Eaha to roto?

Tapura tumu parau

“Mea here anei na oe ia ˈu hau aˈe i teie mau mea?”

“Mea here anei na oe ia ˈu hau aˈe i teie mau mea?”

“Simona tamaiti a Ioane, mea here anei na oe ia ˈu hau aˈe i teie mau mea?”—IOA. 21:15.

HIMENE: 143, 65

1, 2. I muri aˈe i to ˈna taiˈaraa hoê po taatoa, eaha ta Petero i haapii mai?

 UA HAERE e hitu pǐpǐ a Iesu e taiˈa i te hoê po taatoa i te Miti no Galilea. Aita râ hoê aˈe iˈa i noaa mai. Poipoi mai nei, te tia noa ra o Iesu, o tei faatiahia mai, i te pae tahatai a hiˈo noa ˈi ia ratou. “Na ô atura oia: ‘A taora i te upeˈa i te pae atau o te poti, e noaa ta outou iˈa.’ Taora ihora ratou i te upeˈa, aita râ i haere ia ratou ia huti mai no te rahi o te iˈa.”—Ioa. 21:1-6.

2 Ua faatamaa Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ i te pane e te iˈa. Hiˈo atura oia ia Simona Petero e ui atura: “Simona tamaiti a Ioane, mea here anei na oe ia ˈu hau aˈe i teie mau mea?” Ua ite Iesu mea au roa na Petero e taiˈa. Peneiaˈe ua ani Iesu ia Petero e te here mau ra anei oia ia ˈna e te mau mea ta ˈna i haapii, hau aˈe i to ˈna here i ta ˈna ohipa taiˈa. Ua pahono Petero ia Iesu: “E te Fatu, ua ite oe e mea here na ˈu ia oe.” (Ioa. 21:15) Mai tera mahana, ua ohipa iho â Petero mai ta ˈna i pahono. Ua faaite oia i to ˈna here i te Mesia ma te haa rahi i roto i te ohipa pororaa e ua riro mai oia ei mero faufaa o te amuiraa Kerisetiano.

3. Eaha te titauhia ia ite te mau Kerisetiano?

3 Eaha ta tatou e nehenehe e haapii mai i te mau parau a Iesu ia Petero? Mea titauhia ia haapao tatou ia ore to tatou here i te Mesia ia paruparu. Ua ite Iesu e mea ahoaho te oraraa i roto i teie ao, e hepohepo e e faaruru tatou i te fifi. I roto i ta ˈna faahohoˈaraa o te taata ueue huero, ua parau Iesu e e farii te tahi mau taata i “te parau o te Faatereraa arii” e e faaite ratou i te itoito rahi i te omuaraa. I muri aˈe râ, e tapoˈi “te haapeapearaa no te oraraa i roto i teie faanahoraa o te ao nei e te mana haavarevare o te taoˈa” i “te parau,” e e ere ratou i to ratou itoito rahi. (Mat. 13:19-22; Mar. 4:19) Ia ore tatou e haapao, e nehenehe te mau haapeapearaa o te mau mahana atoa e haafifi i ta tatou taviniraa ia Iehova. No reira Iesu i faaara ˈi i ta ˈna mau pǐpǐ: “A haapao maitai . . . ia outou iho ia ore to outou aau ia teimaha i te rahi o te tamaa, i te inu hua, i te haapeapearaa o te oraraa.”—Luka 21:34.

4. Eaha te tauturu mai ia ite e mea puai anei to tatou here i te Mesia? (A hiˈo i te hohoˈa matamua.)

4 Mai ia Petero, e nehenehe tatou e faaite e te here ra tatou i te Mesia ma te tuu i te pororaa i te parahiraa matamua i roto i to tatou oraraa. E nafea tatou e papu ai e te tamau ra tatou i te rave i te reira? E nehenehe tatou e ui ia tatou iho: ‘Eaha te mea ta ˈu e au roa ˈˈe i roto i te oraraa? To ˈu oaoa, no ǒ mai anei i te taviniraa ia Iehova aore ra i te tahi atu mau ohipa?’ No te tauturu ia tatou ia pahono i te reira, e hiˈopoa mai tatou e toru tuhaa o te oraraa o te nehenehe e haaparuparu i to tatou here i te Mesia: te ohipa, te faaanaanataeraa e te mau taoˈa materia.

A VAIIHO I TE OHIPA I TE FAITO TANO

5. Eaha te hopoia a te mau upoo utuafare?

5 No Petero, e ere noa te ohipa taiˈa i te tahi ohipa mea anaanatae na ˈna i te rave. Tera ta ˈna ohipa no te aupuru i to ˈna utuafare. I teie atoa mahana, ua horoa Iehova i te mau upoo utuafare te hopoia e aupuru i to ratou utuafare. (Tim. 1, 5:8) Mea tia ia haa rahi ratou no te na reira. Tera râ, i teie mau mahana hopea, e nehenehe te ohipa e faatupu i te hepohepo rahi.

6. No te aha te ohipa e nehenehe e riro ei mea ahoaho?

6 E pinepine, mea rahi te taata e hinaaro ra i te ohipa, aita râ e navai ra te ohipa vata. Te rohi nei te taata no te ite mai i te ohipa. E rave rahi te manaˈo ra e e mea titauhia ia rave ratou i te hora hau, mea pinepine mea iti roa te moni e aufauhia. Te tamata ra te mau taiete i te hamani hau atu â taoˈa, ma te faaiti roa râ i te rave ohipa. E tumu paha ïa e ahoaho, e rohirohi e e maˈihia ˈi te feia rave ohipa. E rave rahi o te mǎtaˈu ra i te ere i ta ratou ohipa ia ore ratou e rave pauroa te mau mea ta ta ratou paoti e faaue.

Ua hau aˈe te taiva ore o te mau Kerisetiano ia Iehova i te tahi atu taata

7, 8. (a) Ua hau aˈe to tatou taiva ore ia vai? (b) Eaha te haapiiraa faufaa ta te hoê taeae i Thaïlande i ite no nia i ta ˈna ohipa?

7 Ei Kerisetiano, ua hau aˈe to tatou taiva ore ia Iehova i te tahi atu taata, mai to tatou paoti ohipa. (Luka 10:27) Ma ta tatou ohipa, e nehenehe tatou e hoo mai i te tahi mau mea rii faufaa e hinaaro-mau-hia e tatou, e e amo i te mau haamâuˈaraa o ta tatou taviniraa. Ia ore râ tatou e haapao, e nehenehe ta tatou mau hopoia i te ohipa e haafifi i ta tatou haamoriraa. E nehenehe tatou e haapii mai i te hiˈoraa o te hoê taeae i Thaïlande. Ua parau oia: “Mea au roa ta ˈu ohipa tataîraa matini roro uira, ua titau râ te reira ia ohipa ˈtu â vau. I te pae hopea, fatata aita ˈtura to ˈu e taime no te mau ohipa pae varua. Ua taa ˈtura ia ˈu e no te tuu i te Faatereraa arii i te parahiraa matamua, mea titauhia ia taui au i te toroa.” Eaha ta teie taeae i rave?

8 Ua faataa oia: “I muri aˈe hoê matahiti i te opuaraa i te reira, ua faaoti au e haere e hoo i te û paari monamona na roto i te mau aroa. I te omuaraa ua fifihia vau i te pae moni, e ua toaruaru vau. Ia farerei au i to ˈu mau hoa rave ohipa na mua ˈˈe, e faaooo ratou ia ˈu a ani mai ai no te aha vau i manaˈo ai e mea maitai aˈe ia hoo i te û paari monamona i te tataîraa i te mau matini roro uira i te vahi te vai ra te faatoˈetoˈe mataˈi. Ua ani au i ta Iehova tauturu no te faaruru i te reira e ia naea ia ˈu ta ˈu fa, oia hoi, ia rahi atu â to ˈu taime no te mau ohipa pae varua. Tau taime i muri aˈe, ua maitai mai te ohipa. Ua matau atu â vau i ta te taata ta ˈu e hoo atu e au e ua aravihi atu â vau no te hamani i te û paari monamona. Tau taime i muri iho, ua pau roa ta ˈu mau û paari monamona i te mau mahana atoa. Ua moni atu â vau i teie ohipa i na mua ˈˈe a tataî noa ˈi au i te mau roro uira. Maoti te reira i oaoa ˈtu â ˈi au no te mea aita vau e ahoaho ra e e haapeapea ra mai i roto i ta ˈu ohipa na mua ˈˈe. E te mea faufaa roa ˈˈe, mea piri atu â vau i teie nei ia Iehova.”—A taio i te Mataio 5:3, 6.

Mea anaanatae aˈe anei na ˈu ta ˈu ohipa i ta ˈu taviniraa i te Atua?

9. E nafea tatou e tamau ai i te faaite i te hoê manaˈo tano noa no nia i te ohipa?

9 Mea au roa na Iehova ia haa rahi tatou. E itehia te maitai ia haa rahi. (Mas. 12:14) Ia papu râ ia tatou e eiaha ta tatou ohipa e riro ei mea faufaa aˈe no tatou i ta tatou taviniraa ia Iehova. Ma te faataa no nia i te mau mea rii faufaa e hinaaro-mau-hia e tatou, ua parau Iesu: “No reira, a tamau i te imi na mua i te Faatereraa arii a te Atua e ta ˈna parau-tia, e e horoahia mai teie mau mea atoa na outou.” (Mat. 6:33) E nafea râ tatou e ite ai e manaˈo tano noa to tatou no nia i te ohipa? E nehenehe tatou e ui ia tatou iho, ‘Mea anaanatae e mea oaoa anei na ˈu ta ˈu ohipa, area râ ta ˈu taviniraa i te Atua, e ohipa ïa mai te tahi atu ohipa aore ra mea haumani?’ E tauturu mai te feruriraa i nia i teie uiraa ia ite maitai eaha ta tatou e au mau.

10. Eaha te haapiiraa faufaa ta Iesu i horoa mai?

10 Ua haapii mai Iesu eaha ta tatou e tuu na mua roa i roto i to tatou oraraa. I te hoê taime, ua haere oia i te fare o na piti tuahine, Maria raua Mareta. Oioi atura Mareta i te faaineine i te maa na ˈna, area Maria, ua parahi oia i pihaiiho ia Iesu a faaroo noa ˈi i ta ˈna haapiiraa. Ua amuamu Mareta no te mea aita Maria i tauturu ia ˈna. Parau atura Iesu ia Mareta: “Ua maiti Maria i te mea faufaa, e ore te reira e rave-ê-hia ia ˈna.” (Luka 10:38-42) I ǒ nei, ua horoa Iesu i te hoê haapiiraa faufaa. Ia ore tatou ia haafariu-ê-hia e te mau mea e hinaaro-mau-hia e tatou e no te haapapu i to tatou here i te Mesia, mea tia ia maiti tatou “i te mea faufaa.” Te auraa ïa e mea tia ia riro to tatou auhoaraa e o Iehova ei mea faufaa roa ˈˈe i roto i to tatou oraraa.

TO TATOU MANAˈO NO NIA I TE FAAANAANATAERAA

11. Eaha ta te Bibilia e parau ra no nia i te faafaaearaa e te tamǎrûraa?

11 Mea rahi te ohipa i roto i to tatou oraraa, e titauhia ïa i te tahi taime ia faafaaea rii e ia tamǎrû ia tatou. Te taio ra tatou i roto i te Bibilia: “E ere to te taata nei maitai te amu e te inu . . . , ei maitai no ˈna i ta ˈna ra mau ohipa.” (Koh. 2:24) Ua ite Iesu e mea faufaa ia faafaaea rii ta ˈna mau pǐpǐ. Ei hiˈoraa, i muri aˈe a haa rahi ai ratou i roto i te pororaa, ua parau Iesu ia ratou: “Mai haere anaˈe i te hoê vahi moˈemoˈe e faafaaea rii.”—Mar. 6:31, 32.

12. No te aha ia vai ara tatou i te faaanaanataeraa? A horoa i te hoê hiˈoraa.

12 E nehenehe te faaanaanataeraa e tauturu mai ia faafaaea rii e ia tamǎrû ia tatou. Mea tia râ ia haapao tatou ia ore te faaanaanataeraa ia tatou iho ia riro ei mea faufaa roa ˈˈe i roto i to tatou oraraa. I te senekele matamua, teie te huru feruriraa to e rave rahi: “E tamaa e e inu anaˈe ïa, inaha ananahi tatou e pohe ai.” (Kor. 1, 15:32) Te ite-atoa-hia ra teie huru feruriraa i teie mahana. Ei hiˈoraa, ua haamata te hoê taata apî no Europa tooa o te râ i te apiti i te mau putuputuraa Kerisetiano. No te mea râ mea au roa na ˈna te faaanaanataeraa, ua faaea oia i te apiti e te mau Ite no Iehova. I muri aˈe râ, ua taa ia ˈna e ua faatupu te haapao-noa-raa i te faaanaanataeraa e rave rahi fifi. Ua haamata faahou oia i te haapii i te Bibilia, e i muri aˈe, ua nehenehe oia e haamata i te poro i te parau apî oaoa. I muri aˈe i to ˈna bapetizoraa, ua parau oia: “Ta ˈu noa e tatarahapa ra, ua mâuˈa rahi to ˈu taime hou vau a taa ˈi e mea oaoa aˈe ia tavini ia Iehova i te tapiraa i te mau faaanaanataeraa ta te ao e pûpû mai.”

13. (a) A horoa i te hoê hiˈoraa o te faaite mai no te aha e ere mea maitai ia rahi roa ta tatou faaanaanataeraa ia tatou. (b) Eaha te tauturu ia tatou ia faatupu i te hoê manaˈo tano noa no nia i te faaanaanataeraa?

13 E tauturu mai te faaanaanataeraa ia tamǎrû e ia haapuai faahou ia tatou. Ehia ïa taime ta tatou e faataa no te faaanaanataeraa? No te tauturu ia tatou ia pahono i teie uiraa, e nehenehe tatou e feruri i teie tupuraa. Mea au na e rave rahi te faraoa monamona e te momona. Ua ite râ tatou e ia amu tatou i te reira pauroa te taime, e tuino ïa te reira i to tatou ea. Mai te peu e hinaaro tatou i te ea maitai, e titauhia ia amu tatou i te maa maitai no tatou. Hoê â huru, ia faataa tatou i te rahiraa o to tatou taime no te faaanaanataeraa, e tuino te reira i to tatou auhoaraa e o Iehova. Eaha te tauturu mai ia ite e e manaˈo tano anei to tatou no nia i te faaanaanataeraa aore ra aita? E nehenehe tatou e maiti i te hoê hebedoma a papai atu ai ehia hora ta tatou i faataa no te mau ohipa niuhia i nia i ta tatou taviniraa ia Iehova, mai te mau putuputuraa Kerisetiano, te pororaa e te haapiiraa Bibilia. I muri iho, e papai tatou ehia hora ta tatou i faataa no te faaanaanataeraa, mai te tuaro, te afata teata aore ra te mau hauti video. Ia faaau tatou i na numera, eaha ta tatou e ite? E titauhia anei ia rave i te tahi mau tauiraa?—A taio i te Ephesia 5:15, 16.

14. Eaha te tauturu mai ia maiti i te faaanaanataeraa maitai?

14 E vaiiho Iehova ia tatou ia maiti i ta tatou mau faaanaanataeraa, e nehenehe atoa te mau upoo utuafare e maiti i te faaanaanataeraa no to ratou utuafare. I roto i te Bibilia, e horoa mai Iehova i te mau aratairaa o te faaite ra e nafea oia ia feruri. E tauturu teie mau aratairaa ia tatou ia rave i te mau faaotiraa maitatai. * “E mea ho-mai-hia mai . . . e te Atua” te mau faaanaanataeraa maitatai. (Koh. 3:12, 13) Parau mau, mea taa ê te taata, mea taa ê atoa ta ratou huru faaanaanataeraa. (Gal. 6:4, 5) Noa ˈtu râ eaha te faaanaanataeraa ta tatou e maiti, mea titauhia ia haapao maitai noa tatou. Ua parau Iesu: “Te vahi hoi to reira ta oe taoˈa, to reira atoa to oe aau.” (Mat. 6:21) E turai to tatou here i to tatou Arii, Iesu, ia pee i te hoê huru feruriraa, paraparauraa e haaraa o te faaite e mea faufaa aˈe na tatou te Faatereraa arii i te tahi atu ohipa.—Phil. 1:9, 10.

TA TATOU ARORAA I TE MAU TAOˈA MATERIA

15, 16. (a) E nafea te nounou taoˈa e riro ai ei marei no tatou? (b) Eaha te manaˈo tauturu î i te paari ta Iesu i horoa mai no nia i te mau taoˈa materia?

15 E rave rahi i teie mahana o te manaˈo ra e e titauhia ia noaa mai ta ratou mea apî roa ˈˈe, te ahu anei, niuniu afaifai, roro uira, e te vai ra ˈtu â. Te nounou taoˈa, o te hoê huru oraraa ïa o te haafaufaa i te mau taoˈa materia e te moni hau atu â i te tahi mau mea, e te ohipa ra te reira i nia ia ratou. Ei Kerisetiano, eaha te mea faufaa roa ˈˈe no oe? A uiui ia oe iho: ‘Mea rahi aˈe anei to ˈu taime no te feruri i te mau pereoo aore ra huru faaahuraa apî roa ˈˈe i te faaineineraa no te mau putuputuraa a te amuiraa? Ua rahi roa anei to ˈu taime i roto i te mau ohipa o te mau mahana atoa a iti roa mai ai to ˈu taime no te pure aore ra no te taio i te Bibilia?’ Ia ore tatou e vai ara, e nehenehe te au-roa-raa i te mau ohipa materia e puai aˈe i to tatou here i te Mesia. E tia ia feruri i ta Iesu i parau: “Eiaha e nounou i ta vetahi ê taoˈa.” (Luka 12:15) No te aha oia i parau ai i te reira?

Eita e nehenehe e horoa i te mea maitai roa ˈˈe na Iehova e i te hoê â taime e haamau i to tatou feruriraa i nia i te mau ohipa materia

16 Ua faahiti Iesu e “e ore e tia i te hoê taata ia tavini e piti fatu.” Ua na ô â oia: “E ore e tia ia outou ia tavini i te Atua e te moni.” Eita e nehenehe e horoa i te mea maitai roa ˈˈe na Iehova e i te hoê â taime e haamau i to tatou feruriraa i nia i te mau ohipa materia. Ua faataa Iesu e “e hae hoi [tatou] i te hoê e e here [tatou] i te tahi atu, aore ra e faatura [tatou] i te hoê e e vahavaha [tatou] i te tahi atu.” (Mat. 6:24) E taata tia ore hoi tatou, mea tia ïa ia tamau tatou i te aro i “te mau hinaaro o to tatou tino,” e i te nounou taoˈa atoa.—Eph. 2:3.

17. (a) No te aha e manaˈo vetahi e mea fifi ia faatupu i te hoê manaˈo tano no nia i te mau taoˈa materia? (b) Eaha te tauturu ia tatou ia haapae i te nounou taoˈa?

17 E haamau e rave rahi i to ratou feruriraa i nia i to ratou iho mau hinaaro e mau mea navenave a manaˈo atu ai e mea fifi ia faatupu i te hoê manaˈo tano no nia i te mau taoˈa materia. (A taio i te Korinetia 1, 2:14.) Inaha mea ê roa ratou ia feruri, mea fifi rii paha ïa no ratou ia ite i te mea maitai e te mea ino. (Heb. 5:11-14) E puai atu â paha to ratou hinaaro i te mau taoˈa materia. A rahi noa ˈtu â ˈi te mau mea e noaa ia ratou, e rahi noa ˈtu â to ratou hinaaro. (Koh. 5:10) Te vai ra râ te tahi mea ta tatou e nehenehe e rave no te haapae i teie huru feruriraa. E haapuai te taio-tamau-raa i te Parau a te Atua ia tatou ia nehenehe tatou e patoi i te nounou taoˈa. (Pet. 1, 2:2) Ua feruriruri Iesu no nia i te paari o Iehova, e ua tauturu te reira ia ˈna ia patoi i te mau faahemaraa a te Diabolo. (Mat. 4:8-10) I teie atoa mahana, mai te peu e hinaaro tatou e haapae i te nounou taoˈa, mea titauhia ia faaohipa tatou i te paari o Iehova i roto i to tatou oraraa. E faaite te reira ia Iesu e te here ra tatou ia ˈna hau aˈe i te mau taoˈa materia.

Eaha te mea faufaa roa ˈˈe i roto i to oe oraraa? (A hiˈo i te paratarafa 18)

18. Eaha ta oe e faaoti i te rave?

18 I to Iesu uiraa ˈtu ia Petero: “Mea here anei na oe ia ˈu hau aˈe i teie mau mea?” te haapii ra ïa oia ia Petero e mea titauhia ia riro te taviniraa ia Iehova ei haapeapearaa matamua i roto i to ˈna oraraa. Mea anaanatae ia ite e “pǎpǎ” te auraa o to Petero iˈoa. E nehenehe e faaauhia te mau huru maitatai o Petero i te hoê pǎpǎ. (Ohi. 4:5-20) I teie mahana, e hinaaro atoa tatou ia aueue ore to tatou here no te Mesia. E haapao maitai ïa tatou ia vai noa te ohipa, te faaanaanataeraa e te mau taoˈa materia i te faito tano i roto i to tatou oraraa. I reira e nehenehe ai tatou e parau mai ia Petero: “E te Fatu, ua ite oe e mea here na ˈu ia oe.”

^ A hiˈo i te tumu parau “E faaanaanataeraa maitai anei ta oe?” i roto i Te Pare Tiairaa o te 1 no Atopa 2011, api 11-13, paratarafa 6-15.