Eaha to roto?

Te Bibilia, te hoê buka e parau tohu papu to roto (Tuhaa 1)

Te Bibilia, te hoê buka e parau tohu papu to roto (Tuhaa 1)

Te Bibilia, te hoê buka e parau tohu papu to roto (Tuhaa 1)

“E faariro vau ia oe ei nunaa rahi”

Na roto e vaˈu tumu parau, e hiˈopoahia i roto i te A ara mai na! te tahi tuhaa faahiahia o te Bibilia, oia hoi te mau parau tohu. E pahonohia teie uiraa: Na te taata noa anei i feruri i teie mau parau tohu aore ra na te Atua i aratai ia ratou ia faahiti i te reira? Te faaitoito nei matou ia oe ia hiˈopoa maite i te mau haapapuraa.

TO TATOU nei tau, te feaa nei vetahi i te tiaturi i te Bibilia. Te tumu, ua faaroo noa ratou i ta vetahi ê i parau ia ratou no nia i te Bibilia. Aita râ ratou i rave i te taime no te hiˈopoa maite i te reira. No reira, te faaitoito atu nei matou ia oe ia feruri maite i te mau haamaramaramaraa e horoahia ˈtu o te haapapu ra e buka papu te Bibilia.

E haamata mai tatou na nia i te tahi taata o te faatura-noa-hia ra e te mau haapaoraa o te tiaturi ra ia Iesu Mesia, e te mau ati Iuda e te mau Mahometa. E Hebera oia o tei ora mai te matahiti 2018 e tae atu 1843 hou te tau o Iesu. To ˈna iˈoa, o Aberahama. a

No nia ia Aberahama te tahi mau parau tohu matamua i roto i te Bibilia e e ô atoa mai to tatou parau i roto. (A hiˈo i te tumu parau  “E haamaitaihia te mau nunaa atoa.”) Ia au i te buka Genese, teie tei tohuhia: (1) E riro to Aberahama huaai ei nunaa puai. (2) E faatîtîhia ratou na mua i te tahi atu fenua. (3) E faatiamâhia ratou e e fatu ratou i te fenua o Kanaana. I teie nei, e hiˈopoa maite anaˈe i teie na parau tohu e toru.

Toru parau tohu faufaa

Parau tohu 1: “E faariro vau ia oe ei nunaa rahi.”—Genese 12:2.

Mea nafea te tupuraa? Na roto i te huaai o Aberahama, oia hoi ia Isaaka e Iakoba tei pii-atoa-hia Iseraela, i haamauhia ˈi te nunaa Iseraela. E na te hoê arii e faatere ia ratou.

Eaha ta te aamu e faaite ra?

● Te horoa ra te Bibilia i te tahi mau haamaramaramaraa taa maitai no nia i te pǎpǎraa tupuna o Aberahama, na reira atoa to ta ˈna huaai, oia hoi ia Isaaka, Iakoba e na 12 tamaiti a Iakoba. Te faaite atoa ra te reira o vai te mau arii o tei faatere i Iseraela aore ra i Iuda. E 17 o ratou tei faahitihia i roto i te tahi atu mau buka e te haapapu ra te reira i ta te Bibilia e parau ra: Ua riro te huaai o Aberahama na roto ia Isaaka e Iakoba ei nunaa. b

Parau tohu 2: “E riro iho â to huaai ei taata ěê i te hoê fenua e ere no ratou, e faatîtî e e hamani ino to reira mau taata ia ratou. . . . Tera râ, e hoˈi mai ratou i ǒ nei i te maha o te uˈi.”—Genese 15:13, 16.

Mea nafea te tupuraa? No te oˈe i tupu i Kanaana, ua ora na uˈi e maha a Aberahama i Aiphiti. Na mua ei taata ěê, e i muri mai ei tîtî no te hamani i te ofai i te araea e te huˈahuˈa sitona. Na nia noa i te tahi opu o ta Aberahama hina, oia hoi o Levi tei apee i to ˈna metua tane i Aiphiti, teie na uˈi e mahana: (1) Levi, (2) ta ˈna tamaiti o Kohata, (3) ta ˈna mootua o Amerama e (4) ta ˈna hina o Mose. (Exodo 6:16, 18, 20) I te matahiti 1513 hou te tau o Iesu, ua aratai Mose i te nunaa Iseraela i rapae mai ia Aiphiti.—A hiˈo i  te tuatapaparaa tau i raro nei e te tumu parau  “Numera tano maitai.”

Eaha ta te aamu e faaite ra?

● E ihipǎpǎ tei rave i te maimiraa no te tau o Iseraela e Aiphiti o James Hoffmeier. Ua parau oia ua haapapu te mau papai i Aiphiti e te mau maimiraa ihipǎpǎ ua faatiahia te mau huaai a Sema, mai te mau Hebera i tahito, ia tomo i Aiphiti e ta ratou animara i te tau oˈe. Teie nei râ, ua riro iho â anei te mau Iseraela ei tîtî no te hamani i te ofai araea?

● Noa ˈtu aita te mau papai Aiphiti i faahiti tia roa i te mau Iseraela, ua haapapu te mau peni i te mau vahi hunaraa i Aiphiti, e na reira atoa te mau otaro, ua faaohipa iho â to Aiphiti i te mau taata ěê no te hamani i te mau ofai araea i te vari e te huˈahuˈa sitona. Mai ta te Bibilia e parau ra, e ta te mau papai Aiphiti atoa e haapapu ra, e tapao na te mau raatira ohipa i te rahiraa ofai araea ta ratou e hamani. (Exodo 5:14, 19) Te na ô ra Hoffmeier: “Te haapapu ra te faatiaraa a to Aiphiti o te mau taata ěê tei faahepohia no teie mau ohipa teimaha . . . i te roaraa o te tau i faatîtîhia ˈi to Iseraela. No reira, ua tupu ïa te parau ua tomo te mau Hebera i tahito i Aiphiti . . . i te tau oˈe, e i muri mai, ua faatîtîhia ratou.”

Parau tohu 3: “E horoa ˈtu vau no . . . to huaai . . . te fenua taatoa o Kanaana.”—Genese 17:8.

Mea nafea te tupuraa? Noa ˈtu na Mose i aratai i te nunaa apî ra o Iseraela i rapae mai ia Aiphiti, na Iosua te tamaiti a Nuna, i aratai i te nunaa i te fenua o Kanaana i te matahiti 1473 hou te tau o Iesu.

Eaha ta te aamu e faaite ra?

● Noa ˈtu aita te manaˈo o te mau ihipǎpǎ i tu i nia i te matahiti, ua papai Kenneth Kitchen, aivanaa tei rave i te maimiraa no nia ia Aiphiti, “e nehenehe tatou e parau ua tomo e ua parahi to Iseraela i Kanaana.”

● Te parau ra te Bibilia, ua tanina Iosua i te oire Kanaana o “Hazora.” (Iosua 11:10, 11) I te vahi i tia ˈi te oire na mua ˈˈe, ua ite mai te mau ihipǎpǎ e toru hiero a to Kanaana tei nina-roa-hia. Ua ite atoa mai ratou i te haapapuraa ua taninahia te oire i muri aˈe i te matahiti 1400 hou te tau o Iesu. Te tuati ra te reira i ta te Bibilia e faatia ra.

● Te tahi atu oire Kanaana ta te Bibilia i faahiti, o Gibeona ïa. Hau atu i te iva kilometera te atea ia Ierusalema. Ua papu i te mau ihipǎpǎ o Gibeona teie oire i to ratou iteraa mai 30 tapearaa farii pape ua nanaˈohia te iˈoa o te oire i nia iho. Aita to Gibeona i haa mai to Hazora, ua imi hoi ratou i te hau e o Iosua. Area oia, ua faariro ïa ia ratou ei feia “tii pape.” (Iosua 9:3-7, 23) No te aha tera hopoia? Ia au i te Samuela 2, 2:13 e te Ieremia 41:12, mea rahi roa te pape i Gibeona. Mai ta te Bibilia e parau ra, te na ô ra te tahi buka ihipǎpǎ: “Te vahi faahiahia i Gibeona, mea rahi ïa te pape. Te vai ra hoê pape pihaa rahi e e hitu atu â pape pihaa nainai.”—Archaeological Study Bible, New International Version.

● Te haapapu ra te tahi atu mau buka, e rave rau iˈoa o te taata faahitihia i roto i te Bibilia. Mai tei faahitihia i nia, tei roto atoa te iˈoa o na arii 17 no roto mai i te huaai a Aberahama tei faatere i Iseraela aore ra i Iuda. I rotopu ia ratou, te vai ra Ahaba, Ahaza, Davida, Hezekia, Manase e Uzia. Te haapapu maitai ra te rahiraa arii i itehia i te roaraa o te tau, ua tomo te nunaa Iseraela i te fenua Kanaana e ua parahi ratou i reira.

● I te matahiti 1896, ua itehia mai te ofai haamanaˈoraa i te Pharao Merneptah i te oire Thèbes i Aiphiti. Te faahanahana ra te reira i ta te nuu faehau a Pharao i rave no te haru ia Kanaana i te area matahiti 1210 hou te tau o Iesu. Taa ê atu i te Bibilia, teie te taime matamua e faahitihia ˈi te parau o Iseraela. E te haapapu ra ïa te reira, i vai mau na iho â tera nunaa.

E haamaramaramaraa taa maitai ta te Bibilia

Mai ta tatou i ite mai, te horoa ra te Bibilia i te mau haamaramaramaraa taa maitai no nia i te mau taata, te mau vahi e te mau tupuraa. E nehenehe ïa tatou e faaau i te reira i ta te tahi atu mau papai e ere no roto mai i te Bibilia e parau ra. E haapapu mai ïa te reira ua tupu mau anei te mau parau tohu. No Aberahama e to ˈna huaai, ua ite mai tatou i te mau haapapuraa ua tupu ta te Atua i fafau ia ˈna. Ua riro mai to Aberahama huaai ei nunaa, ua faatîtîhia ratou i Aiphiti e ua parahi ratou i muri aˈe i te fenua o Kanaana. Te haamanaˈo mai ra te reira i te mau parau a te taata papai Bibilia tei papai ma te haehaa: “E ere hoi na te hinaaro o te taata i hopoi mai i te parau tohu, ua faahiti râ te taata i te mau parau no ǒ mai i te Atua a arataihia ˈi ratou e te varua moˈa.”—Petero 2, 1:21.

E rave rahi matahiti i muri aˈe i te parahiraa Iseraela i te fenua Kanaana, ua tupu te tahi mau ohipa i ino roa ˈi te tupuraa o taua nunaa ra. Ua tohuhia te reira i roto i te Bibilia e o ta tatou ïa e hiˈopoa mai i muri nei.

[Nota i raro i te api]

a I te omuaraa, o Aberama te iˈoa o Aberahama.

b A hiˈo i te Paraleipomeno 1, 1:27-34; 2:1-15 e te 3:1-24. I te roaraa o te faatereraa a Rehoboama, te tamaiti a te arii Solomona, ua amaha te nunaa Iseraela. E piti atura ïa faatereraa, to apatoerau e to apatoa. I muri mai, e piti arii tei faatere i te nunaa Iseraela i te hoê â taime.—Te mau arii 1, 12:1-24.

[Tumu parau tarenihia]

 E HAAMAITAIHIA TE MAU NUNAA ATOA

Ua fafau te Atua e haamaitaihia te mau taata o “te mau nunaa atoa” na roto i te huaai o Aberahama. (Genese 22:18) Te tumu matamua roa i faariro ai te Atua i te huaai o Aberahama ei nunaa, ia fanauhia mai ïa te Mesia o te horoa i to ˈna ora no te huitaata atoa. c Mea faufaa atoa ïa no oe te parau fafau a te Atua ia Aberahama. Te na ô ra te Ioane 3:16: “No to ˈna here rahi i to te ao i horoa mai ai te Atua i ta ˈna Tamaiti otahi ia ore ia mou te taata atoa o te faatupu i te faaroo ia ˈna, ia roaa râ ia ratou te ora mure ore.”

[Nota i raro i te api]

c E hiˈopoahia te mau parau tohu taa maitai no nia i te Mesia i roto i te tuhaa 3 e te 4.

[Tumu parau tarenihia]

 NUMERA TANO MAITAI

Te tahi hiˈoraa tei roto ïa i Te mau arii 1, 6:1 o te faahiti ra i te tau i haamata ˈi te arii Solomona i te patu i te hiero i Ierusalema. Te na ô ra: “I te 480 [479 matahiti tia] o te matahiti i muri aˈe i to te ati Iseraela haereraa mai i rapae i te fenua o Aiphiti, haamata ihora Solomona i te patu i te hiero o Iehova. Tei te maha ïa o te matahiti oia i te faatereraa ia Iseraela, i te avaˈe o Zifa (oia hoi te piti o te avaˈe).”

Ia au i te Bibilia, ua haamata te maha o te matahiti o te faatereraa a Solomona i te matahiti 1034 hou te tau o Iesu. Ia taio-anaˈe-hia mai tera matahiti 479 matahiti na mua ˈtu, e tano ïa tatou i nia i te matahiti 1513 hou te tau o Iesu. Te matahiti mau tera i faarue ai Iseraela ia Aiphiti.

[Tumu parau tarenihia]

HAAPAPURAA NO NIA IA ABERAHAMA

● Ua itehia mai te tahi mau ofai no te mau matahiti na mua ˈtu i te matahiti 1800 hou te tau o Iesu, e i nia iho ua faahitihia te iˈoa o te mau oire o te tuati atoa i te iˈoa o te mau fetii o Aberahama mai ia Pelega, Seruga, Nahora, Tera e Harana.—Genese 11:17-32.

● I te Genese 11:31, te faaitehia ra ua faarue Aberahama e to ˈna utuafare ia “Ura i ǒ te Kaladaio.” Ua itehia mai te mau huˈahuˈa o tera oire i te pae apatoa hitia o te râ o Irakia. Te parau atoa ra te Bibilia ua pohe te metua tane o Aberahama ra o Tera i te oire o Harana, peneiaˈe tei Turekia i teie mahana. Area te vahine a Aberahama ra o Sara, ua pohe ïa i Heberona, hoê teie o te mau oire tahito roa ˈˈe i te pae hitia o te râ no ropu o te parahi-noa-hia ra e te taata.—Genese 11:32; 23:2.

[Tapura]

(Hiˈo i te papai)

 TUATAPAPARAA TAU O TE HUAAI A ABERAHAMA E FAARUERAA TO ISERAELA IA AIPHITI

E maha uˈi o to Aberahama huaai

Levi

Kohata

Amerama

Mose

(Hou te tau o Iesu)

1843 Pohe Aberahama

1728 Haere Iakoba e to ˈna utuafare i Aiphiti

1711 Pohe Iakoba

1657 Pohe Iosepha

1593 Fanauhia Mose

1513 Aratai Mose ia Iseraela i rapae ia Aiphiti

1473 Pohe Mose. Aratai Iosua ia Iseraela i te fenua Kanaana

Tau o te mau tavana

1117 Faatavai Samuela ia Saula ei arii matamua no Iseraela

1107 Fanauhia Davida

1070 Riro Davida ei arii no Iseraela

1034 Haamata Solomona te paturaa o te hiero

[Hohoˈa]

E ofai teie o te haamanaˈo ra ua upootia Iseraela. I nia iho, ua papaihia te mau parau “Utuafare o Davida.” Teie hoê o te mau haapapuraa o te faahiti ra i te mau arii no roto mai i te huaai a Aberahama e ua faatere ratou i Iseraela aore ra i Iuda

[Faaiteraa i te tumu]

© Israel Museum, Jerusalem/The Bridgeman Art Library International