Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te araraa i te fare iho

Te araraa i te fare iho

E iva matahiti to Monique i te taime a haamata ’i taua taata ra i te hamani ino ia ’na i te pae taatiraa. Ua haamata na mua oia i te hi‘ohi‘o ia ’na ia tatara oia i to ’na ahu; i muri iho, ua haere roa mai oia i roto i to ’na piha i te po no te tapeapea i to ’na melo taatiraa. I to ’na patoiraa ’tu ia ’na, ua hae roa o ’na. I te hoê taime ua haru atu oia ia ’na e te hoê hamara e ua taora maira ia ’na na nia mai i te mau e‘a. “Aita hoê taata i tiaturi ia ’u,” o ta Monique ïa e haamana‘o ra—aita atoa to ’u metua vahine iho. Te taata hamani ino ia Monique, o te tane apî ïa a to ’na mama.

E ERE te taata mǎta‘u-ore-hia o te hahaere noa o ’na ana‘e ma te tapunipuni, te mea atâta roa ’‘e no te mau tamarii. O te hoê melo iho râ o te utuafare. Te tupu nei te rahiraa o te mau hamani-ino-raa i te pae taatiraa i te fare. Nafea ïa ia paruru hau atu i te fare i te hamani-ino-raa?

I roto i ta ’na buka, Taparahiraa i te feia hapa ore (beretane), te hi‘opoa ra te taata tuatapapa aamu ra o Sander J. Breiner i te mau haapapuraa o te hamani-ino-raa i te tamarii i roto e pae nunaa o te tau tahito—o Aiphiti, te fenua Taina, o Heleni, o Roma, e o Iseraela. Te faaoti ra oia e noa ’tu e ua tupu te hamani-ino-raa i Iseraela, mea varavara roa ïa ia faaauhia i te tahi atu mau nunaa e maha. No te aha? Taa ê atu i te mau nunaa e haaati ra ia ratou, ua haapiihia te taata i Iseraela ia faatura i te mau vahine e te mau tamarii—te hoê hi‘oraa maramarama tei noaa mai maoti te mau Papai Mo‘a. I to te mau ati Iseraela haapaoraa i te ture a te Atua no nia i te oraraa utuafare, ua arai ratou i te hamani-ino-raa i te tamarii. Te titau hau atu nei te mau utuafare no teie nei tau i te mau ture mâ e te au maite.

Te mau ture morare

E mana anei to te Bibilia i nia i to outou utuafare? Ei hi‘oraa, te na ô ra te Levitiko 18:6 [ia au i te T.a.a.] e: “Eiaha roa te hoê tane i rotopu ia outou, e haafatata ’tu i te hoê vahine fetii piri, ia ite atu i to ’na vai-tahaa-raa. O vau o Iehova.” Te turu atoa nei te amuiraa kerisetiano i teie mahana i te mau ture etaeta e opani ra i te mau hamani-ino-raa atoa i te pae taatiraa. Te taata e hamani ino noa ’tu i te hoê tamarii, e riro oia i te tiavaruhia, e tuuhia i rapae i te amuiraa. *Korinetia 1, 6:9, 10.

E tia i te mau utuafare atoa ia ite e ia hi‘opoa amui faahou i teie mau ture. Te faaue ra te Deuteronomi 6:6, 7 e: “E teie nei mau parau ta ’u e parau atu ia oe i teie nei mahana, ei roto i to aau e vai ai: e e haapii tamau maite oe i to mau tamarii i taua mau parau nei; o ta oe ïa e parau ia parahi noa oe i roto i te fare, e ia haere noa oe na te e‘a tia ra, e ia taoto noa oe ra, e ia tia noa oe i nia ra.” E titau te haapii-tamau-raa i teie mau ture hau atu i te a‘o-noa-raa i ta outou mau tamarii i te tahi mau taime. E titauhia te mau aparauraa tamau i reira te tahi e te tahi e horoa ’i e e faaroo ai i te mana‘o. I te tahi taime, e tia i te metua tane e te metua vahine atoa ia haapapu â i to raua turu i te mau ture a te Atua no nia i te taatiraa fetii e te mau tumu here o teie mau ture.

E tia atoa ia outou ia faaohipa i te mau aamu mai to Tamara e o Amanona, te mau tamarii a Davida, no te faaite i te mau tamarii e i te pae taatiraa, te vai ra te mau otia te ore roa e tia—e tae noa ’tu te mau fetii piri—ia na nia ’tu.—Genese 9:20-29; Samuela 2, 13:10-16.

E nehenehe te faaturaraa i teie mau faaueraa tumu e itehia i roto atoa i te mau faanahoraa no te oraraa. I roto i te hoê fenua no te pae Hitia o te râ, ua faaite mai te mau maimiraa e e tupu te taatiraa fetii i roto i te mau utuafare i reira te mau tamarii e taoto ai i pihai iho i te mau metua noa ’tu e aita e ereraa i te pae faanavairaa o te titau i te reira. Oia atoa, eita atoa e tano ia taoto te mau tamarii tamahine e tamaroa i roto i te hoê â roi aore ra te hoê â piha ia paari ana‘e ratou, mai te peu e e nehenehe te reira e apehia. Noa ’tu e ua riro te apǐapǐ o te fare ei tupuraa mau, e tia i te mau metua ia ara maitai i te faaotiraa e ihea roa te melo tataitahi o te utuafare e taoto ai.

Te opani nei te ture a te Bibilia i te inu-hua-raa i te ava, i te na ôraa e e nehenehe te reira e aratai i te peu faufau. (Maseli 23:29-33) Ia au i te hoê maimiraa, tau 60 e tae atu i te 70 i nia i te hanere o te feia i roohia i te taatiraa fetii o tei faaite e ua inu hua to ratou mau metua hamani ino i te ava i te haamataraa teie peu hamani-ino-raa.

Te hoê upoo utuafare here

Ua ite mai te mau taata maimi e mea pinepine a‘e te hamani-ino-raa i roto i te mau utuafare e mea haavî te mau tane. E mea hape roa te mana‘o tei parare e te vai noa nei te mau vahine no te haamâha i te mau hiaai o te tane ia au i te mau Papai. Te faaohipa nei vetahi mau tane i teie mana‘o e ere i te kerisetiano no te faatiamâ i to ratou raveraa i te hoê tamahine no te tahi mea o te ore e noaa mai ia ratou e ta ratou vahine. E nehenehe teie huru haavîraa e turai i te mau vahine i roto i teie mau huru tupuraa ia erehia i to ratou aifaitoraa i te pae no to ratou mau mana‘o hohonu. E rave rahi o te ere-atoa-hia nei i te hinaaro natura e paruru i ta ratou iho mau tamarii. (A faaau e te Koheleta 7:7.) I te tahi a‘e pae, ua faaite mai te hoê maimiraa e ia faaea rahi ana‘e te mau metua tane i rapae i te fare no to ratou rave-hua-raa i te ohipa, i te tahi taime, e tupu mai te mau taairaa i rotopu i te metua vahine e te tamaiti i te pae tino.

Eaha te huru o to outou iho utuafare? Te rave ra anei outou te tane i to outou tiaraa ma te ara maite, aore ra te horoa ’tura anei outou e na ta outou vahine e haapao? (Korinetia 1, 11:3) Te faaite ra anei outou i nia i ta outou vahine, te here, te popou, e te faatura? (Ephesia 5:25; Petero 1, 3:7) Te haafaufaa ra anei outou i te mau mana‘o o ta outou mau vahine? (Genese 21:12; Maseli 31:26, 28) Eaha te huru o ta outou mau tamarii? Te faariro ra anei outou ia ratou ei mau tao‘a faufaa rahi? (Salamo 127:3) Aore ra te hi‘o ra anei outou ia ratou ei mau hopoia teimaha, o ta outou e nehenehe e haavî? (A faaau e te Korinetia 2, 12:14.) A haapae roa i te mau mana‘o hape, te ore e tuea i te mau Papai no nia i te mau tiaraa o te mau melo i roto i to outou utuafare, e e paruru maitai ïa outou ia ’na i mua i te hamani-ino-raa.

Te hoê vahi paruruhia i te pae no te mau mana‘o hohonu

Te na ô ra te hoê vahine apî o ta tatou e pii o Sandi e: “Ua topa to ’u utuafare taatoa i roto i te hoê huru tupuraa o te aratai papu i te hamani-ino-raa. Aita matou i amui atu ia vetahi ê, e ua faataa ê te melo tataitahi ia ’na i te tahi pueraa.” Te faataa-ê-raa ia vetahi ê, te etaeta, e te hunaraa i te ohipa—e mau haerea au ore, e patoi ra i te mau Papai, o tei riro ei mau tapao no te hoê utuafare hamani ino. (A faaau e te Samuela 2, 12:12; Maseli 18:1; Philipi 4:5.) A faatupu i te hoê huru i roto i te utuafare o te paruru maitai i te mau mana‘o hohonu o te tamarii. E tia i te fare ia riro ei vahi i reira ratou e faaitoitohia ’i, i reira e ore ratou e mǎta‘u i te haamahora i to ratou mafatu e i te paraparau ma te huna ore.

Oia atoa, e titauraa rahi to te mau tamarii ia faaite i to ratou here na roto i to ratou tino—mai te apaparaa, te horomiriraa, te tapearaa i te rima, te hautiraa. Eiaha outou ia faarahi roa i te mana‘oraa i te atâta o te hamani-ino-raa i te pae taatiraa na roto i te haapaeraa i teie mau faaiteraa no te here. A haapii i te mau tamarii na roto i te faaite-tahaa-raa i te here, te mahanahana, e te haapopouraa e mea faufaa roa ratou. Te haamana‘o ra o Sandi e: “Ua mana‘o to ’u Mama e eita e tano ia haapopou ia matou. E riro matou i te faaoru.” Ua faaoromai o Sandi ma te mamû noa hoê ahuru matahiti hamani-ino-raa i te pae taatiraa. E hema ohie a‘e te mau tamarii o tei ore i paruruhia e te iteraa e te herehia ra ratou, e feia faufaa ratou, i te mau parau haapopou a te taata hamani ino, to ’na “here,” aore ra ta ’na mau haamǎta‘uraa e ore e here faahou ia ratou.

Te titau nei te tamarii ia rahi te ara-maite-raa mahanahana tei î i te here

Ua parau te hoê tane mâhu o tei hamani ino i te mau hanere rahiraa tamaroa i te pae taatiraa i nia i te hoê tau e 40 matahiti e, o te mau tamaroa e hiaai ra i te hoê hoa mai ia ’na ra, te feia vare ohie “maitatai roa ’‘e.” Eiaha e faatupu i teie huru hiaai i roto i ta outou tamarii.

Te ofatiraa i te ohuraa o te hamani-ino-raa

I raro a‘e i te tamataraa ino mau, ua parau o Ioba e: “Ua fiu roa vau i to ’u nei oraraa; e tuu noa ’tu na vau i ta ’u nei parau; e parau â vau ma te ati rahi o to ’u nei varua.” (Ioba 10:1) Oia atoa, e rave rahi mau metua o tei ite e e nehenehe ta ratou e tauturu i ta ratou mau tamarii na roto i te tautururaa ia ratou iho. Ua tapao mai te vea ra The Harvard Mental Health Letter aita i maoro a‘enei e: “Te faaitoito atoa nei te mau faaheporaa totiale puai eiaha te mau tane ia faaite i to ratou mauiui i te tupu-noa-raa o te hamani-ino-raa.” E au ra e te mau tane o tei ore i nehenehe e faaite tahaa i to ratou mauiui i te mea e ua hamani-ino-hia ratou i te pae taatiraa, e riro atoa mai ïa ratou iho ei feia hamani ino i te pae taatiraa. Te faataa ra te buka The Safe Child Book e ua hamani-ino-hia te rahiraa o te feia hamani ino i te tamarii i to ratou nainairaa, aita râ hoi ratou i noaa i te tauturu no te rapaau ia ratou. Ua faaite ratou i to ratou mauiui e to ratou riri na roto i te hamani-ino-raa i te tahi atu mau tamarii. *—A hi‘o atoa i te Ioba 7:11; 32:20.

Mea rahi a‘e atoa te atâta no te mau tamarii ia ore ana‘e te mau metua vahine e haapii i te faaruru i te hamani-ino-raa i ravehia i nia ia ratou i mutaa ihora. Ei hi‘oraa, te tapao ra te feia maimi e mea pinepine te mau vahine o tei hamani-ino-hia i te pae taatiraa i to ratou tamariiriiraa ra, i te faaipoipo e te mau tane hamani ino i te tamarii. Hau atu, mai te peu e aita te hoê vahine i manuïa i te faaruru i te hamani-ino-raa tahito, e mea fifi paha no ’na ia paraparau no nia i te hamani-ino-raa e ta ’na mau tamarii. Mai te peu e e tupu te hamani-ino-raa, eita paha ta ’na e nehenehe e ite papu i te reira e e rave i te ohipa e titauhia ra. I reira, na te mau tamarii ïa e aufau i te hoo riaria no te ohipa ore o to ratou metua vahine.

No reira, e nehenehe te peu hamani ino e haere mai te hoê ui e tae atu i to muri iho. Parau mau, e rave rahi mau taata o te maiti nei eiaha e faaite i te ohipa mauiui i roohia e ratou i mutaa ihora, o te manuïa nei i te ora i to ratou oraraa, e e nehenehe ratou e haapopouhia. Tera râ, i roto e rave rahi mau taata, mea hohonu atu â te pepe, e te titau nei ratou i te tutavaraa rave-amui-hia—e tae noa ’tu, mai te peu e mea titauhia, te imiraa i te tauturu a te feia aravihi i roto i teie toroa—no te rapaau i te mau pepe ino mau o te tamariiriiraa. Ta ratou tapao, e ere ïa te haaparuparuraa i te aroharaa ia ratou iho. Te hinaaro nei ratou e ofati i teie ohuraa riaria e te mauiui o te hamani-ino-raa i te tamarii e faaino nei i to ratou utuafare.—A hi‘o i te A ara mai na! o te 8 no atopa 1991, mau api 3-11.

Te hopea o te hamani-ino-raa

Mai te peu e e faaohipahia ma te tano, e nehenehe te mau haamaramaramaraa i nia nei e faaiti i te atâtaraa e ia tupu te hamani-ino-raa i te tamarii i roto i to outou utuafare. A haamana‘o râ e e ohipa te feia hamani ino ma te tapuni, te hauti nei ratou i nia i te tiaturi o te taata, e te faaohipa nei ratou i te mau ramâraa a te mau taata paari i nia i te mau tamarii hapa ore. E inaha hoi, e riro vetahi o ratou i te ape i te faautuaraa no ta ratou mau ohipa iino hairiiri.

Teie râ, ia papu ia outou e te ite ra te Atua i te ohipa o ta ratou e rave ra. (Ioba 34:22) Mai te peu e eita ratou e tatarahapa e e taui, eita o ’na e haamoe i ta ratou mau ohipa faufau. E faaite tahaa roa oia i ta ratou mau ohipa i te tau mau ra. (A faaau e te Mataio 10:26.) E faatupu oia i te haavaraa. Te tǎpǔ nei te Atua ra o Iehova i te hoê tau i reira ‘e tâpû-ê-hia’ te feia haavare atoa ‘i te fenua nei,’ e o te feia haehaa e te feia mǎrû ana‘e o te here nei i te Atua e to ratou taata-tupu o te faatiahia ia vai mai. (Maseli 2:22; Salamo 37:10, 11, 29; Petero 2, 2:9-12) Te vai nei teie tiaturiraa faahiahia o te hoê ao apî maoti te tusia o te hoo a Iesu Mesia. (Timoteo 1, 2:6) I reira, e i reira noa, te hamani-ino-raa e hope ai e a muri noa ’tu.

A tiai noa ’tu ai i taua taime ra, e tia ia tatou ia imi i te mau ravea atoa no te paruru i ta tatou mau tamarii. E mea faufaa roa hoi ratou! E ineine te rahiraa o te mau metua i te haamǎta‘u i to ratou iho maitairaa no te paruru i ta ratou mau tamarii iti. (A faaau e te Ioane 15:13.) Mai te peu e eita tatou e paruru i ta tatou mau tamarii, e mea riaria mau te mau faahopearaa e noaa mai. Ia na reira râ tatou, e horoa ’tu ïa tatou i te hoê ô faahiahia mau—te hoê tau tamariiriiraa o tei paruruhia e o tei tiamâ i te ati. E riro ratou mai te papai salamo, o tei papai e: “Te parau nei au ia Iehova, To ’u ïa haapuraa e to ’u pare, tau Atua, e ta ’u e tiaturi nei.”—Salamo 91:2.

^ par. 6 E tupu te hamani-ino-raa o te hoê tamarii i te pae tino ia rave te hoê tane aore ra te hoê vahine i te hoê tamarii no te haamâha i to ’na iho mau hinaaro i te pae taatiraa. E titau pinepine te reira i ta te Bibilia e parau ra te poroneia, oia hoi por·neiʹa, tei roto hoi te horomiriraa i te mau melo taatiraa, te taotoraa, e te taatiraa tino na roto i te vaha aore ra te ohure. E nehenehe vetahi mau ohipa hamani ino, mai te horomiriraa i te titi, te mau aniraa ia taoto roa, te faaiteraa i te mau hoho‘a faufau i te hoê tamarii, te tamoemoeraa, e te faaiteiteraa faufau, e faaauhia i ta te Bibilia e opani ra ei “mau peu faufau.”—Galatia 5:19-21; a hi‘o i Te Pare Tiairaa o te 15 no mati 1983, nota i raro i te api 30.

^ par. 19 I te mea e ua hamani-ino-hia te pae rahi o te feia hamani ino i te tamarii i to ratou nainairaa, e ere te auraa e e faariro iho â te hamani-ino-raa i te mau tamarii ei feia hamani ino a muri a‘e. Aita i naeahia hoê i nia i te toru o te mau tamarii i hamani-ino-hia o te riro mai ei feia hamani ino i te tamarii.