Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Tei mua ta outou tamarii i te ati!

Tei mua ta outou tamarii i te ati!

E ohipa hairiiri o te tupu mau nei te hamani-ino-raa i te tamarii i te pae taatiraa i roto i teie nei ao faufau. Ua faaite te vea ra Lear’s e: “Mea hau atu i rotopu ia tatou o ta ’na e tairi nei i te mariri ai taata, hau atu i te ma‘i mafatu, hau atu i te SIDA.” No reira, te mana‘o nei o A ara mai na! e e hopoia na ’na ia tamata i te faaara i to ’na mau taata taio i te atâtaraa o teie ati e i te ohipa e nehenehe e ravehia.—A faaau e te Ezekiela 3:17-21; Roma 13:11-13.

I ROTO i te mau matahiti i mairi a‘enei, ua faaotohia te hoê tiaororaa na te fenua atoa nei no nia i te hamani-ino-raa i te tamarii i te pae taatiraa. Teie râ, ua aratai te mau ravea haapurororaa, tei faaiteite i te feia tuiroo o tei haere mai e vauvau i te hamani-ino-raa o tei ravehia i nia ia ratou i to ratou nainairaa, i te tahi mau mana‘o hape. Te tiaturi nei vetahi e ua riro teie mau paraparauraa atoa no nia i te hamani-ino-raa i te tamarii, ei peu apî noa. I te parau mau râ, e ere roa teie hamani-ino-raa i te pae taatiraa i te mea apî. No ǒ roa mai hoi i te omuaraa o te aamu taata nei.

Te hoê fifi no mutaa ihora

Tau 4000 matahiti i teie nei, ua tui te roo o te mau oire o Sodoma e o Gomora no ta raua mau peu faufau. E au ra e e ohipa matauhia te raveraa i te taatiraa o te tino e te tamarii i rotopu i te tahi atu mau peu hairiiri o taua fenua ra. Te faataa ra te Genese 19:4 e ua haere mai te nahoa taata no Sodoma tei maamaahia i te hiaai i te taatiraa tino “o te taata apî e te ruhiruhia” no te haru i na manihini tane e piti a Lota. A feruri na: No te aha te mau tamaroa apî roa e maamaahia ’i i te mana‘o e haru i te tane? Mea papu e ua haamatauhia ratou i te mau peu mǎhǔ hairiiri.

Tau senekele i muri iho, ua haere atu te nunaa o Iseraela i te fenua no Kanaana. I te mea e ua moe roa teie fenua i roto i te peu taatiraa fetii, te peu mǎhǔ, te taatiraa e te animala, te peu taiataraa, e tae noa ’tu te oroa faatusiaraa i te mau tamarii i te mau atua demoni, ua titauhia ia opani-etaeta-hia teie mau peu i roto i te Ture a Mose. (Levitiko 18:6, 21-23; 19:29; Ieremia 32:35) Noa ’tu te mau faaararaa a te Atua, ua pee atu te mau ati Iseraela orure hau, e oia atoa vetahi o ta ratou mau arii, i teie mau peu faufau.—Salamo 106:35-38.

Mea ino roa ’tu râ o Heleni e o Roma tahito ia Iseraela i roto i teie tuhaa. E peu matauhia i roto i na fenua e piti ia taparahi i te tamarii, e i Heleni, e mea fariihia ia taati atu te mau tane paari a‘e i te pae tino e te mau tamaroa apî. Mea rahi te mau vahi taiataraa e te tamaroa apî i roto i te mau oire atoa no Heleni tahito ra. I roto i te Hau emepera Roma, no te mea e ua parare roa te taiataraa tamarii, ua haamauhia te mau tute e te mau mahana faafaaearaa taa ê no taua ohipa ra. I roto i te mau tahua teata, e haruhia na te mau tamahine e ua faahepohia ratou ia rave i te mau taatiraa e te mau animala. Ua parare atoa teie mau peu hairiiri i roto e rave rahi mau nunaa ê atu no tahito ra.

Eaha ïa no to tatou nei tau? Ua naeahia anei te huitaata i te hoê faito teitei ia ore teie mau ohipa taatiraa faufau ia ruperupe faahou i teie mahana? Eita te feia haapii i te Bibilia e nehenehe e farii i teie mana‘o. Ua ite maitai hoi ratou e ua faataa te aposetolo Paulo i to tatou nei tau ei ‘anotau fifi ia faaruru.’ Ua faataa hu‘ahu‘a mai oia i te hereraa ia ’na iho o tei parare roa, te hereraa i te navenave, e te poheraa te here natura i roto i te utuafare fetii o tei u‘ana roa i roto i te totaiete taata no teie nei tau e ua parau atoa oia e: “E te mau taata iino e te feia haavare ra, e tupu â to ratou ino e e rahi atu.” (Timoteo 2, 3:1-5, 13; Apokalupo 12:7-12) Ua ino roa ’tu anei te hamani-ino-raa i te tamarii i te pae taatiraa, tei rave-pinepine-hia e te mau “taata iino e te feia haavare ra”?

Te hoê fifi ru

Mea pinepine te mau hamani-ino-raa i te tamarii i te rave-huna-hia, no reira, ua parauhia e tera paha te ohipa ino o te tapuni-rahi-roa ’‘e-hia i te mau mutoi. Noa ’tu râ, ua maraa roa teie mau ohipa iino i roto i te mau matahiti i mairi a‘enei. I te mau Hau amui no Marite, ua rave te vea ra Los Angeles Times i te hoê uiuiraa no nia i teie tumu parau. Ua itehia mai e e 27% o te mau vahine e e 16% o te mau tane o tei hamani-ino-hia i te pae taatiraa i to ratou nainairaa. Hoê â peapea e teie mau numera, te vai ra te mau numera papu no te mau Hau amui no Marite o tei maraa hau atu â.

I Malaisie, ua tataimaha te mau tabula no nia i te hamani-ino-raa i te tamarii i te pae taatiraa i roto i na ahuru matahiti i mairi a‘enei. I Thaïlande, tau 75% o te mau tane i roto i te hoê uiuiraa o tei farii e te rave ra ratou i te mau taatiraa e te mau tamarii taiata. I Helemani, te mana‘o nei te mau tia mana e te vai ra e 300 000 tamarii o te hamani-ino-hia nei i te pae taatiraa i te mau matahiti atoa. Ia au i te vea no Afirika Apatoa ra Cape Times, ua maraa te numera o te mau tabula no nia i teie mau hamani-ino-raa i nia i te 175% i roto i na matahiti e toru i mairi a‘enei. I te mau fenua Holane e i Kanada, ua ite mai te feia maimi e fatata hoê i nia i te toru o te mau vahine atoa o tei hamani-ino-hia i te pae taatiraa i to ratou nainairaa. I Filelane, e 18% o te mau tamahine haere haapiiraa tuarua (15 e 16 matahiti to ratou) e 7% o te mau tamaroa o tei faaite e ua taati ratou e te hoê taata e pae matahiti paari a‘e ia ratou.

I roto e rave rau mau fenua, ua itehia mai te mau tabula taiâ mau no nia i te mau faaroo o te hamani ino nei i te tamarii e te mau peu faufau i te pae taatiraa e te haamauiuiraa. Mea pinepine e eita te feia o te faaite ra e ua hamani-ino-hia ratou i teie mau peu iino e tiaturihia, e e arohahia.

No reira, e ere roa te hamani-ino-raa i te tamarii i te pae taatiraa i te ohipa apî aore ra i te mea varavara; e fifi tahito teie o tei parare roa i teie mahana. E riro to ’na mau faahopearaa e faaino roa i te hoê taata. E rave rahi feia o tei ora mai o te faaoromai nei i te mau mana‘o haafaufaa ore ia ratou iho e te faahaehaa ia ratou. Ua tapao mai te feia aravihi i roto i teie tuhaa i te tahi mau faahopearaa matauhia o te taatiraa fetii i nia i te mau tamahine, mai te faarueraa i te fare, te raveraa i te raau taero e te inuraa i te ava, te ma‘i hepohepo, te tamataraa i te haapohe ia ’na iho, te ohipa iino, te taiataraa, te topa-ore-raa te taoto, e te mau fifi no te haapii. Te mau faahopearaa e fa mai i muri iho oia ïa, te aravihi ore ei metua, te navenave-ore-raa i te pae taatiraa, te tiaturi ore i te tane, te faaipoiporaa e te hoê taata mea au na ’na ia taati i te tamarii, te peu mǎhǔ vahine, te taiataraa, e te hamani-ino-atoa-raa i te tamarii.

Eita teie mau faahopearaa e nehenehe e apehia e te hoê taata i hamani-ino-hia; eita atoa râ e nehenehe e faatiamâ i te haerea tia ore o te hoê taata no te mea noa e ua hamani-ino-hia oia i mutaa ihora. Eita te hamani-ino-raa i te pae taatiraa e faahepo i te feia hamani-ino-hia ia riro mai ei taiata aore ra ei feia ohipa iino; eita atoa te reira e faaore i ta ratou iho hopoia i roto i te mau maitiraa o ta ratou e rave a muri a‘e i roto i to ratou oraraa. Ua riro râ teie mau faahopearaa matauhia i nia i te feia i hamani-ino-hia ei mau atâtaraa mau. Te haamatara nei ratou i te faufaaraa o teie uiraa: Nafea ia paruru i ta tatou tamarii i te hamani-ino-raa i te pae taatiraa?