Eaha to roto?

Tapura tumu parau

PENE 8

‘Ua tonohia mai hoi au’

‘Ua tonohia mai hoi au’

1-4. (1) E nafea Iesu e haapii maite ai i te hoê vahine Samaria, e eaha te itehia? (2) Eaha te huru o ta ˈna mau aposetolo?

 AHIA ˈTURA hora to ratou haere-avae-noa-raa. Te haere ra Iesu e ta ˈna mau aposetolo i te pae apatoerau, mai Iudea ˈtu e i Galilea. Na nia i te eˈa poto roa ˈˈe, te hoê tere e toru mahana, e na roto atu ratou ia Samaria. A fatata ˈi i te hora ahuru ma piti i te avatea, te piri atu ra ratou i te oire iti o Sikara, i reira ratou e faaea ˈi no te tamaa.

2 A haere ai ta ˈna mau aposetolo e hoo mai i te maa, e parahirahi Iesu i te hoê apoo pape i rapaeau i te oire. E haere atu te hoê vahine e huti i te pape. E nehenehe noa ta Iesu e faaoti i te tâuˈa ore ia ˈna. Ua “rohirohi [o ˈna] i te haereraa mai.” (Ioane 4:6) E nehenehe noa oia e tapo i to ˈna mata, e tiai e e eiaha e paraparau i taua vahine Samaria ra. Mai ta tatou i ite i te pene 4 o teie buka, ua ite iho â te vahine e e hiˈo-ino-hia oia e te mau ati Iuda atoa. Area Iesu râ, e paraparau ïa ia ˈna.

3 E faahiti oia i te hoê faahohoˈaraa, no roto mai i te oraraa i te mau mahana atoa o te vahine, i ta ˈna iho e rave ra i taua taime ra. Tei reira oia no te huti i te pape, e faahiti Iesu i te pape ora o te haamâha i to ˈna poihâ pae varua. E rave rahi taime, e faahiti oia i te mau manaˈo o te nehenehe e faatupu i te mârôraa. a E ape mǎrû Iesu i taua mau manaˈo ra e e tamau i ta ˈna aparauraa. E paraparau oia no nia i te haamoriraa viivii ore e te Atua ra o Iehova. E haaputapû roa ta ˈna mau parau, inaha e faatia te vahine i te reira i te mau tane o te oire, e e hinaaro atoa ratou e faaroo ia Iesu.—Ioane 4:3-42.

4 Ia hoˈi atu ratou, eaha te huru o te mau aposetolo i mua i te pororaa faahiahia ta Iesu e horoa ra i reira? Aita e anaanatae i nia ia ratou. E maere ratou e te paraparau ra Iesu i taua vahine ra, e e au ra e eita ratou e paraparau ia ˈna. Ia reva te vahine, e parau noa ratou ia Iesu ia amu i te maa ta ratou i hoo mai. E na ô atu râ Iesu e: “E maa ta ˈu e amu aita outou i ite.” No te taa ore, e manaˈo ratou na mua e e maa iho â ta Iesu. E faataa oia i muri iho e: “Ta ˈu maa, o te raveraa ïa i te hinaaro o tei tono mai ia ˈu e te faaotiraa i ta ˈna ohipa.” (Ioane 4:32, 34) Te haapii ra ïa Iesu ia ratou e mea faufaa aˈe no ˈna ta ˈna ohipa matamua i roto i te oraraa i te amuraa i te maa. Te hinaaro ra oia ia na reira atoa ratou i te manaˈo. Eaha taua ohipa ra?

5. Eaha ta Iesu ohipa i roto i to ˈna oraraa, e eaha ta tatou e hiˈopoa i roto i teie pene?

5 I parau na Iesu e: “Ia faaite atoa vau i te parau apî oaoa o te Faatereraa arii a te Atua . . . , no reira hoi au i tonohia mai ai.” (Luka 4:43) Oia, ua tonohia mai Iesu e poro e e haapii i te parau apî oaoa o te Faatereraa arii a te Atua. b I teie mahana, hoê â ohipa ta te mau pǐpǐ a Iesu e rave. Mea faufaa roa ïa ia hiˈopoa tatou no te aha Iesu i poro ai, eaha ta ˈna i poro, e eaha to ˈna huru i mua i ta ˈna ohipa.

No te aha Iesu i poro ai?

6, 7. Ua hinaaro Iesu ia ite “te mau orometua haapii atoa” i teihea huru aau no nia i te faaiteraa i te parau apî oaoa ia vetahi ê? A faataa.

6 E hiˈo mai tatou i te huru aau o Iesu no nia i te pue parau mau ta ˈna i haapii atu, ia oti e aparau tatou no nia i to ˈna huru i nia i te feia ta ˈna i haapii. Ua faaohipa Iesu i te hoê faahohoˈaraa taa maitai e te ohie no te faataa i to ˈna huru aau no nia i te faaiteraa ia vetahi ê i te pue parau mau ta Iehova i haapii na ia ˈna. Ua na ô oia e: “E au te mau orometua haapii atoa tei haapiihia no nia i te Faatereraa arii o te raˈi i te hoê fatu fare o te rave mai roto mai i ta ˈna mau taoˈa i te mea apî e te mea tahito atoa.” (Mataio 13:52) No te aha te fatu fare o teie faahohoˈaraa e hopoi mai ai i te mau mea no roto i ta ˈna pueraa taoˈa?

7 Aita te fatu fare e faaiteite ra ma te faaoru i ta ˈna mau taoˈa, mai ta te arii Hezekia i rave na, ma te mau faahopearaa mauiui. (Te mau arii 2, 20:13-20) Eaha ïa te manaˈo turai o te fatu fare? A rave na i teie hiˈoraa: E haere oe e farerei i te hoê orometua haapii faatura-roa-hia e oe i to ˈna fare. E huti oia i te hoê afata ume e e tatara mai oia e piti rata, ua marearea hoê, e mea apî te tahi atu. Na to ˈna metua tane i papai ia ˈna, ua ahuru matahiti aˈenei te hoê, e tamaroa noâ ïa te orometua haapii, e no teie nei te tahi atu. E itehia te oaoa i nia i to ˈna mata a parau ai o ˈna ia oe e mea faufaa roa no ˈna taua na rata ra e ua taui roa to ˈna oraraa maoti te mau aˈoraa i roto e e nehenehe te reira e tauturu ia oe. Papu maitai, mea poihere e mea faufaa roa no te orometua haapii i na rata. (Luka 6:45) E faaite atu o ˈna ia oe, eiaha no te faatietie aore ra no te imi i te tahi apî, teie râ ia hoonahia oe e ia ite oe i te faufaaraa o na rata.

8. No te aha e tano roa ˈi ia hiˈo tatou i te pue parau mau ta tatou e haapii mai i roto i te Parau a te Atua, ei taoˈa rahi?

8 Hoê â manaˈo turai to te Orometua Rahi ra o Iesu i roto i te faaiteraa i te pue parau mau a te Atua ia vetahi ê. No ˈna, e taoˈa rahi faufaa roa taua pue parau mau ra. Mea au roa na ˈna te reira e ua hinaaro ru oia e faaite atu. Ua hinaaro oia ia na reira atoa ta ˈna mau pǐpǐ atoa, “te mau orometua haapii atoa.” E o tatou? E tano roa ia au roa tatou i te parau mau atoa ta tatou e haapii mai i roto i te Parau a te Atua. E haafaufaa tatou i te pue parau ta tatou e haapii noa ˈtu mea maoro tatou i te haapiiraa i te reira aore ra e faatanoraa apî. Na roto i te paraparauraa ma te aau tae haavare ore e te atuaturaa i to tatou hinaaro i ta Iehova i haapii mai, e tauturu tatou ia vetahi ê ia au roa i taua pue parau mau ra, mai ta Iesu i rave.

9. (1) Eaha to Iesu huru i nia i te feia ta ˈna i haapii? (2) E nafea tatou e nehenehe ai e pee i to Iesu huru i nia i te mau taata?

9 Mea here atoa na Iesu te feia ta ˈna i haapii, mai ta tatou e hiˈopoa ˈtu â i roto i te tuhaa 3. Ua tohuhia e “e aroha [te Mesia] i te taata haihai e te veve.” (Salamo 72:13) Ua anaanatae mau â Iesu i te mau taata. Ua haapao oia i te mau manaˈo e huru e turai ra ia ratou, ua haapeapea oia no te mau mea e faateimaha ra e e haafifi ra ia ratou ia taa i te parau mau. (Mataio 11:28; 16:13; 23:13, 15) A haamanaˈo i te vahine Samaria, ei hiˈoraa. Eita e ore e ua maere roa oia i to Iesu anaanataeraa ˈtu ia ˈna. No to Iesu haroˈaroˈa i to ˈna iho huru tupuraa, ua turaihia oia ia farii ia ˈna ei peropheta e ia paraparau no ˈna ia vetahi ê. (Ioane 4:16-19, 39) Parau mau, eita ta te mau pǐpǐ a Iesu i teie mahana e nehenehe e ite eaha to roto i te aau o te feia ta ratou e poro ra. Teie râ, e nehenehe tatou e anaanatae ia ratou, mai ta Iesu i rave, e nehenehe tatou e faaite atu i to tatou peapea e e nehenehe tatou e faatano i ta tatou mau parau no te haapao i ta ratou e anaanatae, to ratou mau fifi e hinaaro.

Eaha ta Iesu i poro?

10, 11. (1) Eaha ta Iesu i poro? (2) No te aha te huitaata e hinaaro ai i te Faatereraa arii a te Atua?

10 Eaha ta Iesu i poro? Ia au i te mau haapiiraa a te mau haapaoraa e rave rahi e au ra e ua hinaaro Iesu e haamaitai i te tiaraa o te taata. Aore ra e manaˈo paha oe e te hinaaro ra oia e taui i te faatereraa aore ra te manaˈo ra oia e mea faufaa aˈe to tatou faaoraraa. Mai ta tatou râ i tapao na, ua parau roa Iesu e: ‘Ia faaite au i te parau apî oaoa o te Faatereraa arii a te Atua e tia ˈi.’ Eaha mau ïa te auraa?

11 A haamanaˈo, tei nia Iesu i te raˈi i te taime matamua a haavare ai Satani no nia i te iˈoa moˈa ra o Iehova e te tiaraa o te Atua ia faatere. Eaha paha Iesu i te mauiui i te iteraa i to ˈna Metua parau-tia i te faainoraahia e pariraahia ei Arii parau-tia ore o te faaere ra i ta ˈna mau mea i poiete i te maitai! Eaha paha te Tamaiti a te Atua i te mauiui i to Adamu raua Eva, o te fanau mai i te huitaata a muri aˈe, vareraa i te pariraa haavare a Satani! Ua ite te Tamaiti e ua roohia te huitaata i te hara e te pohe no taua orureraa hau ra. (Roma 5:12) Eaha paha o ˈna i te oaoa i te iteraa e e faaafaro to ˈna Metua i te mau mea i te hoê mahana!

12, 13. E faaafaro te Faatereraa arii a te Atua i teihea mau ohipa parau-tia ore, e mea nafea to Iesu haafaufaaraa i te Faatereraa arii i roto i ta ˈna taviniraa?

12 Na mua roa, eaha te titauhia ia faaafaro? Mea titauhia ia haamoˈahia te iˈoa o Iehova, ia tamâhia i te mau faainoraa atoa a Satani e a te feia atoa e turu ra ia ˈna. No te mea e ô atoa mai ta ˈna huru faatereraa i roto i to ˈna iˈoa e titauhia ia haapapu mea au aˈe ta ˈna huru faatereraa. Hau aˈe i te tahi atu taata, o Iesu tei taa i taua na tumu parau faufaa roa ra. I roto i te pure ta ˈna i haapii i ta ˈna mau pǐpǐ, ua ani na mua oia ia haamoˈahia te iˈoa o to ˈna Metua, i muri iho ia tae mai te Faatereraa arii o to ˈna Metua, e ia tupu te hinaaro o te Atua i te fenua nei. (Mataio 6:9, 10) E fatata te Faatereraa arii a te Atua, e te Arii Mesia ra o Iesu, i te faaore i te faanahoraa piˈo a Satani i te fenua nei e i te haamau i te faatereraa parau-tia a Iehova e a muri noa ˈtu.—Daniela 2:44.

13 O taua Faatereraa arii ra te manaˈo tumu o te taviniraa a Iesu. Na roto i ta ˈna mau parau e ohipa atoa, ua taahia eaha taua Faatereraa arii ra e e nafea te reira e faatupu ai i te opuaraa a Iehova. Aita Iesu i vaiiho i te tahi mea ia haafifi ia ˈna ia rave i ta ˈna ohipa faauehia e poro i te parau apî oaoa o te Faatereraa arii a te Atua. I to ˈna ra tau, te vai ra te mau fifi, e rave rahi roa ohipa parau-tia ore, teie râ to nia iho to ˈna feruriraa i ta ˈna poroi e ta ˈna ohipa. Te auraa anei ïa e mea etaeta ta Iesu hiˈoraa i te mau mea, e mea tahana ta ˈna huru raveraa? E ere roa ˈtu!

14, 15. (1) Mea nafea Iesu i te faaiteraa mea “rahi aˈe [oia] ia Solomona”? (2) E nafea tatou e nehenehe ai e pee ia Iesu no nia i te poroi ta tatou e poro ra?

14 Mai ta tatou e ite i roto i teie tuhaa, ua faariro Iesu i ta ˈna haapiiraa ei mea anaanatae e te au roa atoa. Ua paraparau oia i te aau o te taata. E nehenehe tatou e haamanaˈo i te arii o Solomona, tei imi i te mau parau auhia, te pue parau mau tia, no te horoa i te mau manaˈo ta Iehova i aratai ia ˈna ia papai. (Koheleta 12:10) Ua horoa Iehova i “te aau ite” i taua taata tia ore ra, ia nehenehe oia e faahiti e rave rahi parau, mai te manu, te iˈa, te tumu raau, e te animara. Mea atea ia haere mai te taata e faaroo ia Solomona ia paraparau. (Te mau arii 1, 4:29-34) O Iesu râ “tei rahi aˈe” ia Solomona. (Mataio 12:42) Mea paari aˈe o ˈna e e “aau ite” to ˈna. Ia haapii oia i te taata, ua faaohipa Iesu i to ˈna ite hau ê i te Parau a te Atua, i te manu, te animara, te iˈa, te faaapu, te huru o te mahana, te mau ohipa e tupu ra, te tuatapaparaa, e te mau tupuraa a te taata. I te hoê â taime, aita roa ˈtu Iesu i faaiteite haere i to ˈna ite no te haamaere ia vetahi ê. Ua vai ohie noa ta ˈna poroi e te maramarama. No reira te taata i au ai i te faaroo ia ˈna ia paraparau!—Mareko 12:37; Luka 19:48.

15 I teie mahana, te tutava nei te mau Kerisetiano i te pee i te hiˈoraa o Iesu. Aita ia tatou nei to ˈna paari e to ˈna ite iti rahi, teie râ e maa ite e maa aravihi to tatou paatoa ta tatou e nehenehe e faaohipa no te faaite i te pue parau mau o te Parau a te Atua ia vetahi ê. E nehenehe te mau metua, ei hiˈoraa, e faaohipa i to ratou aravihi i te aupuru i te tamarii no te faataa i te here o Iehova i ta ˈna mau tamarii. E nehenehe te tahi atu e faaohipa i te mau hiˈoraa aore ra faahohoˈaraa no roto mai i te ohipa, te haapiiraa, aore ra to ratou ite i te taata e i te mau tupuraa i teie tau. I te hoê â taime, e haapao maitai tatou eiaha e vaiiho i te tahi mea ia faahahi ê ia tatou i ta tatou poroi, te parau apî oaoa o te Faatereraa arii a te Atua.—Timoteo 1, 4:16.

To Iesu huru i mua i ta ˈna taviniraa

16, 17. (1) Eaha to Iesu huru i mua i ta ˈna taviniraa? (2) Mea nafea to Iesu faaiteraa e o ta ˈna taviniraa te fa matamua o to ˈna oraraa?

16 No Iesu, e taoˈa rahi faufaa roa ta ˈna taviniraa. Mea oaoa roa na ˈna e tauturu i te taata ia ite i te huru mau o to ˈna Metua i te raˈi, aita i hunahia e te mau haapiiraa e tutuu a te taata. Mea au na ˈna e tauturu i te taata ia fanaˈo i te hoê auhoaraa fariihia e o Iehova e te tiaturiraa o te ora mure ore. Mea au roa na ˈna e haapii i te taata i te parau apî oaoa e tamahanahana e e faaoaoa hoi te reira ia ratou. Mea nafea to ˈna faaiteraa e tera to ˈna huru aau? E hiˈopoa mai tatou e toru ravea.

17 A tahi, ua faariro Iesu i te taviniraa ei fa matamua o to ˈna oraraa. Te ohipa faufaa roa ˈˈe i roto i te oraraa o Iesu o te pororaa no nia i te Faatereraa arii. No reira Iesu i faaohie noa ˈi i to ˈna oraraa ma te paari, mai ta tatou i tapao i te pene 5. Mai ta ˈna i aˈo ia vetahi ê, ua tiatonu noa oia i te mea faufaa roa ˈˈe. Aita oia i haafifihia e e rave rahi mea ta ˈna hoi e nehenehe e aufau, e atuatu, e e tataî aore ra e mono a mairi ai te tau. Ua faaohie oia i to ˈna oraraa, ia ore oia e haafifi-faufaa-ore-hia e te tahi mea i roto i ta ˈna taviniraa.—Mataio 6:22; 8:20.

18. Mea nafea to Iesu horoaraa i to ˈna taime e puai i roto i ta ˈna taviniraa?

18 A piti, ua horoa Iesu i to ˈna taime e puai i roto i ta ˈna taviniraa. Ua horoa oia i to ˈna itoito iti rahi, ma te haere na raro e hanere kilometera i te atea na Iseraela, e imi i te taata ta ˈna e faaite i te parau apî oaoa. Ua paraparau oia ia ratou i roto i to ratou fare, i te aroâ, i te mahora e i rapaeau. Ua paraparau oia ia ratou noa ˈtu to ˈna hinaaro rahi e faafaaea, i te maa, te pape, aore ra e parahirahi e to ˈna mau hoa piri roa ˈˈe. A fatata atoa ˈi oia i te pohe, ua tamau oia i te faaite ia vetahi ê i te parau apî oaoa o te Faatereraa arii a te Atua!—Luka 23:39-43.

19, 20. Mea nafea to Iesu faataaraa e mea ru te ohipa pororaa?

19 A toru, ua rave Iesu i te taviniraa mai te hoê ohipa ru. A haamanaˈo i ta ˈna aparauraa e te vahine Samaria i te apoo pape i rapaeau ia Sikara. E au ra e aita te mau aposetolo a Iesu i taa te faufaaraa ru ia faaite i te parau apî oaoa ia vetahi ê i roto i taua tupuraa ra. Ua na ô Iesu ia ratou e: “Aita anei outou e parau nei e e maha avaˈe e toe ra e auhune ai? Inaha, te parau atu nei au: A hiˈo i te faaapu, ua paari te huero maa no te ootiraa.”—Ioane 4:35.

20 Ua niu Iesu i taua faahohoˈaraa ra i nia i te tau i taua area taime ra. O te avaˈe Kisilu ïa (Novema/Titema). I roto e maha avaˈe e ootihia ˈi te kerite, i te tau o te oroa Pasa, i te 14 no Nisana. No reira te feia faaapu e ore ai e ru i te ooti i taua taime ra. E tiai maoro ratou. Ua faaau râ Iesu i te ootiraa i te tautururaa i te taata ia riro mai ei pǐpǐ na ˈna. Ua tano anei te taime no te rave i te reira? E. Mea rahi ïa tei ineine i te faaroo, i te haapii mai, i te riro ei pǐpǐ na te Mesia e i te fanaˈo i te tiaturiraa faahiahia ta Iehova i faataa no ratou. I to Iesu hiˈoraa i teie mau taata, ua manaˈo oia i te faaapu ua teatea te huero maa e hautiuti ra no te mataˈi, te auraa ïa ua tae te taime ootiraa. c Teie ïa te taime, e mea ru te ohipa! No reira, i to te feia o te hoê oire tamataraa i te tapea ia Iesu ia ratou ra, ua pahono oia e: “Ia faaite atoa vau i te parau apî oaoa o te Faatereraa arii a te Atua i te tahi atu mau oire e tia ˈi, no reira hoi au i tonohia mai ai.”—Luka 4:43.

21. E nafea tatou e nehenehe ai e pee ia Iesu?

21 Na roto i na ravea atoa e toru i hiˈopoahia mai nei, e nehenehe tatou e pee ia Iesu. E nehenehe tatou e faariro i te taviniraa Kerisetiano ei fa matamua o to tatou oraraa. Noa ˈtu e e hopoia utuafare e e ohipa paha ta tatou, e nehenehe tatou e faaite e o ta tatou taviniraa ta tatou e rave na mua, ma te apiti tamau atu ma te itoito rahi, mai ta Iesu i rave. (Mataio 6:33; Timoteo 1, 5:8) E nehenehe tatou e horoa ia tatou iho i roto i te taviniraa, e horoa noa i to tatou taime, itoito, e faufaa no te turu i te reira. (Luka 13:24) E e nehenehe tatou e haamanaˈo noa e mea ru ta tatou ohipa. (Timoteo 2, 4:2) E titauhia ia faaohipa tatou i te mau taime maitatai atoa no te poro!

22. Eaha te hiˈopoahia i te pene i muri nei?

22 Ua faaite atoa Iesu e ua taa ia ˈna te faufaaraa o te ohipa ma te haapapu e e tamau te reira i muri aˈe i to ˈna poheraa. Ua faaue oia i ta ˈna mau pǐpǐ ia tamau i te rave i te ohipa pororaa e haapiiraa. O taua ohipa ra te tumu parau o te pene i muri nei.

a Ei hiˈoraa, a ui ai oia no te aha te hoê ati Iuda e paraparau ai i te hoê Samaria, te faahiti ra ïa oia i te peapea ahia ˈtura senekele i rotopu i na nunaa e piti. (Ioane 4:9) E parau atoa oia e no ǒ mai to ˈna nunaa ia Iakoba ra, mea patoi roa hoi na te mau ati Iuda o taua tau ra i te reira parau. (Ioane 4:12) E pii ratou i to Samaria to Kuta no te haapapu e no ǒ mai ratou i te mau nunaa ěê.

b Poro te auraa, e faaite haere ïa e hoê poroi. Hoê â atoa auraa no e haapii atu, teie râ e horoahia te hoê poroi hohonu e tei tatara-maitai-hia ˈtu â. Te hoê haapiiraa maitai, o te iteraa ïa i te mau ravea e putapû ai te aau no te turai i te mau piahi ia faaohipa i ta ratou e faaroo ra.

c No nia i teie irava, te na ô ra te hoê buka e: “Ia paari te huero maa, e taui te ǔ matie ei ǔ rearea, aore ra marearea, e tapao faaite ïa e ua tae i te taime ootiraa.”