Eaha to roto?

Tapura tumu parau

E rave noa “te Haava i to te ao atoa nei” i te mea tia

E rave noa “te Haava i to te ao atoa nei” i te mea tia

“Oia te Mato, o tei tia roa ta ˈna ohipa ra; e parau-tia to ˈna ra mau haerea atoa.”—DEUT. 32:4, New World Translation.

HIMENE: 112, 89

1. Mea nafea Aberahama i faaite ai i to ˈna tiaturiraa i ta Iehova parau-tia? (A hiˈo i te hohoˈa matamua.)

 “EIAHA ei parau-tia ta te Haava i to te ao atoa nei ia rave?” (Gen. 18:25) Aita te taata taiva ore ra o Aberahama i ui i teie uiraa no te mea te feaa ra to ˈna manaˈo. Ua faaite râ ta ˈna uiraa e ua papu ia ˈna e e haava Iehova i te mau oire o Sodoma e Gomora ma te parau-tia roa. Ua papu ia ˈna e eita roa ˈtu Iehova e haapohe i “te feia parau-tia, e te paieti ore.” No Aberahama, eita te Atua e nehenehe e na reira. I muri aˈe, ua parau Iehova no ˈna iho: “Oia te Mato, o tei tia roa ta ˈna ohipa ra; e parau-tia to ˈna ra mau haerea atoa; e Atua haapao maitai, e te ino ore ra; e parau-tia ta ˈna e te titiaifaro!”—Deut. 31:19; 32:4, NWT.

2. No te aha Iehova e ore roa ˈi e rave i te mea tia ore?

2 No te aha i papu ai ia Aberahama e e rave noa Iehova i te mea tia? No te mea o Iehova te hiˈoraa maitai roa ˈˈe o te parau-tia. I te mea râ e mea tia noa ta Iehova mau ture aveia, mea tano noa ïa ta ˈna mau haavaraa. Te parau ra te Bibilia: “Hinaaro oia i te parau-tia e te au.”—Sal. 33:5.

3. A horoa i te hoê hiˈoraa o te hoê ohipa parau-tia ore i roto i teie nei ao.

3 Mea tamahanahana ia ite e e rave noa Iehova i te mea tia. Tera râ, ua î roa teie nei ao i te ohipa parau-tia ore. Ei hiˈoraa, ua faahapahia e ua afaihia vetahi i te fare auri no te tahi mau ohipa ino ta ratou i ore i rave. I muri aˈe i te mau hiˈopoaraa ADN, itehia ˈtura e aita ratou i rave i te ohipa ino. E rave rahi ïa matahiti ratou i te tapearaahia i te fare auri. E faatupu tera mau huru ohipa parau-tia ore i te inoino e te riri. Te vai ra râ te tahi atu huru ohipa parau-tia ore mea fifi roa ˈtu â ia faaoromai. Eaha te reira?

TE OHIPA PARAU-TIA ORE I ROTO I TE AMUIRAA

4. E nafea te faaroo o te hoê Kerisetiano e tamatahia ˈi?

4 Te tiaturi nei te mau Kerisetiano e e faaruru iho â ratou i te ohipa parau-tia ore i rapaeau i te amuiraa Kerisetiano. Teie râ, e nehenehe to tatou faaroo e tamatahia ia tapao aore ra ia faaruru tatou i te tahi ohipa i roto i te amuiraa e au ra e aita e tano ra. Ia tupu te reira, e nafea oe? E vaiiho anei tatou i te reira ia faaturori ia tatou?

5. No te aha aita ˈi tatou e huru ê ia ite aore ra ia faaruru tatou i te hoê ohipa parau-tia ore i roto i te amuiraa?

5 E taata tia ore tatou pauroa e e hape atoa tatou. E rave paha te hoê taata i te hoê ohipa parau-tia ore i nia ia tatou aore ra o tatou te na reira i nia i te tahi atu taata i roto i te amuiraa. (Ioa. 1, 1:8) Noa ˈtu mea varavara te reira i te tupu, eita te mau Kerisetiano e huru ê aore ra e turori ia tupu hoê ohipa parau-tia ore. Ua horoa mai Iehova i te tahi mau manaˈo maitai i roto i te Bibilia no te tauturu ia tatou ia vai taiva ore, ia faaruru tatou i te ohipa parau-tia ore no ǒ mai i to tatou mau taeae e tuahine.—Sal. 55:12-14.

6, 7. Eaha te ohipa parau-tia ore ta te hoê taeae i faaruru i roto i te amuiraa, e eaha te mau huru maitatai tei tauturu ia ˈna?

6 A hiˈo na i te hiˈoraa o Willi Diehl. Mai te matahiti 1931, ua tavini taeae Diehl ma te taiva ore i te Betela i Berne, i Helevetia. I 1946, ua apiti oia i te vaˈuraa o te piha Haapiiraa no Gileada i New York, Marite. I muri aˈe i te tufaraa parau tuite, ua tonohia oia ei tiaau haaati i Helevetia. I roto i to ˈna aamu, te parau ra taeae Diehl e i Me 1949, ua faaara o ˈna i te amaa no Helevetia e te opua nei oia i te faaipoipo. Ua parau atu te mau taeae faatoroahia e e tatarahia ta ˈna mau hopoia atoa. Te taviniraa pionie noa ta ˈna e nehenehe e rave. Ua parau taeae Diehl: “Aita vau i faatiahia ia horoa i te mau oreroraa parau.” Ua na ô â oia: “E rave rahi o tei ore i aroha faahou mai ia mâua, mai te huru ra e ua tiavaruhia mâua.”

7 Ua aha te taeae Diehl? Ua parau oia: “Ua ite râ mâua e aita te Bibilia i opani ia faaipoipo. Ua imi mâua i te haapuraa na roto i te pure e ua tiaturi maite ia Iehova.” Noa ˈtu aita te tahi mau taeae i taa maitai i to Iehova manaˈo no nia i te faaipoiporaa, i te roaraa o te tau, ua faaafarohia to ratou manaˈo e ua faahoˈihia mai ta taeae Diehl mau hopoia. Ua haamaitai Iehova i to ˈna taiva ore. * E uiui anaˈe ia tatou iho: ‘Mai te peu e faaruru vau hoê â huru ohipa parau-tia ore, e faaoromai e e tiai anei au ia Iehova no te faaafaro i te tupuraa? Aore ra e tiaturi au ia ˈu iho a tamata ˈtu ai i te aro i te ohipa parau-tia ore?’—Mas. 11:2; a taio i te Mika 7:7.

Mea faufaa ia haamanaˈo e taata tia ore tatou e peneiaˈe ïa aita tatou i taa maitai i te tupuraa

8. No te aha e nehenehe ai e hape ia manaˈo tatou e e ohipa parau-tia ore tei ravehia i nia ia tatou aore ra i nia ia vetahi ê?

8 Ia manaˈo oe e ua itehia te tahi mau ohipa parau-tia ore i roto i te amuiraa, a haamanaˈo e e nehenehe oe e hape. No te aha? E taata tia ore tatou e aita paha tatou i taa maitai i te tupuraa. Aita atoa paha tatou i ite pauroa te haamaramaramaraa. Noa ˈtu râ, mea tano ta tatou i taa aore ra aita, mea tia ia pure ia Iehova no nia i tera tupuraa, ia tiaturi e ia vai taiva ore ia ˈna. E tapea te reira ia tatou ia ore e “riri . . . ia Iehova.”—A taio i te Maseli 19:3.

9. Eaha te mau hiˈoraa ta tatou e hiˈopoa mai i roto i teie tumu parau e i roto i to mua ˈtu tumu parau?

9 E hiˈopoa mai tatou e toru tupuraa o te ohipa parau-tia ore ta te nunaa o Iehova i faaruru i tahito ra. I roto i teie tumu parau, e hiˈopoa mai tatou i te hiˈoraa o te hina a Aberahama o Iosepha e ta ˈna i faaruru e to ˈna mau taeae ra. I roto i to mua ˈtu tumu parau, e hiˈopoa mai tatou i ta Iehova i rave i nia i te arii Ahaba e ta te aposetolo Paulo i faaruru i Anetiohia i Suria. A aparau ai no nia i teie mau hiˈoraa, a imi i te mau ravea ia tamau noa oe i to oe feruriraa ia Iehova e ia atuatu i to auhoaraa e o ˈna, ia manaˈo iho â oe e ua ohipa vetahi i nia ia oe ma te tano ore.

UA FAARURU IOSEPHA I TE OHIPA PARAU-TIA ORE

10, 11. (a) Eaha te mau ohipa parau-tia ore ta Iosepha i faaruru? (b) Eaha tei tupu no Iosepha i roto i fare tapearaa?

10 E tavini taiva ore a Iehova o Iosepha, o tei faaruru i te ohipa parau-tia ore a te tahi mau taata ěê. Te mea râ tei haamauiui roa ia ˈna, o te ohipa parau-tia ore ïa a to ˈna iho mau taeae. E 17 matahiti to Iosepha a haru e a hoo ai to ˈna mau taeae ia ˈna ei tîtî. I muri iho, ua afaihia oia i Aiphiti. (Gen. 37:23-28; 42:21) I muri aˈe, i tera fenua ê, ua pari-haavare-hia oia i te tamataraa i te mafera i te hoê vahine, e ua afaihia oia i te fare tapearaa ma te ore i haavahia. (Gen. 39:17-20) Piri atu i te 13 matahiti te maoro to Iosepha faarururaa i te mauiui ei tîtî e ei mau auri. Eaha te haapiiraa e huti mai no ta Iosepha i faaruru, o te tauturu mai ia faaruru noa ˈtu tatou i te tahi ohipa parau-tia ore no ǒ mai i to tatou mau taeae?

11 Tei roto o Iosepha i te fare tapearaa a afai-atoa-hia mai ai te raatira o te rave vine a te arii. I te hoê po, ua moemoeâ te taata rave vine, e ua tauturu Iehova ia Iosepha ia faaite i te auraa o te reira. Ua faataa Iosepha e e matara mai te rave vine i te fare tapearaa e e tavini â oia ia Pharao. Faaite atoa ˈtura Iosepha i to ˈna tupuraa i teie taata. Mea rahi ta tatou e nehenehe e haapii mai i ta Iosepha i parau atu e i ta ˈna atoa râ i ore i parau.—Gen. 40:5-13.

12, 13. (a) Mea nafea tatou i ite ai e aita Iosepha i farii noa i te ohipa parau-tia ore? (b) Eaha ta Iosepha i ore i faaite i te rave vine?

12 A taio i te Genese 40:14, 15. A tapao na, ua parau Iosepha e ua “eiâhia,” aore ra ua haruhia oia. E ohipa parau-tia ore iho â ta Iosepha i faaruru. Ua parau atoa Iosepha e aita o ˈna i rave i te ohipa ino i parihia ˈi o ˈna. No reira oia i ani ai i te rave vine ia faaite i to ˈna tupuraa ia Pharao. Eaha ta ˈna fa? Teie ta ˈna i parau: “Ia ora vau . . . i rapae i teie nei fare.”

13 Ua farii noa anei Iosepha i to ˈna tupuraa ma te ore e rave i te tahi ohipa? Aita! Ua ite Iosepha e e rave rahi ohipa parau-tia ore tei ravehia i nia ia ˈna. No reira oia i faataa ˈi i to ˈna tupuraa i te rave vine, a tiaturi atu ai e e nehenehe taua taata ra e tauturu ia ˈna. A tapao na râ, aita te Bibilia e parau ra e ua faaite Iosepha i te tahi atu taata, aore ra ia Pharao, e na to ˈna iho mau taeae i haru ia ˈna. Inaha, a haere mai ai to ˈna mau taeae i Aiphiti e faatupu atu ai i te hau e o Iosepha, ua farii maitai Pharao ia ratou e ua titau manihini atu ia faaea mai i Aiphiti e ia faaohipa i “te mau mea maitatai no teie nei fenua.”—Gen. 45:16-20.

E nehenehe te haereraa e afaifai i te parau e faaino roa ˈtu i te hoê fifi (A hiˈo i te paratarafa 14)

14. Eaha te tapea ia tatou ia faahiti i te tahi parau haamauiui ia ravehia te tahi ohipa parau-tia ore i nia ia tatou i roto i te amuiraa?

14 Mai te peu e te manaˈo ra tatou e ua ravehia te tahi ohipa parau-tia ore i nia ia tatou i roto i te amuiraa, mea tia ia ara tatou eiaha e faatia haere i tei tupu. Parau mau, e tia ia ani i te tauturu a te mau matahiapo a faaite atu ai ia ratou mai te peu e ua rave te hoê taeae i te hara rahi. (Lev. 5:1) Tera râ, i roto e rave rahi tupuraa, aita anaˈe e hara rahi i ravehia, e nehenehe noa tatou e faatupu i te hau e to tatou taeae ma te ore e haere faaite i te tahi atu mau taata aore ra i te mau matahiapo. (A taio i te Mataio 5:23, 24; 18:15.) E taiva ore anaˈe, a pee atu ai i te mau aratairaa Bibilia i roto i teie mau tupuraa. I te tahi taime, ua ite paha tatou e aita tatou i taa maitai i te tupuraa e aita roa ˈtu iho â tatou i faaruru i te tahi ohipa parau-tia ore. E mauruuru ïa tatou e aita tatou i faarahi i tera tupuraa ma te faahiti i te tahi mau parau tano ore no to tatou taeae! A haamanaˈo, noa ˈtu ua tano tatou aore ra aita, eita te tupuraa e maitai mai ia parau tatou i te tahi mau parau mauiui mau. Ia taiva ore tatou ia Iehova e i to tatou mau taeae, e paruru mai te reira i tera huru hape. Ua parau te papai salamo e te vai ra “te taata haerea piˈo ore” aore ra hapa ore. Eita taua taata ra e “ohumu to ˈna arero; o tei ore i hamani ino i te taata tupu.”—Sal. 15:2, 3; Iak. 3:5.

A HAAMANAˈO I TO AUHOARAA FAUFAA ROA ˈˈE

15. E nafea to Iosepha auhoaraa e o Iehova i riro ai ei haamaitairaa?

15 E nehenehe tatou e huti mai i te tahi atu haapiiraa faufaa i te hiˈoraa o Iosepha. I te roaraa o na 13 matahiti oia i te faarururaa i te ohipa parau-tia ore, ua faaite oia i te hoê â manaˈo e o Iehova no nia i te mau tupuraa atoa. (Gen. 45:5-8) Aita oia i faahapa ia Iehova hoê noa ˈˈe taime no te tupuraa ta ˈna i faaruru. Mea papu, aita i moˈe ia Iosepha te mau ohipa parau-tia ore o tei haamauiui ia ˈna. Aita râ oia i inoino. Te mea faufaa roa ˈˈe, aita oia i vaiiho i te huru tia ore e te mau haaraa tano ore a vetahi ê e faataa ê ia ˈna ia Iehova. Maoti to ˈna taiva ore, ua nehenehe oia e ite e nafea Iehova ia faatitiaifaro i te mau ohipa parau-tia ore e ia haamaitai i to ˈna utuafare.

Aita Iosepha i vaiiho i te huru tia ore e te mau haaraa tano ore a vetahi ê e faataa ê ia ˈna ia Iehova

16. No te aha mea tia ia haafatata ˈtu â tatou ia Iehova ia faaruru noa ˈtu tatou i te ohipa parau-tia ore i roto i te amuiraa?

16 Mea tia ia poihere e ia paruru atoa tatou i to tatou auhoaraa e o Iehova. Eiaha roa ˈtu e vaiiho i te huru tia ore o to tatou mau taeae ia faataa ê ia tatou i te Atua ta tatou e here e e haamori nei. (Roma 8:38, 39) Ia faaruru noa ˈtu râ tatou i te ohipa parau-tia ore i roto i te amuiraa, e pee anaˈe i te hiˈoraa o Iosepha e e haafatata ˈtu â ia Iehova. E tutava anaˈe i te pee i to Iehova manaˈo no nia i te mau tupuraa. I muri aˈe i to tatou raveraa i te mau mea atoa no te faaafaro i te fifi ma te mau aratairaa Bibilia, mea tia ia vaiiho tatou i te reira i roto i to Iehova rima. Ia papu maitai ia tatou e e faaafaro iho â oia i te fifi i te taime tano e ma te ravea maitai roa ˈˈe.

A TIATURI I “TE HAAVA I TO TE AO ATOA NEI”

17. E nafea tatou e faaite ai e te tiaturi ra tatou i “te Haava i to te ao atoa nei”?

17 I roto i teie nei ao ino, e faaruru iho â tatou i te mau ohipa parau-tia ore. I te tahi taime, e ite aore ra e faaruru paha oe, aore ra te tahi taata ta oe i matau, i te hoê ohipa, e au ra e ohipa parau-tia ore, i roto i te amuiraa. Eiaha te reira ia faaturori ia oe. (Sal. 119:165) A tapea noa râ i to taiva ore i te Atua, a ani i ta ˈna tauturu e a tiaturi ia ˈna. A haamanaˈo, e no to tatou huru tia ore, aita paha ïa tatou i taa maitai i te tupuraa, e eita e ore e aita tatou i ite pauroa te haamaramaramaraa. A pee i to Iosepha hiˈoraa e a ape i te faahiti i te mau parau tano ore, o te nehenehe e faaino roa ˈtu â i te hoê tupuraa ino. Te mea faufaa roa ˈˈe i te tiaturiraa ia oe iho, o te faaotiraa ïa e vai taiva ore ia Iehova, a tiaturi maite atu ai e na ˈna e faaafaro i te fifi. E fanaˈo ïa oe i muri iho i ta Iehova farii maitai e haamaitairaa, mai ia Iosepha. Ia papu ia oe e e rave noa iho â Iehova, “te Haava i to te ao atoa nei,” i te mea tia no te mea “e parau-tia to ˈna ra mau haerea atoa.”—Gen. 18:25; Deut. 32:4.

18. Eaha ta tatou e hiˈopoa mai i roto i to muri nei tumu parau?

18 I roto i to muri nei tumu parau, e hiˈopoa mai tatou e piti â hiˈoraa no nia i te parau-tia ore i roto i te nunaa o Iehova i tahito ra. E tauturu mai teie mau hiˈoraa ia ite e nafea te haehaa e te faaoreraa i te hapa e tauturu mai ai ia pee i to Iehova manaˈo o te parau-tia.

^ A hiˈo i te aamu o Willi Diehl, “O Iehova to ˈu Atua ta ˈu e tiaturi,” i roto i Te Pare Tiaraa o te 1 no Novema 1991 (Farani).