12; 26:41; Mareko 12:17; Ohipa 20:35) Fatata e 2 000 matahiti i muri aˈe i te faahiti-matamua-raahia teie mau parau, aita te reira i moˈe.

6, 7. (1) No te haapii ma te ohie, no te aha mea faufaa ˈi ia faaohipa tatou i te mau taˈo ohie? (2) E nafea tatou e nehenehe ai e ape i te faateimaha i te hoê piahi Bibilia i te mau haamaramaramaraa rahi roa?

6 E nafea tatou e nehenehe ai e haapii ma te ohie? Te hoê titauraa faufaa, ia faaohipa ïa tatou i te mau taˈo ohie ta te rahiraa o te taata e taa oioi. E ere te pue parau mau tumu o te Parau a te Atua i te mea fifi. Ua faaite Iehova i ta ˈna mau opuaraa i te feia aau haehaa e haavare ore. (Korinetia 1, 1:26-28) Maoti te mau taˈo ohie maiti-maitai-hia, e nehenehe e faaite maitai i te pue parau mau o te Parau a te Atua.

Ia vai ohie noa ta oe haapiiraa ia vetahi ê

7 No te haapii ia vetahi ê ma te ohie, e titauhia ia ape tatou i te faateimaha i te hoê piahi Bibilia i te mau haamaramaramaraa rahi roa. No reira, ia faatere tatou i te hoê haapiiraa Bibilia, aita e faufaa ia faataa tatou i te mau parau rii atoa, aita atoa e faufaa ia ru noa i te haapiiraa. Mea maitai râ ia feruri i te mau hinaaro e te ite o te piahi, e i muri iho e faaoti ai ehia paratarafa ta tatou e haapii e te piahi. Ta tatou fa, o te tautururaa ïa i te piahi ia riro ei pǐpǐ na te Mesia e ei taata haamori ia Iehova. No reira, mea hinaarohia ia rave tatou i te taime e titauhia ia maramarama te piahi ma te au i ta ˈna e haapii ra. I reira noa ïa to ˈna aau e putapû ai i te parau mau Bibilia e e hinaaro ai oia e faaohipa i ta ˈna i haapii.—Roma 12:2.

A tuu i te mau uiraa tano

8, 9. (1) No te aha Iesu i tuu ai i te uiraa? (2) Mea nafea to Iesu faaohiparaa i te mau uiraa no te tauturu ia Petero ia huti mai i te faaotiraa tano no nia i te aufauraa i te tute o te hiero?

8 Ua faaohipa maitai Iesu i te mau uiraa, i te mau taime atoa e mea faahiti poto ai oia i te manaˈo i te feia e faaroo ra ia ˈna. No te aha ïa oia i tuu ai i te uiraa? I te tahi taime, ua faaohipa oia i te mau uiraa hohonu no te faaite roa i te mau manaˈo turai o te feia e patoi ra ia ˈna, a mamû atu ai ratou. (Mataio 21:23-27; 22:41-46) I roto râ e rave rahi tupuraa, ua faaohipa oia i te mau uiraa no te aratai i ta ˈna mau pǐpǐ ia faaite eaha to ratou manaˈo e ia haaferuri ia ratou. No reira oia i tuu ai i teie mau uiraa, “Eaha to outou manaˈo?” e “Tiaturi anei oe i te reira?” (Mataio 18:12; Ioane 11:27) Maoti ta ˈna mau uiraa i putapû ai te aau o ta ˈna mau pǐpǐ. A rave na i te hoê hiˈoraa.

9 I te hoê mahana, ua ani te mau titau tute ia Petero e te horoa ra anei Iesu i te tute o te hiero. c Pahono atura Petero: “Oia.” I muri iho, ua haaferuri Iesu ia ˈna: “Eaha to oe manaˈo Simona? E titau te mau arii o te fenua i te mau tute rau ia vai ma? I ta ratou mau tamarii anei aore ra ia vetahi ê?” Ua pahono Petero e: “Ia vetahi ê.” Ua parau atura Iesu e: “Eita iho â ïa te mau tamarii e aufau i te tute.” (Mataio 17:24-27) Mea maramarama maitai te manaˈo o te mau uiraa no Petero, mea matauhia hoi e eita te mero utuafare o te mau arii e aufau i te tute. No reira, ei Tamaiti otahi a te Arii i te raˈi e haamorihia ra i te hiero, aita Iesu i faahepohia ia aufau i te tute. A tapao e aita Iesu i faaite noa ˈtu i te pahonoraa tano ia Petero, ua faaohipa maite râ oia i te mau uiraa no te tauturu ia Petero ia huti mai i te faaotiraa tano e ia ite paha i te faufaaraa ia feruri maitai atu â hou a pahono ai a muri aˈe.

A tuu i te mau uiraa e tano i te mau mea ta te fatu fare e anaanatae ra

10. E nafea tatou e nehenehe ai e faaohipa maitai i te mau uiraa ia poro tatou i tera e tera fare?

10 E nafea tatou e nehenehe ai e faaohipa maitai i te mau uiraa i roto i ta tatou taviniraa? Ia poro tatou i tera e tera fare, e nehenehe tatou e faaohipa i te mau uiraa no te haamata i te tahi aparauraa e nehenehe ïa tatou e faaite atu i te parau apî oaoa. Ei hiˈoraa, mai te peu e e taata paari te tia mai i te opani, e nehenehe tatou e ui ma te faatura: “Mea nafea te ao i taui ai i te roaraa o to oe oraraa?” I muri aˈe i te vaiihoraa ia ˈna ia pahono, e nehenehe tatou e ui: “I to oe manaˈo, eaha te hinaarohia no te faariro i teie ao ei vahi maitai aˈe no te ora ˈtu?” (Mataio 6:9, 10) Ia tia mai te hoê metua vahine e tamarii nainai ta ˈna, e nehenehe tatou e ui: “Ua ui ê na anei oe mai te aha te huru o teie ao ia paari mai ta oe mau tamarii?” (Salamo 37:10, 11) Ma te mataitai haere ia tapiri atu tatou i te hoê fare, e nehenehe tatou e maiti i te hoê uiraa e tano i te mau mea ta te fatu fare e anaanatae ra.

11. E nafea tatou e nehenehe ai e faaohipa maitai i te mau uiraa ia faatere tatou i te hoê haapiiraa Bibilia?

11 E nafea tatou e nehenehe ai e faaohipa maitai i te mau uiraa ia faatere tatou i te hoê haapiiraa Bibilia? Maoti te mau uiraa maiti-maitai-hia, e nehenehe tatou e haamatara mai i te mau huru aau o te piahi. (Maseli 20:5) Ei hiˈoraa, te haapii ra paha tatou i te haapiiraa 43, “Eaha te manaˈo tano o te mau Kerisetiano no nia i te ava?” o te buka Ia ora oe e a muri noa ˈtu! d Te faataa ra te haapiiraa i te manaˈo o te Atua no nia i te inu-hua-raa i te ava. E faaite mai paha te mau pahonoraa a te piahi e te taa ra ia ˈna eaha ta te Bibilia e haapii ra, teie râ te farii ra anei o ˈna i ta ˈna e haapii ra? E nehenehe tatou e ui: “No oe, mea tano anei te manaˈo o te Atua i teie mau mea?” E nehenehe tatou e ui atoa: “E nafea oe e nehenehe ai e faaohipa i teie haamaramaramaraa i roto i to oe oraraa?” A haamanaˈo noa râ i te faufaaraa ia faatano i te parau, ma te faatura i te piahi. Eita roa ˈtu tatou e hinaaro e tuu i te mau uiraa o te faahuru ê faufaa ore ia ˈna.—Maseli 12:18.

A tauturu i te taata ia tae i te tahi faaotiraa tano

12-14. (1) Mea nafea to Iesu faaohiparaa i to ˈna ite i te haaferuri ma te tano? (2) Eaha ta Iesu i parau i to te mau Pharisea parauraa e no Satani to ˈna puai?

12 Ma to ˈna feruriraa tia roa, mea ite roa Iesu i te haaferuri ia vetahi ê. I te tahi taime, ua tauturu oia i te taata ia tae i te tahi faaotiraa tano. I roto e rave rahi tupuraa, ua tauturu atoa oia i ta ˈna mau pǐpǐ ia apo i te haapiiraa faufaa. E rave mai tatou i te tahi mau hiˈoraa.

13 I muri aˈe i to Iesu faaoraraa i te hoê taata tei uruhia e te demoni, e matapo e te vava, teie te pariraa a te mau Pharisea: “Na roto noa ia Belezebuba [Satani], te raatira o te mau demoni, e tiavaru ai tena taata i te mau demoni.” Ua farii ratou e e hinaarohia te mana hau aˈe i to te taata no te tiavaru i te mau demoni. Teie râ, ua parau ratou e no ǒ mai ia Satani ra to Iesu mana. Mea haavare te pariraa, e mea tano ore atoa. No te faaite i te hape o to ratou manaˈo, ua pahono Iesu e: “Ia amahamaha te hoê faatereraa, e mou te reira, e ia amahamaha te hoê oire aore ra te hoê utuafare, eita ïa e mau. Oia atoa, ia tiavaru Satani ia Satani, ua amahamaha ïa oia, e nafea ïa ta ˈna faatereraa e mau ai?” (Mataio 12:22-26) Te na ô ra ïa Iesu e: “Ahani e taata vau no Satani, ma te faaore i ta Satani i rave, te patoi ra ïa Satani i ta ˈna iho mau tapao e eita ïa e maoro e topa oia.” E nafea hoi e tia ˈi ia ratou ia patoi i teie haaferuriraa papu maitai?

14 Aitâ i oti atura ia Iesu i te haaferuri ia ratou. Ua ite oia e i tiavaru na vetahi mau pǐpǐ iho a te mau Pharisea i te mau demoni, e ua ui oia i te hoê uiraa ohie, mea puai râ: “Mai te peu e mea na roto ia Belezebuba e tiavaru ai au i te mau demoni, mea na roto ïa ia vai e tiavaru ai ta outou mau tamarii [aore ra pǐpǐ] i te mau demoni?” (Mataio 12:27) Teie te auraa tumu o ta Iesu haaferuriraa: “Ahiri te tiavaru nei au i te demoni i te mana o Satani, te faaohipa ra ïa ta outou iho mau pǐpǐ i taua mana atoa ra.” Eaha hoi ta te mau Pharisea e nehenehe e parau? Aita hoi ratou i parau aˈenei e te haa ra ta ratou mau pǐpǐ i raro aˈe i te mana o Satani. No reira, ua faaohipa Iesu i to ratou iho manaˈo hape no te faahepo ia ratou ia huti mai i te faaotiraa au ore roa. E ere anei i te mea putapû ia taio noa i ta Iesu huru haaferuriraa ia ratou? A feruri na râ i te mau nahoa taata o tei faaroo roa ˈtu ia Iesu, eita e ore e ua faaite atu â to ˈna huru e to ˈna toparaa reo i te puai o ta ˈna mau parau.

15-17. A faatia i te hoê hiˈoraa mea nafea to Iesu haaferuriraa ma te parau “hau atu â ïa” no te haapii i te pue parau mau mahanahana no nia i to ˈna Metua.

15 Ua faataa maitai atoa Iesu no te aha te taata e nehenehe ai e tiaturi e e faafatata ˈtu i to ˈna Metua. No te na reira, ua faaohipa pinepine oia i te hoê manaˈo matauhia e ua ite te taata e mea mau e i muri iho ua rave oia i te hoê faaauraa. Ua horoa te reira ia ratou i te hoê tumu papu no te tiaturi atu â e mea mau ta ˈna i haapii. Maoti teie faaauraa, ua haaputapû oia i to ratou aau. E hiˈopoa mai tatou e piti noa hiˈoraa.

16 No te pahono i te aniraa a ta ˈna mau pǐpǐ e haapii ia ratou ia pure, ua faataa Iesu i te aau tae o te mau metua tia ore e “horoa i te mau mea maitatai” na ta ratou mau tamarii. Ua faaoti atura oia e: “Noa ˈtu e e taata ino outou, ua ite outou i te horoa i te mau mea maitatai na ta outou mau tamarii, hau atu â ïa te Metua i te raˈi i te horoa i te varua moˈa na te feia e ani atu ia ˈna!” (Luka 11:1-13) Ua faaohipa ïa Iesu i te faaauraa no te haapii i teie haapiiraa. Mai te peu e te haapao ra te mau metua i te mau hinaaro o ta ratou mau tamarii, hau atu â ïa to tatou Metua i te raˈi, Atua tia roa e te parau-tia i roto i te mau tuhaa atoa, i te horoa i te varua moˈa i to ˈna feia haamori taiva ore o te faafatata haehaa ˈtu ia ˈna i roto i te pure!

17 Ua faaohipa Iesu i te hoê â haaferuriraa no te horoa i te mau aˈoraa paari no nia i te ahoaho. Teie ta ˈna i parau: “Eita [te oreba] e ueue i te huero, e ooti e aita ta ratou e fare vairaa maa. Teie râ, te faaamu ra te Atua ia ratou. E ere anei mea faufaa aˈe outou i tera mau manu? A hiˈo i te mau lili: Eita teie mau tiare e rave i te ohipa, eita atoa e hamani i te ahu . . . Te faaahu nei te Atua i teie mau tiare, o te tupu nei i teie mahana, a hurihia ˈtu ai ananahi i roto i te auahi. E hau atu â ïa oia i te faaahu ia outou te feia mea iti te faaroo!” (Luka 12:24, 27, 28) Mai te peu e te haapao ra Iehova i te mau manu e te mau tiare, hau atu â ïa oia i te haapao i te mau taata e here ra e e haamori ra ia ˈna! Maoti taua haaferuriraa ra, ua haaputapû mau â Iesu i te aau o te feia e faaroo ra ia ˈna.

18, 19. E nafea tatou e haaferuri ai i te hoê taata o te parau mai e aita oia e tiaturi ra i te hoê Atua aita oia e ite ra?

18 I roto i ta tatou taviniraa, e hinaaro tatou e haaferuri i te taata ia taa no te aha mea hape ta ratou mau tiaturiraa. E hinaaro atoa tatou e na reira ia papu ia ratou e Atua î i te here Iehova o te tâuˈa ra ia ratou. (Ohipa 19:8; 28:23, 24) Te haapiiraa ta tatou e huti mai no ǒ mai ia Iesu, te faataa-maitai-raa i te manaˈo i te taata ia ore ratou e painu.

19 Ei hiˈoraa, e nafea ia pahono ia parau mai te hoê taata e aita oia e tiaturi ra i te hoê Atua aita oia e ite ra? E nehenehe tatou e haaferuri i tera taata no nia i ta ˈna e ite ra i te mau mahana atoa e i muri iho e tauturu atoa ia ˈna ia feruri mea nafea te reira i te tupuraa mai. E nehenehe tatou e parau: “Ahani tei te hoê vahi moˈemoˈe oe e ite atura oe i te hoê fare nehenehe tei î i te maa, eita anei oe e farii oioi e te vai ra te hoê fatu? Na reira atoa, ia hiˈo tatou i te opuaraa e ite-maitai-hia ra i roto i te natura e te rahi o te maa i roto i te ‘patere maa’ a te fenua, e ere anei i te mea tano ia farii e te vai ra te hoê Fatu? Teie te haaferuriraa o te Bibilia: ‘E mea hamanihia . . . te fare e te taata, o tei hamani râ i te mau mea atoa, o te Atua ïa.’” (Hebera 3:4) Parau mau, e ere o te taata atoa te tiaturi mai, noa ˈtu te papu o ta tatou haaferuriraa.—Tesalonia 2, 3:2.

A haaferuri ia putapû te aau o te taata

20, 21. (1) E nafea tatou e faaohipa ˈi i te mau faaauraa no te haafaufaa i te mau huru maitatai e te mau haaraa a Iehova? (2) Eaha ta tatou e hiˈopoa i te pene i muri nei?

20 I roto i ta tatou haapiiraa, i roto i te taviniraa aore ra i roto i te amuiraa, e nehenehe tatou e faaohipa atoa i te hoê â faaauraa no te haafaufaa i te mau huru maitatai e te mau haaraa a Iehova. Ei hiˈoraa, no te faaite e te faaino mau ra te haapiiraa o te haamauiuiraa mure ore i roto i te po auahi ia Iehova, e nehenehe tatou e parau: “O vai ïa metua tane î i te here o te tuu i te rima o ta ˈna tamarii i nia i te auahi no te faautua ia ˈna? E hau atu â ïa to tatou Metua î i te here i te raˈi i te au ore i te manaˈo o te hoê po auahi!” (Ieremia 7:31) No te haapapu i te hoê hoa Kerisetiano hepohepo e te here ra Iehova ia ˈna, e nehenehe tatou e parau: “Mai te peu e mea faufaa no Iehova te hoê manu iti haihai, hau atu â ïa oia i te haapao e i te here i to ˈna feia haamori tataitahi i te fenua, ia oe atoa!” (Mataio 10:29-31) Maoti taua haaferuriraa ra, e nehenehe te aau o vetahi ê e putapû.

21 I muri aˈe i te hiˈopoaraa e toru noa o te mau ravea haapiiraa ta Iesu i faaohipa, e nehenehe tatou e ite oioi e aita te mau tiai tei ore i haru ia ˈna i faarahi i te parau e: “Aita roa e taata i paraparau aˈenei mai tera.” I te pene i muri nei, e hiˈopoa tatou i te ravea haapiiraa matau-maitai-hia e Iesu, te faaohiparaa i te mau faahohoˈaraa.

a I haa na te mau tiai no te Sunederi e tei raro aˈe ratou i te mana o te mau tahuˈa tiaau.

b Na te aposetolo Paulo anaˈe i faahiti i te parau hopea i papaihia i roto i te Ohipa 20:35. Ua faaroo paha oia i teie mau parau i te tahi taata tei faaroo ia Iesu i te parauraa i te reira. Aore ra na Iesu paha i parau i te reira ia Paulo i muri aˈe i to Iesu faatiaraahia. Aore ra na Iehova paha i faaite i te reira ia Paulo.

c Mea titauhia ia aufau te mau ati Iuda i te mau matahiti atoa i te tute o te hiero e piti derama, te hoê moni ohipa e piti mahana. Te na ô ra te hoê papai e: “I faaohipahia na teie tute no te aufau na mua roa i te mau haamâuˈaraa no te mau tusia taauahi e pûpûhia i te mau mahana atoa e no te mau tusia atoa e pûpûhia no te nunaa.”

d Piahia e te mau Ite no Iehova.