Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Eiaha e vaiiho i to here ia iti mai

Eiaha e vaiiho i to here ia iti mai

“No te rahi o te ino, e iti roa mai te here o te rahiraa.”—MAT. 24:12.

HIMENE: 38, 128

1, 2. (a) No vai na mua roa te mau parau a Iesu i roto i te Mataio 24:12? (b) E nafea te buka Ohipa e faaite ai e ua haapuai noa te rahiraa o te mau Kerisetiano o te senekele matamua i to ratou here? (A hiˈo i te hohoˈa matamua.)

 I TE fenua nei, ua faataa Iesu e nafea te taata e ite ai afea “te anotau hopea o te faanahoraa o te ao nei” e tupu ai. Ua tohu atoa oia: “E iti roa mai te here o te rahiraa.” (Mat. 24:3, 12) I parau noa na te mau ati Iuda o te senekele matamua e o ratou te nunaa o te Atua, ua vaiiho râ ratou ia iti roa mai to ratou here i te Atua.

2 Mea taa ê roa râ te huru feruriraa o te rahiraa o te mau Kerisetiano i tera tau. Ua poro ratou ma te itoito rahi i “te parau apî oaoa no nia i te Mesia” e ua faaite i te here i te Atua, i te mau hoa Kerisetiano e te feia o tei ore i ite atura i te parau mau. Ua haapuai noa teie mau Kerisetiano i to ratou here i te Atua. (Ohi. 2:44-47; 5:42) Teie râ hoi, ua iti roa mai te here o te tahi mau Kerisetiano matamua. Mea nafea tatou i te iteraa i te reira?

3. No te aha paha i iti mai ai te here o te tahi mau Kerisetiano?

3 Ua parau Iesu i te mau Kerisetiano o te senekele matamua o tei ora i Ephesia e ua ere ratou i to ratou here matamua. (Apo. 2:4) Peneiaˈe ua pee te mau Kerisetiano i Ephesia i te huru feruriraa o te feia e haaati ra ia ratou, o tei hinaaro na mua roa e rave i to ratou iho mau hinaaro. (Eph. 2:2, 3) E oire ruperupe o Ephesia, e mea haapao aˈe na te taata i reira te oraraa fanaˈo e te mau mea moni rahi, i te tahi atu mau ohipa. E haerea tia ore atoa to e rave rahi i Ephesia e aita ratou i faatura i te mau ture a te Atua. Mea haapao aˈe na ratou te faanavenaveraa ia ratou iho i te faaiteraa i te here miimii ore i te Atua e ia vetahi ê.

4. (a) Mea nafea te here i iti mai ai i to tatou tau? (b) I roto i teihea na tuhaa e toru mea tia ia vai puai noa to tatou here?

4 No to tatou atoa tau te mau parau a Iesu no nia i te here o te iti roa mai. I teie mahana, ua iti mai te here o te taata no te Atua. E tiaturi e mirioni taata i te mau faanahonahoraa a te taata, eita ratou e imi i te Atua no te faaafaro i te mau fifi i roto i teie nei ao. Te tamau noa ra to ratou here i te iti mai. E nehenehe atoa te here o te mau tavini a Iehova e iti mai, mai tei tupu i roto i te amuiraa i Ephesia i tahito ra. E hiˈopoa anaˈe ïa e toru tuhaa mea tia ia vai puai noa to tatou here: (1)here ia Iehova, (2)haafaufaa i te parau mau Bibilia, e (3)here i to tatou mau taeae.

TE HERE IA IEHOVA

5. No te aha mea tia ia here tatou i te Atua?

5 O vai ta tatou e here roa ˈˈe? Ua parau Iesu: “‘Ia here oe ia Iehova to Atua ma to aau atoa e ma to ora atoa e ma to manaˈo atoa.’ O te faaueraa rahi roa ˈˈe teie e te matamua.” (Mat. 22:37, 38) E tauturu mai to tatou here i te Atua ia auraro i ta ˈna mau faaueraa, ia faaoromai e ia ore e au i te mea ino. (A taio i te Salamo 97:10.) Tera râ, te tamata ra Satani e ta ˈna ao i te haaparuparu e i te tuino i to tatou here i te Atua.

6. Eaha te tupu ia ere te taata i to ratou here i te Atua?

6 Mea hape te manaˈo o te ao nei no nia i te here. E rave rahi o te “haapao noa . . . ia ratou iho,” eita râ ratou e here i te Atua. (Tim. 2, 3:2) E haapao noa ratou i “te hinaaro tia ore o te tino e te hinaaro tia ore o te mata e te faaiteiteraa ahaaha i ta [ratou] mau faufaa.” (Ioa. 1, 2:16) Ua faaara te aposetolo Paulo eaha te tupu ia haapao na mua tatou i te faanavenaveraa ia tatou iho. Ua parau oia: “Te manaˈo-noa-raa i te mau hinaaro o te tino, o te pohe ïa.” No te aha? No te mea e riro te feia o te na reira ra ei enemi no te Atua. (Roma 8:6, 7) Te feia o te ora ra ma te haapao noa ia noaa ta ratou moni aore ra ma te haamâha i to ratou hinaaro e taoto i te hoê apiti, eita roa ˈtu ïa ratou e oaoa.—Kor. 1, 6:18; Tim. 1, 6:9, 10.

7. Eaha te tahi mau manaˈo atâta e nehenehe e ohipa i nia i te mau Kerisetiano i teie mahana?

7 Te tamata ra e rave rahi o te ore e tiaturi i te Atua, o te ore e tiaturi e nehenehe e ite no nia i te Atua e o te tiaturi i te tauiuiraa o te mau mea ora, i te turai ia vetahi ê ia ore e here i te Atua aore ra ia ore e tiaturi e te vai mau ra oia. Te horoa ra ratou i te manaˈo e o te taata maamaa anaˈe aore ra o tei ore i haere i te haapiiraa te tiaturi i te hoê Atua poiete. Hau atu â, e rave rahi taata mea faatura aˈe na ratou i te mau aivanaa, i te Atua poiete. (Roma 1:25) E nehenehe atoa teie mau manaˈo e ohipa i nia i te hoê Kerisetiano. E nehenehe to tatou auhoaraa e o Iehova e paruparu e to tatou here e iti mai.—Heb. 3:12.

8. (a) Eaha te tahi mau tupuraa o te nehenehe e faatoaruaru i te nunaa o Iehova? (b) Mea nafea te Salamo 136 e tamahanahana mai ai ia tatou?

8 No te mea te ora ra tatou i roto i te faanahoraa ino a Satani, e rave rahi tumu e nehenehe ai tatou i te tahi taime e toaruaru. (Ioa. 1, 5:19) Ia vaiiho râ tatou ia tatou iho ia toaruaru roa ˈtu â, e nehenehe to tatou faaroo e paruparu e to tatou here i te Atua e iti mai. Ei hiˈoraa, e faaruru paha tatou i te mau fifi, no te mea te paari noa ˈtu ra tatou, mea maˈimaˈi tatou aore ra te fifi ra tatou i te pae moni. Aore ra e oto atoa paha tatou no te mea te vai ra te tahi mau mea eita ta tatou e nehenehe e rave, mai ta tatou i manaˈo. E inoino paha tatou no te mea aita te tahi mau mea i roto i te oraraa i tupu mai ta tatou i tiaturi. Noa ˈtu eaha te mau fifi ta tatou e faaruru ra, eiaha roa ˈtu e manaˈo e ua faarue Iehova ia tatou. A haamanaˈo i teie mau parau tamahanahana i roto i te Salamo 136:23: “Ua manaˈo mai oia ia tatou i to tatou haehaaraa ra: e tia hoi to ˈna aroha i te vai-maite-raa.” Ia papu maitai ia tatou e te faaroo ra Iehova i ta tatou e “ani atu” e e pahono oia i te reira.—Sal. 116:1; 136:24-26.

9. Na te aha i horoa ia Paulo te itoito ia tapea noa i to ˈna here puai i te Atua?

9 E tavini a te Atua te aposetolo Paulo, o tei feruri hohonu i nia i to Iehova tururaa ia ˈna, e ua tauturu te reira ia ˈna ia vai puai noa. Ua papai oia: “O Iehova to ˈu tauturu. E ore au e mǎtaˈu. Eaha hoi ta te taata e nehenehe e rave i nia ia ˈu?” (Heb. 13:6) No to Paulo tiaturi ia Iehova, ua tauturu te reira ia ˈna ia faaruru i te mau fifi o te oraraa. A faaruru ai Paulo i te mau tupuraa fifi mau, aita o ˈna i ere i to ˈna tiaturi ia Iehova. A tapeahia ˈi oia i te fare auri, ua tauturu oia i to ˈna mau hoa Kerisetiano ma te papai i te rata faaitoitoraa na te mau amuiraa. (Eph. 4:1; Phil. 1:7; Philem. 1) Noa ˈtu eaha te mau fifi ta Paulo i faaruru, ua tapea noa oia i to ˈna here puai ia Iehova. Ua tiaturi oia i “te Atua no ˈna anaˈe te mahanahana, o te tamahanahana ia tatou i roto i te mau tamataraa atoa.” (Kor. 2, 1:3, 4) E nafea tatou e pee ai i te hiˈoraa o Paulo?

A faaite i te here ia Iehova (A hiˈo i te paratarafa 10)

10. E nafea ia vai puai noa to tatou here ia Iehova?

10 Ua faataa Paulo hoê ravea ia vai puai noa to tatou here i te Atua i to ˈna papairaa: “A tamau i te pure.” I muri aˈe, ua papai atoa oia: “A tamau maite i te pure.” (Tes. 1, 5:17; Roma 12:12) No te aha te pure e haafatata ˈtu â ˈi ia tatou i te Atua? Ia pure tatou, te paraparau ra ïa tatou ia Iehova. E nehenehe ïa tatou e faatupu i te hoê auhoaraa maitai e o ˈna. (Sal. 86:3) Ia faaite tatou i to tatou mau manaˈo e huru aau hohonu roa ˈˈe i to tatou Metua i te raˈi, e piri atu â tatou ia ˈna. (Sal. 65:2) Oia atoa, e rahi mai to tatou here ia Iehova ia ite tatou e te pahono ra oia i ta tatou mau pure. Ua papu ia tatou e “te fatata maira Iehova i te feia e tiaoro atu ia ˈna.” (Sal. 145:18) E tauturu mai to tatou tiaturi i to Iehova here e ta ˈna turu ia faaruru i te mau fifi ta tatou e nehenehe e ite i teie nei e a muri aˈe.

TE HAAFAUFAARAA I TE PARAU MAU BIBILIA

11, 12. E nafea tatou ia haafaufaa ˈtu â i te parau mau Bibilia?

11 Ei Kerisetiano, te haafaufaa ra tatou i te parau mau. E ite tatou i te parau mau i roto i te Parau a te Atua. Ua parau Iesu i to ˈna Metua: “E parau mau ta oe parau.” (Ioa. 17:17) No te haafaufaa i te parau mau Bibilia, mea tia ia ite tatou eaha ta te Bibilia e parau ra. (Kol. 1:10) E ere râ tera anaˈe. A tapao na e nafea te papai o te Salamo 119 e tauturu mai ai ia taa eaha te titauhia ia tatou ia rave. (A taio i te Salamo 119:97-100.) I te roaraa o te mahana, e titauhia ia feruri maite tatou i ta tatou e taio ra i roto i te Bibilia. A feruri ai tatou e nafea tatou e faufaahia ˈi ia pee i te parau mau Bibilia i roto i to tatou iho oraraa, e haafaufaa ˈtu â tatou i te reira.

12 Ua parau atoa te papai salamo: “O te momona o ta oe nei parau i ta ˈu nei tamataraa e! e momona rahi ïa to te reira i to te meli i to ˈu nei vaha.” (Sal. 119:103) E au te mau piaraa niuhia i nia i te Bibilia ta te faanahonahoraa a te Atua e faaineine i te maa au mau. Ia amu tatou i te maa ta tatou e au, e hinaaro tatou e rave i to tatou taime no te amu i te reira. Hoê â huru, e hinaaro tatou e rave i to tatou taime no te haapii. E oaoa mau ïa tatou i te “parau fariihia” aore ra maitatai, o te parau mau, e e riro ei mea ohie aˈe ia haamanaˈo i ta tatou i taio e ia faaohipa i te reira no te tauturu ia vetahi ê.—Koh. 12:10.

13. (a) Eaha tei tauturu ia Ieremia ia haafaufaa i ta te Atua mau parau? (b) Mea nafea te reira i te ohiparaa i nia ia ˈna?

13 Ua haafaufaa te peropheta Ieremia i ta te Atua mau parau. Ua na ô oia: “Ua itea ta oe parau e ua amu atura vau; e ta oe i faaue maira, o to ˈu ïa oaoa, o te oaoaraa ïa na tau aau: ua mairihia hoi au i to oe ra iˈoa, e te Atua sabaota ra, e Iehova.” (Ier. 15:16) Ua feruri hohonu Ieremia i te mau parau faufaa rahi a te Atua, e ua au roa o ˈna i te reira. Ua mauruuru oia i to ˈna riroraa mai ei auvaha no Iehova no te faaite i ta ˈna poroi. Ia haafaufaa tatou i te parau mau Bibilia, e taa ia tatou e e fanaˈoraa taa ê ta tatou i te riroraa ei Ite no Iehova e i te pororaa no nia i te Faatereraa arii i teie anotau hopea.

A haafaufaa i te parau mau Bibilia (A hiˈo i te paratarafa 14)

14. Eaha ˈtu â ta tatou e nehenehe e rave no te haafaufaa ˈtu â i te parau mau Bibilia?

14 Eaha ˈtu â te tauturu mai ia haafaufaa ˈtu â i te parau mau Bibilia? Mea titauhia ia apiti tamau tatou i te mau putuputuraa a te amuiraa, i reira tatou e haapiihia ˈi e Iehova. O te haapiiraa Bibilia hebedoma o Te Pare Tiairaa hoê o na ravea matamua e haapiihia ˈi tatou. Ia hinaaro tatou ia faufaahia ˈtu â tatou i teie putuputuraa, mea titauhia ia faaineine ia tatou na mua. Ei hiˈoraa, e nehenehe tatou e hiˈo i te irava Bibilia tataitahi tei faahitihia. I teie mahana, mea ohie roa ia taio aore ra ia rave mai i Te Pare Tiairaa i nia i te mau matini roro uiraa no te mea te vai ra na roto e rave rahi reo i nia i te jw.org e te JW Library. I nia i te tahi mau piaraa roro uira, e nehenehe e ite oioi i te mau irava faahitihia. Tera râ, e maiti tatou i te haapii i te tumu parau tataitahi, ia taio maite tatou i te mau papai e ia feruri hohonu tatou i te reira, e haafaufaa ˈtu â tatou i te parau mau Bibilia.—A taio i te Salamo 1:2.

TE HERE I TO TATOU MAU TAEAE

15, 16. (a) Ia au te Ioane 13:34, 35, eaha te faaueraa ta Iesu i horoa mai? (b) E nafea to tatou here i te Atua e te haafaufaaraa i te Bibilia e tuati ai i to tatou here i to tatou mau taeae?

15 I te po hopea oia i nia i te fenua, ua parau Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ: “E faaueraa apî ta ˈu e horoa ˈtu nei, ia here outou te tahi i te tahi. Mai ia ˈu i here ia outou, ia here atoa outou te tahi i te tahi. I te mea e mea here outou te tahi i te tahi, e ite ïa te taata atoa e e pǐpǐ outou na ˈu.”—Ioa. 13:34, 35.

16 Ua tuatihia te here i to tatou mau taeae e tuahine i te here ia Iehova. Ia ore tatou e here i te Atua, eita tatou e nehenehe e here i to tatou mau taeae. E ia ore tatou e here i to tatou mau taeae, eita tatou e nehenehe e here i te Atua. Ua papai te aposetolo Ioane: “Te taata aita e here ra i to ˈna taeae ta ˈna e ite ra, eita ïa ta ˈna e nehenehe e here i te Atua ta ˈna e ore e ite ra.” (Ioa. 1, 4:20) E tuati atoa to tatou here ia Iehova e to tatou mau taeae i to tatou haafaufaaraa i te Bibilia. No te aha? No te mea mea au anaˈe na tatou i ta tatou e haapii ra i roto i te Bibilia, e hinaaro tatou e auraro i te mau faaueraa o ta tatou e ite ra i roto, no te faaite i to tatou here i te Atua e to tatou mau taeae.—Pet. 1, 1:22; Ioa. 1, 4:21.

A faaite i te here i te mau taeae e tuahine (A hiˈo i te paratarafa 17)

17. Eaha te tahi mau ravea e nehenehe ai tatou e faaite i te here?

17 A taio i te Tesalonia 1, 4:9, 10. Eaha te tahi mau ravea e nehenehe ai tatou e faaite i te here i te feia o ta tatou amuiraa? E hinaaro paha te hoê taeae aore ra te hoê tuahine paari i te tauturu no te haere i te mau putuputuraa a te amuiraa e no te hoˈi atoa. E hinaaro paha te hoê vahine ivi i te tauturu no te tataî i te tahi mea i to ˈna fare. (Iak. 1:27) E hinaaro te mau taeae e tuahine o tei toaruaru, hepohepo aore ra tei roto i te tahi atu mau ati, ia haapao maitai, ia faaitoito e ia tamahanahana tatou ia ratou. (Mas. 12:25; Kol. 4:11) E faaite tatou i te here “i to tatou . . . mau taeae e tuahine i roto i te faaroo” na roto i ta tatou e parau e e rave.—Gal. 6:10.

18. Eaha te tauturu mai ia faaafaro i te mau peapea e to tatou mau taeae?

18 Ua parau te Bibilia e i “te mau mahana hopea” o teie faanahoraa ino, e rave rahi taata o te faatupu i te miimii e te nounou. (Tim. 2, 3:1, 2) Ei Kerisetiano, mea titauhia ia tutava tatou ia rahi noa ˈtu â to tatou here ia Iehova, ta tatou haafaufaaraa i ta ˈna Parau e to tatou here te tahi i te tahi. Inaha e taata tia ore tatou, i te tahi taime, e tupu mai te tahi mau peapea iti e to tatou mau taeae. No te mea râ e here tatou te tahi i te tahi, e tamata ïa tatou i te faaafaro oioi i te mau peapea na roto i te mǎrû. (Eph. 4:32; Kol. 3:14) Eiaha roa ˈtu tatou e vaiiho i to tatou here ia iti mai! E tamau râ tatou i te faatupu i te here puai no Iehova, i te haafaufaa i ta ˈna Parau e i te here i to tatou mau taeae.