Eaha to roto?

Ua riro te parau o te faaahuraa e te faaneheneheraa ei turoriraa no ˈu

Ua riro te parau o te faaahuraa e te faaneheneheraa ei turoriraa no ˈu

Ua riro te parau o te faaahuraa e te faaneheneheraa ei turoriraa no ˈu

FAATIARAA A EILEEN BRUMBAUGH

UA PAARI au i roto i te haapaoraa autaeae Heremani. Mea piri ta matou huru haamoriraa i te haapaoraa a te pǔpǔ taata Amish e Mennonite. No roto mai teie pǔpǔ faaroo tei haamata i te matahiti 1708 i te haapaoraa tahito i Heremani parauhia Piétisme. Ia au i te hoê buka paari no nia i te mau haapaoraa, hoê o te mau haapiiraa rahi a te haapaoraa Piétisme, ”e hinaaro te huitaata i te evanelia a te Mesia.” (The Encyclopedia of Religion) No reira i faatupuhia ˈi e rave rahi tere mitionare i roto e rave rau fenua.

I te matahiti 1719, ua haamau Alexander Mack te hoê pǔpǔ iti faaroo i Pennsylvanie i Marite. I muri mai, e rave rahi atu pǔpǔ tei haamauhia e tei taa ê te tahi e te tahi. E tatararaa ê ta tera e tera pǔpǔ no nia i te mau haapiiraa a Alexander Mack. I roto i ta matou, e 50 noa mero. Ua faahepohia matou ia taio i te Bibilia e ia pee maite i te mau faaotiraa a te ekalesia.

I roto i to matou utuafare, e toru uˈi tei mau maite i roto i tera haapaoraa e tei pee i tera huru oraraa. Ua apiti au i tera ekalesia e ua bapetizohia i te 13raa o to ˈu matahiti. Ua paari mai au ma te tiaturi mea ino ia hoo mai i te pereoo, te pereoo faaapu anei, te niuniu paraparau, te radio aore ra te tahi atu matini uira. E ahu au noa to te mau vahine i roto i ta matou haapaoraa, eita matou e tâpû i to matou rouru aore ra e vaiiho i to matou upoo ma te tapoˈi-ore-hia. E huruhuru taa to te mau tane. Ia au i ta matou i haapii, e ere matou no teie nei ao, te auraa, eiaha ïa ei faaahuraa no teie tau, e faanehenehe e e faaunauna, na te teoteo hoi e turai ia na reira.

Ua haapiihia matou ia faatura i te Bibilia, ta matou maa pae varua te reira. I te mau poipoi atoa, na mua ˈˈe e tamaa ˈi, e haaputuputu matou i roto i te hoê piha no te faaroo ia papa ia taio mai i te hoê pene o te Bibilia e ia faataa mai i tei taiohia. Ia oti, e tuturi pauroa matou a pure ai papa. I muri iho, e faahiti mama i te pure a te Fatu. E tiai ru noa na vau i tera taime haamoriraa ia haaputuputu te utuafare taatoa no te feruri maite i te mau mea pae varua.

I ora na matou i te oire Delphi i Marite, e faaapu na matou e rave rahi maa. E afai atu matou i te reira i te oire na nia i te pereoo puaahorofenua no te hoo i roto i te aroâ aore ra i tera e tera fare. I to matou manaˈo, te raveraa i te ohipa rohirohi, e tuhaa ïa no ta matou taviniraa i te Atua. E rave matou i te reira i te mau mahana atoa, eiaha râ i te Tapati. I te tahi râ taime, mea ohipa roa matou i roto i te faaapu. Mea fifi ïa ia haapao noa i te mau mea pae varua.

Faaipoiporaa e aupururaa i te utuafare

I 1963, i te 17raa o to ˈu matahiti, ua faaipoipo vau ia James, te hoê mero o te haapaoraa autaeae Heremani. E maha uˈi ratou i roto i tera haapaoraa. Ua hinaaro roa mâua e tavini i te Atua e ua tiaturi atoa ta mâua te haapaoraa mau.

I 1975, e ono tamarii ta mâua, e i 1983, ua fanauhia mai te hitu e te hopea o ta mâua tamarii. Hoê anaˈe tamahine ta mâua, o Rebecca, o ˈna to muri mai i te matahiapo. Mea ohipa roa hoi matou, mea iti ta matou haamâuˈaraa e e oraraa haihai roa to matou. Ua haapii mâua i te tamarii i te mau aratairaa Bibilia ta mâua i haapii mai na roto i to mâua metua e te tahi atu mau mero o te haapaoraa autaeae Heremani.

Mea faufaa roa te huru rapaeau i roto i ta matou haapaoraa. I te mea eita tatou e ite eaha to roto i te aau o te taata, na to ˈna faaahuraa e faaite mai i to ˈna huru o roto. No reira no matou, ia faanehenehe roa te hoê taata i to ˈna rouru, e tapao tera mea teoteo oia. Mai te peu e hiˈo-rahi-hia to oe ahu no te rarahi o te hohoˈa e vai ra i nia iho, e tapao atoa tera no te teoteo. I te pae hopea, no teie mau manaˈo, aita ˈtura te mau Papai moˈa i haafaufaa-faahou-hia.

I roto i te fare tapearaa

I te pae hopea o te matahiti 1960, ua tapeahia o Jesse te taeae o ta ˈu tane, tei paari atoa i roto i te haapaoraa autaeae Heremani, no te mea aita oia i farii i te rave i te tau faehau. I reira o ˈna i te farereiraa i te Ite no Iehova o tei taa atoa, ia au i te Bibilia, e ere i te mea tano ia faaô i roto i te tamaˈi. (Isaia 2:4; Mataio 26:52) E rave rahi taime to Jesse paraparauraa no nia i te Bibilia e te mau Ite no Iehova e ua tapao atoa o ˈna i te mau huru maitatai ta ratou i faaite. I muri mai, ua bapetizohia o ˈna ei Ite no Iehova, aita râ matou i mauruuru i te reira.

Ua faataa o Jesse i ta ˈu tane no nia i ta ˈna i haapii. Ua rave atoa oia i te faanahoraa ia hapono-tamau-hia mai Te Pare Tiairaa e te A ara mai na! na James. Ua anaanatae roa ˈtu â o James i te haapii i te Bibilia, i hinaaro noa na oia e tavini i te Atua, aita râ i ite nafea ia faafatata i te Atua.

Noa ˈtu no matou no teie nei ao te haapaoraa Amish e Mennonite, ua faaitoito mai to matou mau tia ia taio i ta ratou mau buka, e oia atoa ta te haapaoraa autaeae Heremani. Mea hiˈo ino roa to ˈu papa i te mau Ite no Iehova, aita o ˈna i hinaaro ia taio matou i ta ratou mau vea, Te Pare Tiairaa e te A ara mai na! No reira vau i au ore ai ia taio James i te reira, a’unei o ˈna e vare ai i ta ratou mau haapiiraa hape.

Mea maoro to James manaˈoraa aita te tahi mau haapiiraa a te haapaoraa autaeae Heremani e tuati ra e te Bibilia. Tera iho â râ haapiiraa e parau ra, mea ino ia rave i te ohipa i te Tapati. Te parau ra ratou, e nehenehe e horoa i te pape na te animara i te Tapati, e opanihia râ ia hutihuti i te aihere. Aita râ to matou mau tia i horoa mai i te haapapuraa i roto i te Bibilia. Mea na reira vau i te haamataraa i te feruri mea hape paha tera mau haapiiraa.

Mea maoro mâua James i te tiaturiraa o te haapaoraa autaeae Heremani te faaroo fariihia e te Atua, e ere ïa i te mea ohie ia faarue i te reira. I roto râ i to mâua aau, ua taa ia mâua, eita mâua e nehenehe e faaea noa i roto i te hoê haapaoraa o te ore e pee mau ra i ta te Bibilia e haapii ra. No reira i te matahiti 1983, ua papai mâua i te hoê rata o te faataa ra i te tumu e faarue ai mâua i taua haapaoraa ra e ua ani atoa ia taiohia te reira i mua i te amuiraa. I muri mai, ua tiavaruhia mâua e tera haapaoraa.

Ua imi i te haapaoraa mau

I muri mai, ua haamata mâua i te imi i te haapaoraa mau. Ua hiˈo mâua teihea te haapaoraa o te faaohipa ra i te mea ta ratou e haapii ra ia vetahi ê. Na mua roa, ua tuu mâua i te hiti i te mau haapaoraa atoa e faaô i roto i te tamaˈi. Ua anaanatae noa râ mâua i te mau haapaoraa o te maiti i te hoê oraraa au noa e te hoê faaahuraa no te tau tahito. No to mâua manaˈo e, e tapao tera e ere teie haapaoraa no teie nei ao. Mai te matahiti 1983 e tae atu i te matahiti 1985, ua tere haere mâua na te fenua Marite no te hiˈopoa i tera e tera haapaoraa, ta te nunaa taata Mennonite, te faaroo parauhia Quakers, e te tahi atu mau pǔpǔ faaroo.

Ua haere mai te mau Ite no Iehova i ta matou faaapu piri i te oire Camden i te mataeinaa Indiana. E faaroo atu mâua mai te peu noa e faaohipa ratou i te huriraa Bibilia King James. Ua faatura vau i te mau Ite no Iehova no te mea eita ratou e faaô i roto i te tamaˈi. Aita râ vau i afaro i to ratou faaahuraa, eita hoi ratou e maiti i te faaahuraa e te faaneheneheraa o te tau tahito. No ˈu, tera hoi te tahi tapao o te haapaoraa mau e e ere tatou no teie nei ao. No ˈu, na te teoteo e turai i te taata ia maiti i te tahi atu faaahuraa aore ra ia hoo mai i te taoˈa.

Ua haamata o James i te haere i te putuputuraa a te mau Ite no Iehova ma te rave atoa i ta mâua mau tamaroa. Ua riri roa vau! Ua onoono ta ˈu tane ia haere atoa vau, aita râ vau i farii! I te hoê mahana, na ô mai nei o ˈna: “Noa ˈtu aita oe e afaro ra i ta ratou e haapii ra, a haere noa mai no te hiˈo i to ratou huru i nia i te tahi e te tahi!” Ua faahiahia roa hoi James i te huru o te mau Ite no Iehova.

I te pae hopea, faaoti atura vau i te haere, ia haapao maitai atoa râ vau. Ua tomo vau i roto i ta ratou fare putuputuraa e to ˈu faaahuraa no te tau tahito e te hoê taupoo. Aita e tiaa to ta mâua mau tamaroa e e faaahuraa no te tau tahito atoa to ratou. Ua farii maitai mai râ te mau Ite no Iehova. Ua maere roa vau i te huru ta ratou i faaite mai.

Ua faahiahia vau i te here ta ratou i faaite! Ua parau râ vau i roto ia ˈu, ‘Ua haere noa mai au no te hiˈo, eita vau e tia no te himene!’ I muri mai i te putuputuraa, e rave rahi uiraa ta ˈu ia ratou no nia i te mau mea aita vau e afaro ra aore ra no nia te tatararaa o te tahi irava. Noa ˈtu to ˈu huru, ua faaite noa mai te mau Ite no Iehova i te mǎrû. Ua faahiahia atoa vau, noa ˈtu o vai te Ite no Iehova ta ˈu i ui atu, hoê â pahonoraa ta ratou pauroa. I te tahi taime, ua papai roa mai ratou i te pahonoraa ia nehenehe au e hiˈopoa i te reira i muri aˈe. Ua au roa vau i tera raveraa!

I te matahiti 1985, ua haere to matou utuafare i te tahi rururaa a te mau Ite no Iehova i Memphis i te mataeinaa Tennessee. Ua haere noa matou no te hiˈo, e huruhuru taa noa â to James e e faaahuraa no te tau tahito noa â to matou. Pinepine te taata i te faafatata mai ia matou, ua putapû roa matou i te here e te farii maitai i faaitehia mai. Ua faahiahia atoa matou mea hoê ratou, noa ˈtu eaha te vahi ta oe e haere, hoê â haapiiraa ta te mau Ite no Iehova!

Ua putapû roa James i te here o te mau Ite no Iehova e ua farii i te hoê haapiiraa Bibilia. Ua hiˈopoa maitai o ˈna i te mau mea atoa ia papu ia ˈna ta ˈna e haapii ra. (Ohipa 17:11; Tesalonia 1, 5:21) I muri mai, ua taa ia James ua itehia mai ia ˈna te parau mau. Area no ˈu, ua umeume te manaˈo. Ua ite au eaha te titauhia ia ˈu ia rave, aita râ vau i hinaaro e faarue i to matou faaahuraa no te tau tahito a manaˈohia ˈtu ai no teie nei ao vau! I to ˈu fariiraa i te haapii i te Bibilia, ua tapea vau i te tahi aˈe pae te huriraa Bibilia King James, e i te tahi atu pae te Huriraa o te ao apî o te faaohipa i te reo no teie tau ia papu ia ˈu aita vau e haavarehia ra.

Mea nafea vau i te papuraa

Ua haapii mâua e ere to tatou Metua i te raˈi i te Toru tahi, hoê anaˈe râ Atua. Ua haapii atoa aita e varua i roto i te taata o te tamau i te ora i muri aˈe i te pohe. (Genese 2:7; Deuteronomi 6:4; Ezekiela 18:4; Korinetia 1, 8:5, 6) Ua haapii atoa mâua e ere Hade i te po auahi, o te menema râ o te huitaata. (Ioba 14:13; Salamo 16:10; Koheleta 9:5, 10; Ohipa 2:31) Mea faufaa roa ta mâua i haapii no nia i te po auahi i roto i te Bibilia no te mea i roto i te haapaoraa autaeae Heremani e rave rau tatararaa tei horoahia mai.

Aita â vau i papu atura o te mau Ite no Iehova te haapaoraa mau. No ˈu, no teie nei ao ratou, aita hoi ratou i maiti i te hoê oraraa au noa, mea faufaa roa hoi te reira! I te tahi aˈe pae, te ite ra vau te haapao ra ratou i ta Iesu faaueraa ia poro i te parau apî oaoa o te Faatereraa arii, ua painu roa vau!—Mataio 24:14; 28:19, 20.

Ua tauturu mai te here ta te mau Ite no Iehova i faaite ia papu teihea te haapaoraa mau. Ua tâuˈa te amuiraa taatoa i to matou utuafare. E rave rau Ite no Iehova tei haere mai e farerei ia matou ma te parau te haere mai ra ratou e hoo i ta matou û e huero moa. Ua haamata matou i te taa e feia maitai ratou. E ere no te mea te haapii ra matou e te hoê Ite no Iehova, eita ïa te amuiraa e haere mai i te fare. E ere anaˈe te tahi atu mau mero o te amuiraa i te mea atea i to matou fare, e tapea mai iho â ratou! Mea faufaa roa tera mau taime no te haamatau atu â i te mau Ite no Iehova e ua ite roa matou i to ratou here.

Ua anaanatae atoa te mau Ite no Iehova o te tahi atu amuiraa ia ˈu. Ua haere mai o Kay Briggs no te tahi amuiraa tapiri mai e farerei ia ˈu. Mea au na ˈna te faaahuraa au noa e eita o ˈna e faaohipa i teie mau taoˈa no te faanehenehe i te mata. Mea au roa na ˈu ia ˈna, eita vau e taiâ i te faaite atu i to ˈu manaˈo. I te tahi atu mahana, o Lewis Flora tei haere mai, ua paari atoa o ˈna i roto i te hoê haapaoraa mea etaeta roa i te paeau o te faaahuraa. Na nia noa i to ˈu hohoˈa, ua taa ia ˈna to ˈu fifi. Ua papai mai oia i te hoê rata o tei tamǎrû mau i to ˈu feruriraa. Ua taˈi roa vau no te hamani maitai ta ˈna i faaite. Noa ˈtu e ahuru api to ta ˈna rata, ua taio vau i te reira e rave rahi taime!

Ua ani au i te taeae OˈDell, e tavini Ite no Iehova o tei ratere na te mau amuiraa, ia faataa mai i te Isaia 3:18-23 e te Petero 1, 3:3, 4. Ua na ô atu vau: “Aita anei teie mau irava e haapapu ra e titauhia ia maiti i te ahu no te tau tahito e ia haapae i te mau taoˈa faaunauna?” Pahono mai nei o ˈna: “Mea ino anei ia tuu i te taupoo? Mea ino anei ia firi i te rouru?” I roto i te haapaoraa autaeae Heremani, e firihia te rouru o te mau tamahine e e tuu te mau vahine i te taupoo. Ua taa ia ˈu aita teie mau peu e tuati ra i ta te Bibilia e haapii ra. Ua faahiahia roa vau i te faaoromai e te raveraa a te taeae OˈDell.

I te roaraa o te tau, ua papu atu â ia ˈu aita tera mau haapiiraa i roto i te Bibilia. Hoê râ mea tei faaturori noa â ia ˈu, ia tâpû hoi te mau vahine i to ratou rouru! Ua haaferuri te mau matahiapo ia ˈu te vai ra te rouru o te tupu oioi, e te tahi atu, eita ïa. E ere râ te auraa mea maitai aˈe te rouru o te tahi vahine i to te tahi atu! Ua tauturu atoa mai ratou ia taa i te faufaaraa ia taa i ta vetahi ê faaotiraa no nia i te faaahuraa e te faaneheneheraa. Ua horoa atoa mai ratou i te tahi mau papai no te taio i te fare.

Ua faaohipa i ta mâua i haapii

I imi na mâua i te haapaoraa mau e ua itehia mai. Ua parau Iesu: “I te mea e mea here outou te tahi i te tahi, e ite ïa te taata atoa e e pǐpǐ outou na ˈu.” (Ioane 13:35) Ua papu ia mâua o te mau Ite no Iehova te feia e faaite ra i te here mau. Ua painu rii râ o Nathan raua Rebecca, ta mâua na tamarii matahiapo. Ua bapetizohia hoi raua i roto i te haapaoraa autaeae Heremani. I muri mai râ, ua putapû raua i te mau haapiiraa Bibilia ta mâua i faataa ˈtu, e i te here atoa ta te mau Ite no Iehova i faaite.

Mea maoro to Rebecca hinaaroraa e riro ei hoa piri no te Atua. I to ˈna iteraa aita te Atua i faataa ê na i te ananahi o te taata, mea ohie aˈe no ˈna i teie nei ia pure ia ˈna. Ua oaoa roa Rebecca i te iteraa e ere te Atua i te Toru tahi e mea ohie atu â no ˈna ia faafatata i te Atua e ia pee i to ˈna haerea. (Ephesia 5:1) Eita atoa o ˈna e faaohipa faahou i te mau parau taa-ore-hia i roto i te huriraa tahito o te Bibilia King James. A ite ai i ta te Atua mau titauraa no nia i te pure e ta ˈna opuaraa e faariro i te fenua ei paradaiso, ua piri atu â o Rebecca i to ˈna Atua poiete.—Salamo 37:29; Apokalupo 21:3, 4.

Te mau haamaitairaa ta matou i fanaˈo

E hitu o to matou utuafare tei bapetizohia ei Ite no Iehova i te matahiti 1987: O vau, o James, Nathan, Rebecca, George, Daniel e o John. O Harley, i te matahiti 1989, e o Simon, i te matahiti 1994 ïa. Ua pee maite to matou utuafare taatoa i te faaueraa a Iesu e poro i te parau apî oaoa o te Faatereraa arii a te Atua.

Ua tavini e pae o ta mâua mau tamaroa, oia hoi o Nathan, George, Daniel, John e o Harley, e ta mâua atoa tamahine o Rebecca, i te amaa a te mau Ite no Iehova i Marite. I teie nei, 14 matahiti, tei reira noa â o George. E o Simon tei faaoti i ta ˈna tau haapiiraa i te matahiti 2001, no riro noa ˈtura ïa ei mero ohipa i te amaa. E matahiapo aore ra e tavini tauturu ta mâua mau tamaroa atoa i roto i te mau amuiraa a te mau Ite no Iehova. E matahiapo ta ˈu tane i roto i te amuiraa o te oire i Missouri. Area o vau, te poro tamau nei ïa!

E toru mootua ta mâua i teie nei, o Jessica, Latisha e o Caleb. Oaoa roa mâua i te ite i to ratou metua ia tauturu ia ratou i te tamariiraa iho â ia here ia Iehova. Te oaoa nei to matou utuafare taatoa ua faatae mai Iehova ia matou ia ˈna ra, e ua tauturu atoa mai ia ite i te feia e amo ra i to ˈna iˈoa na roto i te here ta ratou i faaite.

Te haapeapea nei matou no te feia atoa o te hinaaro nei e faafatata i te Atua tei paari râ i roto i te haapaoraa a to ratou metua. Te tiaturi nei matou e hiˈopoa maite teie feia i te Bibilia ia tamata ratou i te hoê mahana i te oaoa ta matou e fanaˈo nei a haere ai i tera e tera fare, eiaha no te hoo atu i te taoˈa, no te faaite râ i te poroi o te Faatereraa arii a te Atua e te mau haamaitairaa ta ˈna e hopoi mai! E tahe to ˈu roimata ia feruri au i te faaoromai e te here ta te mau tavini a Iehova i faaite mai!

[Hohoˈa i te api]

I te hituraa o to ˈu matahiti e i te paariraa mai au

[Hohoˈa i te api]

O James, George, Harley e o Simon i roto i to ratou ahu no te tau tahito

[Hohoˈa i te api]

To ˈu hohoˈa e hoo ra i ta matou maa i te matete i roto i te tahi vea

[Faaiteraa i te tumu]

Te tahi vea i te oire Lafayette i Indiana

[Hohoˈa i te api]

To matou utuafare i teie mahana