Eaha to roto?

Tapura tumu parau

PENE 10

“Ua papaihia”

“Ua papaihia”

“Teie parau i papaihia . . . , ua tupu ïa i teie mahana”

1-3. Eaha te faaotiraa faufaa roa ta Iesu e hinaaro ia huti mai to Nazareta, e eaha te haapapuraa ta ˈna e horoa?

 TEI te omuaraa o ta Iesu taviniraa. I hoˈi na te Mesia i Nazareta, to ˈna oire tumu. Ta ˈna fa, o te tautururaa ïa i te taata ia huti mai i te hoê faaotiraa faufaa roa: O ˈna te Mesia i tohu-atea-hia! Eaha te haapapuraa ta ˈna e horoa?

2 Eita e ore e mea rahi te tiai ra i te hoê semeio. Ua faarooroo ratou i te mau ohipa maere ta Iesu i rave. Eita râ oia e horoa ˈtu i te tahi tapao. E haere hoi oia i te sunago mai ta ˈna i matau. E tia oia i nia no te taio, e e horoahia ˈtu te otaro a Isaia. E otaro roa, e e heheu maite Iesu i te otaro mai te hoê pae e i te tahi atu pae, a ite atu ai oia i te irava ta ˈna e imi ra. Ia oti, e taio haapuai oia i tei parauhia i teie nei te Isaia 61:1-3.—Luka 4:16-19.

3 Mea papu e ua ite te feia e faaroo ra i te irava. E parau tohu no nia i te Mesia. Te tiatonu ra te mata o to te sunago atoa ia Iesu. Aita e maniania. I reira Iesu e haamata ˈi i te faataa, peneiaˈe ma te hohonu: “Teie parau i papaihia ta outou i faaroo mai nei, ua tupu ïa i teie mahana.” E maere te feia e faaroo ra i ta ˈna mau parau maitatai rahi, tera râ, e au ra e mea rahi te hinaaro â e ite i te tahi tapao taa ê. E faaohipa râ Iesu ma te itoito i te hoê hiˈoraa Bibilia no te faaite e te ere ra ratou i te faaroo. Eita e maoro, e tamata to Nazareta i te taparahi pohe ia ˈna!—Luka 4:20-30.

4. Eaha te hiˈoraa i roto i ta ˈna taviniraa ta Iesu i horoa, e eaha ta tatou e hiˈopoa i roto i teie pene?

4 I ǒ nei, te horoa ra Iesu i te hoê hiˈoraa ta ˈna i tapea noa i te roaraa o ta ˈna taviniraa. Ua turui oia i nia i te Parau arataihia e te Atua. Parau mau, mea faufaa roa ta ˈna mau semeio no te faaite e tei ia ˈna ra te varua moˈa o te Atua. Aita ˈtu e mea faufaa aˈe no Iesu maoti râ te mau Papai moˈa. E hiˈopoa mai tatou i te hiˈoraa ta ˈna i vaiiho mai i roto i taua tuhaa ra. E hiˈopoa mai tatou mea nafea to tatou Fatu i te faahitiraa i te Parau a te Atua, te parururaa i te Parau a te Atua, e te faataaraa i te Parau a te Atua.

Te faahitiraa i te Parau a te Atua

5. Eaha ta Iesu i faaoti papu i te faaite i te feia e faaroo ra ia ˈna, e mea nafea to ˈna haapapuraa i te tanoraa o ta ˈna mau parau?

5 Ua hinaaro Iesu ia ite te taata nohea mai ta ˈna poroi. Teie ta ˈna i parau: “E ere na ˈu iho ta ˈu e haapii nei, na tei tono mai râ ia ˈu.” (Ioane 7:16) I te tahi atu taime, ua na ô oia e: “Eita roa vau e rave i te tahi noa ˈˈe mea mai ta ˈu e hinaaro. Mai ta te Metua râ i haapii mai, o ta ˈu ïa e parau.” (Ioane 8:28) Ua parau â oia e: “Te mau mea ta ˈu e parau ia outou e ere ïa i to ˈu iho mau manaˈo. Teie râ, te rave nei te Metua i ta ˈna mau ohipa na roto ia ˈu mea hoê noa hoi mâua.” (Ioane 14:10) No te haapapu i te tanoraa o taua mau parau ra, ua faahiti pinepine Iesu i te Parau a te Atua.

6, 7. (1) I nia i teihea faito to Iesu faahitiraa i te mau Papai Hebera, e no te aha e ohipa faahiahia ˈi te reira? (2) Mea nafea ta Iesu haapiiraa i te taa-ê-raa i ta te mau papai parau?

6 Ia hiˈopoa-maitai-hia te mau parau i papaihia a Iesu, e itehia e ua faahiti roa aore ra ua faaohipa oia hau atu i te 50 i nia i te hanere o te mau Papai Hebera. Ia hiˈohia, e ere i te ohipa faahiahia. E ui paha oe no te aha, i roto e toru matahiti e te afa pororaa e haapiiraa, aita o ˈna i faahiti i te taatoaraa o te mau buka o te mau Papai Hebera? E nehenehe hoi ta ˈna. A haamanaˈo, o te tahi noa tuhaa iti o te mau parau e ohipa a Iesu tei papaihia. (Ioane 21:25) E nehenehe paha ta oe e taio haapuai i te taatoaraa o te mau parau i papaihia a Iesu i roto noa tau hora. I teie nei, a feruri na e te paraparau ra oe no nia i te Atua e ta ˈna Faatereraa arii tau hora noa e te faaitoito ra oe i te faahiti hau atu i te afaraa o te mau Papai Hebera! I roto atoa i te rahiraa o te mau tupuraa, aita ta Iesu e otaro papaihia. I to ˈna horoaraa i ta ˈna Aˈoraa tuiroo i nia i te mouˈa, ua mau aau ia ˈna i to ˈna faahitiraa e faaohipa-atoa-raa e rave rahi irava o te mau Papai Hebera!

7 Te faaite ra ta Iesu mau faahitiraa i to ˈna faatura rahi i te Parau a te Atua. Ua “maere” te feia e faaroo ra ia ˈna “i ta ˈna huru haapiiraa, te haapii ra hoi oia ia ratou mai te hoê taata e mana to ˈna, eiaha râ mai te mau papai parau.” (Mareko 1:22) Ia haapii te mau papai parau, mea au na ratou e faahiti i tei parau-noa-hia te ture parau-vaha-hia e i te mau rabi ite no tahito ra. Aita roa ˈtu Iesu i faahiti i te ture parau-vaha-hia aore ra te tahi rabi ei aratai. Ua hiˈo râ oia i te Parau a te Atua ei aratai papu. I to ˈna haapiiraa i ta ˈna mau pǐpǐ e faaafaroraa i to ratou manaˈo hape, ua parau noa oia: “Ua papaihia.”

8, 9. (1) Mea nafea to Iesu tururaa i te mana o te Parau a te Atua i to ˈna tamâraa i te hiero? (2) Mea nafea to te mau aratai haapaoraa i te hiero faaiteraa i te faatura ore rahi i te Parau a te Atua?

8 I to Iesu tamâraa i te hiero i Ierusalema, ua parau oia e: “Ua papaihia: ‘E parauhia to ˈu fare e fare no te pure,’ te faariro nei râ outou i te reira ei ana no te eiâ.” (Mataio 21:12, 13; Isaia 56:7; Ieremia 7:11) I te mahana na mua ˈtu, i rave na oia e rave rahi ohipa faahiahia i reira. No to ratou maere rahi, ua arue te mau tamaroa rii ia ˈna. Ua ui râ te mau aratai haapaoraa ia Iesu ma te riri aita anei oia e faaroo ra i ta te mau tamarii e parau ra. Teie ta ˈna i pahono atu: “E. Aita anei outou i taio: ‘Ua faatupu oe i te arueraa na roto i te vaha o te mau tamarii e te mau aiû’?” (Mataio 21:16; Salamo 8:2) Ua hinaaro Iesu ia ite taua mau taata ra e te farii ra te Parau a te Atua i te ohipa e tupu ra i reira.

9 I muri aˈe, ua putuputu taua mau aratai haapaoraa ra e ua mârô ia Iesu, ma te ui e: “Na roto i teihea mana e rave ai oe i teie mau mea atoa?” (Mataio 21:23) I faataa maitai roa na Iesu i te Tumu o to ˈna mana. Aita oia i faaô mai i te mau manaˈo apî, ma te hamani i te mau haapiiraa apî. Te faaohipa noa ra oia i te Parau a to ˈna Metua. No reira, te faaite mau ra taua mau tahuˈa e papai parau ra i te faatura ore rahi ia Iehova e i ta ˈna Parau. Ua tano roa ia faahapa Iesu ia ratou ma te faaite roa i te ino o to ratou mau manaˈo turai.—Mataio 21:23-46.

10. E nafea tatou e nehenehe ai e pee ia Iesu i roto i ta tatou faaohiparaa i te Parau a te Atua, e eaha ta tatou mau ravea aita Iesu i fanaˈo na?

10 Mai ia Iesu, te turui nei te mau Kerisetiano mau i teie tau i nia i te Parau a te Atua i roto i te taviniraa. E ati aˈe te ao nei, ua matauhia te mau Ite no Iehova no to ratou hinaaro ru e faaite ia vetahi ê i te hoê poroi no roto mai i te Bibilia. Te faahiti pinepine ra ta tatou mau papai i te Bibilia. E i roto i ta tatou taviniraa, te na reira atoa ra tatou, ma te tutava i te haafaufaa i te mau Papai i te mau taime atoa e paraparau ai tatou i te taata. (Timoteo 2, 3:16) Auê te oaoa ia faatia te hoê taata ia tatou ia taio atu i te Bibilia e ia aparau no nia i te faufaaraa e te auraa o te Parau a te Atua! Aita to tatou e feruriraa tia roa mai to Iesu, teie râ mea rahi ta tatou mau ravea aita Iesu i fanaˈo na. Hau atu i te Bibilia taatoa i piahia na roto e rave rahi atu â reo, mea rahi ta tatou ravea no te ite i te mau irava atoa ta tatou e imi ra. E faaoti papu anaˈe ïa i te tamau i te faahiti i te Bibilia e i te aratai i te taata i roto i te mau taime atoa!

Te parururaa i te Parau a te Atua

11. No te aha Iesu i paruru pinepine ai i te Parau a te Atua?

11 Ua ite Iesu e te faaino-pinepine-hia ra te Parau a te Atua, aita roa ˈtu râ oia i maere i te reira. Teie ïa ta Iesu i parau i to ˈna Metua i roto i te pure: “E parau mau ta oe parau.” (Ioane 17:17) E ua ite maitai Iesu o Satani “te arii o teie nei ao,” “e haavare e te metua no te haavare.” (Ioane 8:44; 14:30) No te patoi i te mau faahemaraa a Satani, ua faahiti Iesu i te mau Papai e toru taime. Ua faahiti Satani i te hoê irava i roto i te Salamo, ma te opua mau i te faaohipa hape i te reira, e ua pahono Iesu ma te paruru i te Parau a te Atua i taua faaohiparaa hape ra.—Mataio 4:6, 7.

12-14. (1) Mea nafea to te mau aratai haapaoraa faatura-ore-raa i te Ture a Mose? (2) Mea nafea to Iesu parururaa i te Parau a te Atua?

12 Ua paruru pinepine Iesu i te mau Papai moˈa i te faaohiparaa hape, te tatararaa hape, e te faahohoˈaraa hape. Ua faahohoˈa hape te mau aratai haapaoraa o to ˈna ra tau i te Parau a te Atua. Ua haafaufaa rahi aˈe ratou i te mau tuhaa haihai roa ˈˈe o te Ture a Mose, i te mau faaueraa tumu i reira te mau ture i te niuraahia. Ma te na reira, aita ratou i tauturu i te taata ia haamori i te Atua ma te tano. Ua faaitoito râ ratou i te taata ia hiˈo i te rapaeauraa eiaha râ i te mau mea faufaa aˈe, mai te parau-tia, te aroha hamani maitai, e te haapao maitai. (Mataio 23:23) Mea nafea to Iesu parururaa i te Ture a te Atua?

13 I roto i ta ˈna Aˈoraa i nia i te mouˈa, ua faahiti noa Iesu i te pereota “ua faaroo outou e i parauhia na,” no te faaite i te hoê faaueraa mana o te Ture a Mose. I muri iho, ua na ô oia “te parau atu nei râ vau,” e ua faataa ˈtu i te hoê faaueraa tumu tei hau aˈe i te haapaoraa i te Ture ma te faatia ture noa. Te mârô ra anei oia i te Ture? Aita, te paruru ra oia i te reira. Ei hiˈoraa, ua ite maitai te mau taata i te ture “Eiaha roa oe e taparahi pohe i te taata.” Ua parau râ Iesu ia ratou e te ririraa i te hoê taata, te ofati ra ïa i te auraa mau o te ture. Oia atoa te faahinaaroraa i te hoê taata e ere i to ˈna hoa faaipoipo, te ofati ra ïa i te manaˈo tumu o te ture a te Atua e faahapa ra i te faaturi.—Mataio 5:17, 18, 21, 22, 27-39.

14 I te pae hopea, ua parau Iesu e: “Ua faaroo outou e i parauhia na: ‘Ia here oe i to oe taata tupu e ia hae oe i to oe enemi.’ Tera râ, te parau atu nei au: A here noa i to outou mau enemi e a pure noa no tei hamani ino ia outou.” (Mataio 5:43, 44) No roto mai anei te faaueraa “ia hae oe i to oe enemi” i te Parau a te Atua? Eita, na te mau aratai haapaoraa noa tera haapiiraa. Ua anoi ratou i te Ture tia roa a te Atua e te mau manaˈo taata. Ua paruru Iesu ma te riaria ore i te Parau a te Atua i te mau faahopearaa ino o te mau tutuu a te taata.—Mareko 7:9-13.

15. Mea nafea to Iesu parururaa i te Ture a te Atua i te mau tamataraa i te faariro i te reira ei mea etaeta roa e te paari atoa?

15 Ua faaino atoa te mau aratai haapaoraa i te Ture a te Atua ma te faariro i te reira ei mea etaeta roa e te paari atoa. I to te mau pǐpǐ a Iesu huhutiraa maa huero sitona a haere ai ratou na roto i te hoê aua, ua parau te tahi mau Pharisea e te ofati ra ratou i te Sabati. Ua faaohipa Iesu i te hoê hiˈoraa Bibilia no te paruru i te Parau a te Atua i taua manaˈo tano ore ra. Ua faahiti noa oia i roto i te mau Papai i te raveraahia te pane pûpûhia o te hiero i rapaeau i te nao, i to Davida e to ˈna mau taata tei poia amuraa i te reira. Ua faaite Iesu i taua mau Pharisea ra e te ere ra ratou i te manaˈo faufaa o te aroha hamani maitai e te aumihi o Iehova.—Mareko 2:23-27.

16. Mea nafea to te mau aratai haapaoraa tauiraa i te faaueraa a Mose no nia i te faataaraa, e ua aha Iesu?

16 Ua hamani atoa te mau aratai haapaoraa i te mau ture ia ore ia auraro i te tahi o te mau faaueraa a te Ture a te Atua. Ei hiˈoraa, ia au i te Ture, e nehenehe te hoê tane e faataa i ta ˈna vahine ia ite oia i “te tahi mea au ore” no nia ia ˈna, te tahi fifi rahi o te faatae i te haama i nia i te utuafare. (Deuteronomi 24:1) I to Iesu râ tau, ua faaohipa te mau aratai haapaoraa i taua tiaraa ra ei otoheraa ia nehenehe te hoê tane e faataa i ta ˈna vahine no te mau tumu atoa, ia paapaa atoa ta ˈna maa! a Ua faaite Iesu e ua faahohoˈa hape roa ratou i te mau parau a Mose. Ua haamau faahou atura oia i te ture aveia matamua a Iehova no nia i te faaipoiporaa, oia hoi hoê noa hoa faaipoipo, e o te peu taotoraa tia ore te tumu hoê roa o te faataaraa.—Mataio 19:3-12.

17. E nafea te mau Kerisetiano i teie tau e nehenehe ai e pee ia Iesu i roto i te parururaa i te Parau a te Atua?

17 I teie mahana, te turai-atoa-hia ra te mau pǐpǐ a te Mesia ia paruru i te mau Papai moˈa i te faainoraa. Ia horoa te mau aratai haapaoraa i te manaˈo e ua hope te tau o te mau ture aveia o te Parau a te Atua, te faaino mau ra ïa ratou i te Bibilia. Te faaino-atoa-hia ra te Bibilia ia haapii te mau haapaoraa i te mau parau haavare a parau atu ai e e haapiiraa Bibilia tera. No tatou, e fanaˈoraa taa ê te parururaa i te Parau mau viivii ore a te Atua, ma te faaite ei hiˈoraa e ere te Atua i te hoê Toru tahi. (Deuteronomi 4:39) I te hoê â taime, e paruru tatou i te Bibilia ma te faatano i te parau, ma te mǎrû mau e te auraro maite.—Petero 1, 3:15.

Te faataaraa i te Parau a te Atua

18, 19. Eaha te tahi mau hiˈoraa e faaite ra e mea ite roa Iesu i te faataa i te Parau a te Atua?

18 Te ora ra Iesu i nia i te raˈi i te papairaahia te mau Papai Hebera. Eaha paha oia i te oaoa i to ˈna neheneheraa e haere mai i nia i te fenua e apiti i te faataaraa i te Parau a te Atua! A manaˈo, ei hiˈoraa, i tera mahana eita e moˈe i muri aˈe i to ˈna tia-faahou-raa i to ˈna farereiraa e piti o ta ˈna mau pǐpǐ i nia i te purumu e tae atu i Emausa. Hou raua a taa ˈi o vai o ˈna, ua faaite atu raua i to raua oto e peapea rahi no te poheraa to raua Fatu here. Ua aha oia? “Faataa maira oia ia raua i ta Mose e tae roa ˈtu i ta te mau peropheta atoa i parau no nia ia ˈna i roto i te taatoaraa o te mau Papai.” Eaha to raua huru? Ua parau raua ia raua iho i muri aˈe e: “Aita anei to tâua aau i putapû roa a paraparau mai ai oia ia tâua i nia i te purumu, a tatara maitai mai ai i te mau Papai?”—Luka 24:15-32.

19 I muri aˈe i taua noâ mahana ra, ua farerei Iesu i ta ˈna mau aposetolo e te tahi atu. A tapao na i ta ˈna i rave no ratou: “Tauturu ihora oia ia ratou ia taa maitai i te auraa o te mau Papai.” (Luka 24:45) Eita e ore e ua haamanaˈo taua taime oaoa ra ia ratou i te taime e rave rahi, i rave ai Iesu i te tahi mea mai tera no ratou, e no te feia atoa i faaroo ia ˈna. E pinepine oia i te faataa i te mau irava matau-maitai-hia i te feia e faaroo ra ia ˈna tei maere no te mea ua haapii ratou i te pue parau mau apî e ua taa maitai i te Parau a te Atua.

20, 21. Mea nafea to Iesu faataaraa i ta Iehova i parau na ia Mose i te raau taratara e ura ra?

20 I te hoê taime, te paraparau ra Iesu i te hoê pǔpǔ Sadukea. E pǔpǔ iti faaroo amaha ratou o te haapaoraa ati Iuda aita e tiaturi ra i te tia-faahou-raa. Teie ta Iesu i parau ia ratou: “Aita outou i taio i ta te Atua i parau ia outou no nia i te tia-faahou-raa o tei pohe: ‘O vau te Atua o Aberahama e te Atua o Isaaka e te Atua o Iakoba’? E ere oia i te Atua no te feia pohe, no te feia ora râ.” (Mataio 22:31, 32) E irava teie ta ratou i matau maitai, tei papaihia e te hoê taata faaturahia e te mau Sadukea, o Mose. Teie râ, te ite ra anei oe i te puai o te faataaraa a Iesu?

21 I paraparau na Mose e o Iehova i te raau taratara e ura ra i te area 1514 hou te tau o Iesu. (Exodo 3:2, 6) I taua taime ra, a 329 atura matahiti to Aberahama poheraa, a 224 to Isaaka, e a 197 to Iakoba. Tera râ, ua parau noa Iehova: “O vau” to ratou Atua. Ua ite taua mau Sadukea ra e e ere Iehova, mai te tahi atua o te mau nunaa ěê no tei pohe, o te faatere ra i te hoê ao i reira te feia pohe e haere ai. E ere, e Atua o ˈna “no te feia ora,” mai ta Iesu i parau. Eaha ïa te auraa? Teie te faaotiraa puai a Iesu: “Mea ora . . . ratou pauroa no ˈna.” (Luka 20:38) Te haamanaˈo maitai ra Iehova i te mau tavini here tei pohe. No te mea e mea papu roa ta Iehova opuaraa e faatia faahou mai i taua mau taata ra e nehenehe ai e parau e te ora ra ratou. (Roma 4:16, 17) E ere anei teie i te hoê faataaraa faahiahia i te Parau a te Atua? No reira ‘maere ihora te nahoa’!—Mataio 22:33.

22, 23. (1) E nafea tatou e nehenehe ai e faataa i te Parau a te Atua mai ia Iesu? (2) Eaha ta tatou e hiˈopoa i te pene i muri nei?

22 I teie tau, e fanaˈoraa taa ê ta te mau Kerisetiano no te faataa i te Parau a te Atua mai ia Iesu. Parau mau, aita to tatou e feruriraa tia roa. E pinepine râ, e nehenehe tatou e faaite ia vetahi ê i te hoê irava ta ratou i ite ê na e e faataa ˈtu i te tahi mau tuhaa o te reira aita paha ratou i feruri aˈenei. Ei hiˈoraa, ua faahiti noa na paha ratou i te mau parau “Ia raa to oe iˈoa” e “Ia tae to oe ra hau” i te roaraa o to ratou oraraa ma te ite ore o vai te iˈoa o te Atua aore ra eaha ta ˈna Faatereraa arii. (Mataio 6:9, 10, Te Bibilia Moˈa ra) E ravea faahiahia ïa ta tatou ia farii te hoê taata ia tatou ia horoa ˈtu i te mau faataaraa ohie e te maramarama i taua pue parau mau Bibilia ra!

23 Te faahitiraa, te parururaa e te faataaraa i te Parau a te Atua, e ravea faufaa roa ïa no te pee i ta Iesu huru faaiteraa i te parau mau. E hiˈopoa mai tatou i muri nei i te tahi mau ravea maitatai ta Iesu i faaohipa ia putapû te aau o te feia e faaroo ra ia ˈna i te pue parau mau Bibilia.

a I muri aˈe, ua parau te taata tuatapapa o te senekele matamua o Josèphe, te hoê Pharisea tei faataa, e i faatiahia na te faataaraa “no te mau tumu atoa (e mea rahi o taua mau tumu ra e itehia i rotopu i te mau tane).”