Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Mau mana‘o hape matauhia

Mau mana‘o hape matauhia

Mana‘o hape: Te feia hamani ino i te tamarii, e mau taata matau-ore-hia ïa, e feia maamaa haru tamarii o te faaohipa i to ratou puai no te hamani ino ia ratou.

I roto i te rahiraa o te mau tupuraa—mai te 85 tae atu i te 90 i nia i te hanere ia au i te tahi mau numeraraa—te taata hamani ino, o te hoê ïa taata matauhia e te tamarii e ta ’na e tiaturi ra. Maoti i te faaohipa i te puai, mea pinepine e rave rii mǎrû noa te feia hamani ino i ta ratou mau peu taatiraa i nia i te tamarii, ma te hauti i nia i te ite ore o te tamarii e to ’na feruriraa taotiahia. (A faaau e te Korinetia 1, 13:11 e te Maseli 22:15.) E ere teie mau taata hamani ino mai tei matau-noa-hia i te mana‘o, oia hoi te feia maamaa ori haere noa. E rave rahi e mau taata faaroo ïa, tei faaturahia, e mea au-roa-hia ratou i roto i to ratou vahi. Ia au i te Pu maimiraa FBI a te Hau marite, “mea hape roa ia mana‘o e eita te hoê taata e rave i te peu taatiraa i nia i te tamarii, no te mea noa e e taata maitai o ’na, e haere o ’na i te pure, e rave puai oia i te ohipa, mea au na ’na te mau animala, e vetahi atu â.” Te faaite ra te mau maimiraa i ravehia aita i maoro a‘enei e mea hape atoa ia mana‘o e te feia hamani ino, e mau tane ana‘e ïa, aore ra o te mau vahine ana‘e te hamani-ino-hia.

Mana‘o hape: E mau aamu ana‘e ta te tamarii e faatia ra aore ra e haavare ratou no nia i te hamani-ino-raa i te pae taatiraa.

I roto i te mau tupuraa matauhia, te erehia nei te mau tamarii i te ite aore ra te aravihi i te pae no te taatiraa o te tino no te haavare no nia i te mau pariraa no te hamani-ino-raa, noa ’tu e e nehenehe vetahi mau tamari nainai e anoi noa i te mau tuhaa iti. Te farii nei te taata tiaturi ore roa ’‘e o te feia maimi e e parau mau iho â te rahiraa o te mau pariraa no te hamani-ino-raa. A rave na i te buka Te maamaaraa no nia i te hamani-ino-raa i te pae taatiraa—Tuatapapa-faahou-raa i te mau haavaraa i te feia tahutahu no Salem, o te tatara ra i te mau pariraa haavare no te hamani-ino-raa i te pae taatiraa. * Te farii atoa ra teie buka e: “Ua parare te hamani-ino-raa mau i te tamarii i te pae taatiraa e ua tano iho â . . . te pae rahi o te mau faaiteraa a te mau tamarii e ua hamani-ino-hia ratou i te pae taatiraa (peneia‘e e 95% aore ra hau atu).” No te mau tamarii, e mea fifi roa ia faaite e ua hamani-ino-hia ratou. Ia haavare ana‘e ratou no nia i te hamani-ino-raa i te pae taatiraa, mea pinepine no te parau ïa e aita te reira i tupu noa ’tu e ua tupu mau iho â.

Mana‘o hape: Mea faahema roa te mau tamarii e mea pinepine na ratou iho â e imi e ia hamani-ino-hia ratou i te pae taatiraa na roto i to ratou haerea.

E mana‘o hape roa teie, i te mea e, ia hi‘o-ana‘e-hia, te faahapa ra oia i te tamarii i hamani-ino-hia. Aita te mau tamarii e taa maitai ra i te parau no te taatiraa i te pae tino. Aita to ratou e mana‘o no nia i te ohipa i taaihia i teie mau peu aore ra nafea te reira ia taui ia ratou. Eita ïa ta ratou e nehenehe e farii i te reira na nia i to ratou iho mana‘o. Na te taata hamani ino, e na ’na ana‘e, e amo i te hopoia no te hamani-ino-raa.—A faaau i te Luka 11:11, 12.

Mana‘o hape: Ia faaite ana‘e te mau tamarii i te hamani-ino-raa, e tia i te mau metua ia haapii ia ratou ia haapae i te faahiti i teie tumu parau e ia ‘haamoe roa i te ohipa i tupu.’

O vai te tauturuhia ra mai te peu e e mamû noa te tamarii no nia i te hamani-ino-raa? E ere anei te taata hamani ino? Inaha, ua faaite te mau tuatapaparaa e e nehenehe te hunaraa i te ohipa i tupu e te haavîraa i te mau mana‘o hohonu ei ravea manuïa ore roa ’‘e no te faaruru i te pepe o te hamani-ino-raa. Ia au i na ravea rapaauraa e iva i faaohipahia e te hoê pǔpǔ taata paari i ora mai i te taatiraa fetii i tuatapapahia i te fenua Beretane, o te feia o tei huna, o tei ape, aore ra o tei patoi i te tumu parau tei farerei i te fifi rahi roa ’‘e i te pae hohonu e te peapea i roto i to ratou oraraa taata paari. Mai te peu e e roohia outou i te hoê haruraa riaria mau, e hinaaro anei outou e ia parauhia mai outou ia ore e faaite i te ohipa i tupu? No te aha ïa e parau atu ai i teie huru parau i te hoê tamarii? Ia vaiiho-ana‘e-hia te tamarii ia faaite i te huru iho â e tano i mua i teie ohipa riaria, mai te mauiui, te riri, te oto, e noaa mai ïa ia ’na te ravea a muri a‘e no te haamoe i te hamani-ino-raa.

^ par. 5 I roto i te tahi mau faataaraa, ua itehia hoê o te mau metua e aro ra i te faaohiparaa i te pariraa no te hamani-ino-raa i te tamarii i te pae taatiraa ei mauhaa na ’na.