Eaha to roto?

Tapura tumu parau

A tauturu “i te mau taata ěê” ia “haamori ia Iehova ma te oaoa”

A tauturu “i te mau taata ěê” ia “haamori ia Iehova ma te oaoa”

“Te faaora [aore ra paruru] nei Iehova i te mau taata ěê.”—SAL. 146:9.

HIMENE: 17, 109

1, 2. (a) Eaha te tahi mau fifi ta vetahi mau taeae e tuahine e ite ra? (b) Eaha te mau uiraa e hiti mai?

 UA PARAU te hoê taeae o Lije te iˈoa: “A haamata ˈi te tamaˈi tivira i Burundi, tei te tairururaa to ˈu utuafare. Ua ite matou i te feia e horo ra e te feia e pupuhi ra ia ratou. Ua horo to ˈu na metua e 11 o to ˈu mau taeae e tuahine no te imi i te ora, e to matou noa ahu i nia ia matou. Ua tae vetahi o to ˈu utuafare i te hoê puhapa no te feia horo ê i Malawi, hau atu 1 600 kilometera te atea. Ua haapurarahia te toea o matou.”

2 Na te ao nei, ua titauhia ia faarue hau atu 65 mirioni feia horo ê i to ratou nohoraa no te tamaˈi e te hamani-ino-raa. Teie te numera rahi roa ˈˈe o te feia horo ê tei tapaohia. * I rotopu i teie rahiraa feia horo ê, e Ite no Iehova e tausani o ratou. No e rave rahi, ua pohe te feia herehia e ratou e ua ere fatata te mau mea atoa ta ratou i fatu na. Eaha te tahi atu mau fifi ta ratou i ite? E nafea tatou e tauturu ai i to tatou mau taeae e tuahine ia tavini ia Iehova e ia tapea noa i to ratou oaoa ia faaruru ratou i tera mau fifi? (Sal. 100:2) Eaha te ravea maitai roa ˈˈe no te poro i te feia horo ê o tei ore i ite atura o vai Iehova?

TE ORARAA O TE FEIA HORO Ê

3. Mea nafea Iesu e e rave rahi o ta ˈna mau pǐpǐ i riro ai ei feia horo ê?

3 Ua riro Iesu e to ˈna na metua ei feia horo ê i Aiphiti i muri aˈe a faaara ˈi te melahi a Iehova ia Iosepha e te hinaaro ra te arii Heroda e haapohe ia Iesu. Ua faaea ratou i reira e tae roa i te taime a pohe ai Heroda. (Mat. 2:13, 14, 19-21) E rave rahi matahiti i muri aˈe, “purara ê atura te mau pǐpǐ atoa [a Iesu] na Iudea e na Samaria” no te hamani-ino-raa. (Ohi. 8:1) Ua ite Iesu e e titauhia ia faarue e rave rahi o ta ˈna mau pǐpǐ i to ratou nohoraa. Ua parau oia: “Ia hamani ino ratou ia outou i te hoê oire, a horo ïa i te tahi atu oire.” (Mat. 10:23) E ere roa ˈtu i te mea ohie ia horo ê.

4, 5. Eaha te tahi mau fifi ta te feia horo ê e ite ia (a) horo ê ratou? (b) faaea ratou i roto i te hoê puhapa?

4 Ia faarue te feia horo ê i to ratou nohoraa aore ra ia ora ratou i roto i te hoê puhapa no te feia horo ê, e faaruru ratou e rave rau tupuraa atâta. Te parau ra Gad, to Lije taeae apî aˈe ia ˈna: “Ua na avae matou e rave rahi hebedoma ma te haere na pihaiiho hanere taata pohepohe. E 12 matahiti to ˈu. No te mea ua oru roa to ˈu avae, ua parau vau i to ˈu utuafare ia haere noa ratou ma te vaiiho ia ˈu. Aita to ˈu papa i hinaaro e vaiiho ia ˈu i te feia e orure hau ra, amo atura oia ia ˈu. Ua ora mai matou i te mau mahana atoa, ma te pure ia Iehova e te tiaturi ia ˈna, i te tahi taime, te vi ta matou e ite na te pae purumu, tera noa ïa ta matou e amu.”—Phil. 4:12, 13.

5 Ua faaea te rahiraa o te utuafare o Lije e rave rahi matahiti i roto i te puhapa no te feia horo ê a te mau Nunaa amui. E fifi atoa râ te itehia i reira. Te faataa ra Lije, o tei riro mai i teie nei ei tiaau haaati: “Aita e ohipa ta te rahiraa o te taata. E faatia haere ratou i te parau, e inu, e hauti pere, e eiâ e e rave atoa i te peu tia ore.” No te paruru ia ratou iho i te mau huru feruriraa ino, mea titauhia ia ohipa noa te mau Ite no Iehova i roto i te amuiraa. (Heb. 6:11, 12; 10:24, 25) Ua faaohipa ratou i to ratou taime ma te paari ia vai puai noa ratou i roto i te parau mau, e e rave rahi o tei haamata i te taviniraa pionie. Ua haamanaˈo ratou e e hope te taime ratou i roto i te puhapa no te feia horo ê, mai te tau o te mau Iseraela i roto i te medebara o tei hope. Ua tauturu te reira ia ratou ia tapea i te hoê huru feruriraa tano.—Kor. 2, 4:18.

A FAAITE I TE HERE I TE FEIA HORO Ê

6, 7. (a) E nafea “te here . . . i te Atua” e turai ai ia tatou ia haa i nia i to tatou mau taeae? (b) A horoa i te hoê hiˈoraa.

6 E turai mai “te here . . . i te Atua” ia faaite i te here i to tatou mau taeae, ia farerei iho â râ ratou i te mau fifi. (A taio i te Ioane 1, 3:17, 18.) Ei hiˈoraa, a hinaaro ai te mau Kerisetiano matamua i Iudea i te maa no te oˈe, ua rave te amuiraa i te faanahoraa no te tauturu ia ratou. (Ohi. 11:28, 29) Ua faaitoito atoa te aposetolo Paulo e Petero i te mau Kerisetiano ia farii maitai te tahi i te tahi. (Roma 12:13; Pet. 1, 4:9) I te mea e ua faaitoitohia te mau Kerisetiano ia hamani maitai i te mau taeae no te tahi atu mau vahi o te ratere ra, mea papu ïa e e tia ia hamani maitai tatou i to tatou mau taeae tei roto i te hoê tupuraa fifi aore ra o tei hamani-ino-hia no to ratou faaroo. *A taio i te Maseli 3:27.

7 Aita i maoro aˈenei, ua titauhia ia faarue e tausani Ite no Iehova i to ratou nohoraa no te tamaˈi e te hamani-ino-raa o tei tupu i Ukraine hitia o te râ. Ua haapohehia vetahi o ratou. Ua farii-maitai-hia râ te rahiraa o te mau taeae horo ê i te mau fare o te mau taeae e tuahine i te tahi atu mau vahi i Ukraine e i Rusia. I roto i teie na fenua, ua tapea te mau taeae i to ratou tiaraa amui ore, no te mea e “ere [ra]tou no teie nei ao,” e ua tamau ratou i te poro ma te itoito rahi i “te parau apî oaoa o te parau a te Atua.”—Ioa. 15:19; Ohi. 8:4.

A TAUTURU I TE FEIA HORO Ê IA HAAPUAI I TO RATOU FAAROO

8, 9. (a) Eaha te mau fifi ta te feia horo ê e ite i te hoê fenua apî? (b) No te aha mea tia ia tauturu tatou ia ratou ma te faaoromai?

8 E titauhia ia ora vetahi feia horo ê i roto i te tahi atu tuhaa o to ratou iho fenua. Tera râ, e rave rahi o te titauhia ia haere i te hoê fenua apî ta ratou i ore i matau. Parau mau, e horoa te mau hau faatere na te feia horo ê i te maa, te ahu e i te hoê vahi nohoraa, te vai noa ra râ te mau haafifiraa. Ei hiˈoraa, mea taa ê paha te maa i ta ratou i matau i te amu. Te vai ra vetahi no te fenua veavea mai ratou, e aita ratou i ite eaha te ahu e oomo no te paruru ia ratou i te toetoe. E titauhia paha ia haapii vetahi e nafea ia faaohipa i te mau ravea apî no te taime matamua.

9 E faanahoraa ta te tahi mau faatereraa e rave nei no te tauturu i te feia horo ê ia faatano i to ratou oraraa i te hoê fenua apî. E pinepine râ, e titauhia i te feia horo ê ia aupuru ia ratou iho i muri aˈe tau avaˈe. E riro paha te reira ei mea fifi no ratou. A feruri na i te mau mea atoa e titauhia ia ratou ia haapii: hoê reo apî, te mau peu tumu apî, e te mau ture apî no nia i te aufauraa i te tarahu, te tute, no nia i te haereraa i te haapiiraa aore ra te aˈoraa i te tamarii! E nehenehe anei oe e tauturu ma te faaoromai e te faatura i to oe mau taeae e tuahine o te ite ra i te mau fifi mai teie?—Phil. 2:3, 4.

10. E nafea e haapuai ai i te faaroo o te feia horo ê ia tae mai ratou? (A hiˈo i te hohoˈa matamua.)

10 I te tahi taime, e haafifi te feia mana i to tatou mau taeae o tei horo ê ia farerei i te amuiraa o tera vahi. E haamǎtaˈu te tahi mau faanahonahoraa a te hau e e faaea ratou i te tauturu i to tatou mau taeae. E parau paha ratou e eita ratou e farii ia ora ratou i te fenua ia patoi ratou i te hoê ohipa o te haafifi ia ratou ia apiti i te mau putuputuraa. No to ratou taiâ e no te mea eita ta ratou e ravea, ua farii vetahi i tera mau ohipa. No reira ia ru tatou i te farerei oioi i to tatou mau taeae horo ê i muri aˈe noa a tae mai ai ratou. Mea faufaa ia ite ratou e te haapeapea ra tatou no ratou. E nehenehe teie haapeapearaa e teie tauturu e haapuai i to ratou faaroo.—Mas. 12:25; 17:17.

A TAUTURU I TE FEIA HORO Ê

11. (a) Eaha ta te feia horo ê e hinaaro na mua roa? (b) E nafea te feia horo ê e faaite ai i te mauruuru?

11 I te omuaraa, e titauhia paha ia horoa tatou na to tatou mau taeae te maa, te ahu aore ra i te tahi atu mau mea hinaaro-mau-hia. * Noa ˈtu mea nainai ta tatou e pûpû atu, mai te taamu arapoa anei no te hoê taeae, mea rahi tera no ratou. Mea papu, eiaha te feia horo ê e ani hau atu â i tei horoahia, e faaite noa râ ratou i to ratou mauruuru no ta vetahi ê i rave no ratou. E oaoa ïa te mau taeae horoa. Tera râ, mea faufaa ia tamata te feia horo ê i te aupuru ia ratou iho. E tauturu te reira ia ratou ia tapea i to ratou tura e ia faatupu i te hoê auhoaraa maitai e to ratou mau taeae. (Tes. 2, 3:7-10) E hinaaro noa â râ te feia horo ê i ta tatou tauturu.

E nafea tatou e tauturu ai i to tatou mau taeae e tuahine horo ê? (A hiˈo i te paratarafa 11-13)

12, 13. (a) E nafea tatou ia tauturu i te feia horo ê? (b) A horoa i te hoê hiˈoraa.

12 Aita e titauhia ia rahi ta tatou moni no te tauturu i te feia horo ê. Ta ratou e hinaaro mau ra, o to tatou ïa taime e to tatou here. Ei hiˈoraa, e nehenehe oe e faaite ia ratou e nafea ia rave i te pereoo uta taata aore ra e nafea ia hoo mai i te mau maa maitai no te ea, e ere râ i te mea moni. E nehenehe atoa oe e faaite ia ratou nafea ia noaa te tahi mau taihaa mai te hoê matini nira ahu aore ra matini tapu aihere, ia nehenehe ratou e faaohipa i te reira ia noaa mai ta ratou moni. Te mea faufaa roa ˈtu â, e nehenehe oe e tauturu ia ratou ia oaoa i roto i ta ratou amuiraa apî. Mai te peu e nehenehe, a tii atu ia ratou no te mau putuputuraa. E nehenehe oe e faataa ˈtu eaha te ravea maitai roa ˈˈe no te poro i te taata i roto i te tuhaa fenua, e e nehenehe oe e ohipa e o ratou i roto i te taviniraa.

13 A tae mai ai e maha taurearea horo ê i roto i te hoê amuiraa, e rave rau matahiapo o tei tauturu ia ratou. Ua haapiihia ratou ia faahoro i te pereoo, e nafea ia patapata i te hoê rata e eaha te rave ia noaa mai te hoê ohipa. Ua faaite-atoa-hia ia ratou e nafea ratou ia faanaho i to ratou taime ia nehenehe ratou e tuu i ta Iehova taviniraa na mua roa. (Gal. 6:10) Ua riro oioi mai ratou e maha ei pionie. Maoti te tauturu a te mau matahiapo e ta ratou iho mau tutavaraa no te haamau i te mau fa i roto i ta Iehova taviniraa, ua haere ratou i mua i te pae varua, e aita ratou i apiti atu i roto i te ao a Satani.

14. (a) Eaha te faahemaraa te titauhia ia patoi te feia horo ê? (b) A horoa i te hoê hiˈoraa.

14 Mai te tahi atu mau Kerisetiano atoa, mea tia i te feia horo ê ia patoi i te mau faahemaraa e faaheporaa ia tuu i te mau taoˈa materia na mua roa i to ratou auhoaraa e o Iehova. * Te haamanaˈo ra Lije, o tei faahitihia i nia ˈtu, e to ˈna mau taeae e tuahine, i te mau haapiiraa faufaa no nia i te faaroo ta to ratou papa i haapii atu a horo ê ai ratou. Te parau ra ratou: “Ua faarue oia i te mau taoˈa faufaa ore, te tahi i muri i te tahi, o ta matou i taˈitaˈi na muri ia matou. I muri aˈe, faaite mai nei oia i te pute aita e ohipa faahou to roto e ua parau mai ma te mata ataata: ‘Te ite ra outou? E ere i te mea faufaa tera mau mea!’”—A taio i te Timoteo 1, 6:8.

A HAAPAO I TE HINAARO RAHI ROA ˈˈE O TE FEIA HORO Ê

15, 16. (a) E nafea tatou no te haapuai i te faaroo o to tatou mau taeae? (b) E nafea tatou e nehenehe ai e tauturu ia ratou i te pae huru aau?

15 E titauhia hau atu â i te maa e te ahu no te feia horo ê. Ta ratou e hinaaro mau ra, o te tauturu ïa i te pae huru aau e te faaitoitoraa no ô mai i te Bibilia ra. (Mat. 4:4) E nehenehe te mau matahiapo e horoa ˈtu i te mau papai na roto i te reo o te feia horo ê e e tauturu ia nehenehe ratou e farerei i te mau taeae o te paraparau ra i to ratou reo. Mea faufaa roa te reira, ua titauhia hoi ia vaiiho e rave rahi feia horo ê i te mau mea atoa ta ratou i matau noa na. E mihi ratou i to ratou utuafare, te feia ta ratou i matau, e ta ratou amuiraa. Mea faufaa ia ite ratou i to Iehova here e aumihi i rotopu i to ratou mau hoa Kerisetiano. Ia ore, e imi paha te feia horo ê i te tauturu i te tahi atu feia no te hoê â fenua ratou, o te ore râ e tavini ia Iehova. (Kor. 1, 15:33) Ia faaite tatou ia ratou e e mero no te amuiraa ratou, te haa ra ïa tatou e o Iehova no te paruru i “te mau taata ěê.”—Sal. 146:9.

16 Eita ta Iesu e to ˈna utuafare e nehenehe e hoˈi i ǒ ratou mai te peu te faatere noa ra te feia tei hamani ino ia ratou. No reira atoa paha eita te feia horo ê i teie mahana e nehenehe e hoˈi i te fare. No vetahi ê râ, eita paha ratou e hinaaro e hoˈi i te fare. Te parau ra Lije e mea rahi te metua o tei ite i te mau mero o to ratou utuafare o tei maferahia e o tei haapohehia i to ratou fenua, o te ore e hinaaro e faahoˈi i ta ratou tamarii i ǒ. No te tauturu i to tatou mau taeae, mea titauhia ia “faaite . . . i te aumauiui, te here i te mau taeae, te aumihi î i te here e te haehaa.” (Pet. 1, 3:8) Ua turai te hamani-ino-raa i te tahi feia horo ê ia ape i te apiti atu e o vetahi ê, e haamâ paha ratou i te faaite i to ratou mauiui, tei pihaiiho iho â ra anaˈe ta ratou mau tamarii. A ui, ‘Mai te peu e te farerei ra vau i tera mau fifi, eaha ta ˈu e hinaaro ia rave vetahi ê no ˈu?’—Mat. 7:12.

IA PORO TATOU I TE FEIA HORO Ê E ERE I TE ITE NO IEHOVA

17. E nafea ta tatou pororaa e tamǎrû ai i te feia horo ê?

17 I teie mahana, no ǒ mai e rave rahi feia horo ê i te mau fenua ua haafifihia te ohipa pororaa. Maoti te mau Ite no Iehova itoito rahi, te faaroo ra e tausani taata horo ê i “te parau o te Faatereraa arii” no te taime matamua. (Mat. 13:19, 23) Te ite ra e rave rahi o tei “teimaha” i te tamahanahanaraa e te tamǎrûraa i ta tatou mau putuputuraa e e ru ratou i te parau: “Tei rotopu mau te Atua ia outou.”—Mat. 11:28-30; Kor. 1, 14:25.

18, 19. E nafea tatou e faaohipa ˈi i te paari ia poro tatou i te feia horo ê?

18 Mea titauhia ia faaohipa i te paari e te “haapao maitai” ia poro tatou i te feia horo ê. (Mat. 10:16; Mas. 22:3) A faaite i te faaoromai ia faaroo oe i te feia horo ê ia paraparau, eiaha râ e paraparau no nia i te ohipa poritita. E tia ia pee tatou i te mau aratairaa horoahia mai e te amaa e te feia mana no reira, ia ore tatou iho aore ra te tahi atu ia fifihia. No te mea no roto mai te feia horo ê i e rave rau haapaoraa e taˈere, mea titauhia ia haapii e ia faatura tatou i to ratou huru aau e manaˈo. Ei hiˈoraa, i roto i te tahi mau fenua, mea etaeta roa te manaˈo no nia i te huru faaahuraa o te mau vahine. No reira, ia poro tatou ia ratou, mea tano ia haapao tatou eiaha to tatou huru faaahuraa e faahuru ê ia ratou.

19 E hinaaro tatou e tauturu i te taata o te mauiui ra, te feia atoa o te ore e tavini ia Iehova. Ia na reira tatou, te pee ra ïa tatou i te hiˈoraa maitai o te taata no Samaria i roto i ta Iesu faahohoˈaraa. (Luka 10:33-37) Te ravea maitai roa ˈˈe no te tauturu i te taata, o te haapiiraa ïa ia ratou i te parau apî oaoa. Ua parau te hoê matahiapo o tei tauturu e rave rahi feia horo ê, e mea faufaa ia parau roa ˈtu ia ratou e e Ite no Iehova tatou. E tia ia faaite atu tatou e ua haere mai tatou na mua roa no te tauturu ia ratou ia taa i te tiaturiraa faahiahia mau ta te Bibilia e horoa ra, eiaha râ no te horoa ˈtu i te tauturu i te pae materia.

E OAOA TE ITEHIA

20, 21. (a) Eaha te maitai e itehia ia faaite i te here mau i te feia horo ê? (b) Eaha ta tatou e haapii mai i roto i to muri nei tumu parau?

20 Ia faaite tatou i te here mau i “te mau taata ěê,” e maitai te itehia. Ua faatia te hoê tuahine Kerisetiano e ua titauhia i to ˈna utuafare ia horo ê no te hamani-ino-raa i Érythrée. Ua titauhia ia haere e maha o ta ˈna mau tamarii e vaˈu mahana na roto i te medebara. I te pae hopea, i muri aˈe i te hoê tere rohirohi mau, ua tapae atu ratou i Soudan. Ua parau oia: “Ua haa te mau taeae i nia ia ratou mai te fetii piri, ma te horoa mai i te maa, te ahu, te nohoraa e maa moni no te aufau i te faurao.” “O vai te nehenehe e farii maitai i to ratou fare te feia horo ê no te mea noa te haamori ra ratou i te hoê â Atua? O te mau Ite no Iehova anaˈe!”—A taio i te Ioane 13:35.

21 E no te mau tamarii o tei tae mai na muri i to ratou metua? E haapii mai tatou i roto i to muri nei tumu parau e nafea tatou pauroa e nehenehe ai e tauturu i teie mau utuafare ia tavini ia Iehova ma te oaoa.

^ I roto i teie tumu parau, te parau “feia horo ê,” o te feia ïa ua titauhia ia faarue ratou i to ratou nohoraa no te tamaˈi, te hamani-ino-raa aore ra ati natura. E titauhia paha ia ora ratou i te hoê fenua apî aore ra i te tahi tuhaa o to ratou iho fenua. Ia au i te HCR (Tomiteraa teitei o te mau Nunaa Amui no te feia o tei horo ê), hoê i nia 113 taata na te ao nei o te titauhia ia faarue i to ˈna nohoraa.

^ A hiˈo i te tumu parau “Eiaha e haamoˈe i te hamani maitai i te mau taata ěê” i roto i Te Pare Tiairaa no Atopa 2016 api 3-8.

^ I te taime a tae mai ai te hoê taata horo ê, e pee te mau matahiapo i te aratairaa i roto i te buka Faanahohia no te rave i te hinaaro o Iehova i te pene 8, paratarafa 30 (Farani). No te ite i te hoê amuiraa i te fenua o te hoê taata horo ê, e nehenehe te mau matahiapo e papai i ta ratou iho amaa na nia i te jw.org. E nehenehe atoa ratou e ani i te tahi mau haamaramaramaraa no nia i te amuiraa e te taviniraa o te taata horo ê no te ite i to ˈna tupuraa i te pae varua.

^ A hiˈo i te mau tumu parau “Eita e nehenehe e tavini e piti fatu” e “A faaitoito, o Iehova to oe tauturu!” o Te Pare Tiairaa o te 15 no Eperera 2014, api 17-26.