Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Tauturu i te tamarii a “te mau taata ěê”

Tauturu i te tamarii a “te mau taata ěê”

“Aita to ˈu e oaoa rahi aˈe i teie, ia faaroo vau e te pee noa ra ta ˈu mau tamarii i te parau mau.”—IOA. 3, 4.

HIMENE: 134, 133

1, 2. (a) Eaha te fifi ta e rave rahi tamarii o tei taui i te fenua e ite ra? (b) Eaha te mau uiraa e hiˈopoahia i roto i teie tumu parau?

 TE PARAU ra Joshua: “Mai to ˈu tamariiriiraa, ua paraparau vau i te reo tumu o to ˈu na metua tei taui i te fenua, i te fare e i roto i te amuiraa. I muri aˈe râ a haere ai au i te haapiiraa, ua haamata vau i te au aˈe i te reo no reira. Tau matahiti noa, paraparau noa ˈtura vau i te reo no reira. Aita vau i taa i tei haapiihia i te mau putuputuraa, e aita vau i faariro i te taˈere o to ˈu na metua ei taˈere no ˈu.” E ere o Joshua anaˈe tei ite i tera tupuraa.

2 I teie mahana, ua hau atu 240 000 000 taata aita e ora ra i te fenua i fanauhia ˈi ratou. Mai te peu e e metua oe o tei taui i te fenua, e nafea oe ia nehenehe ta oe mau tamarii e haapii ia here ia Iehova e ia “pee noa . . . i te parau mau”? (Ioa. 3, 4) E nafea vetahi ê e tauturu ai?

E TE MAU METUA, A HOROA I TE HIˈORAA MAITAI

3, 4. (a) E nafea te mau metua e vaiiho ai i te hoê hiˈoraa maitai no ta ratou tamarii? (b) Eaha te mea ta te mau metua e ore e titau i ta ratou tamarii?

3 E te mau metua, mea faufaa roa to outou hiˈoraa ia hinaaro outou ia faatupu ta outou tamarii i te hoê auhoaraa piri roa e o Iehova e ia ora e a muri noa ˈtu. Ia ite ta outou tamarii e te “imi” ra outou “na mua i te Faatereraa arii a te Atua,” e haapii ratou i te tiaturi ia Iehova no te mau mea ta ratou e hinaaro mau i te mau mahana atoa. (Mat. 6:33, 34) A tuu i ta outou taviniraa ia Iehova i te parahiraa matamua, eiaha te imiraa hau atu â taoˈa materia. A ora ma te au noa e a tamata i te ape i te tarahu i te moni. A imi i te “taoˈa . . . i nia i te raˈi,” oia hoi, te farii maitai a Iehova, eiaha râ e imi i te moni aore ra i “te hanahana no ǒ mai i te taata.”—A taio i te Mareko 10:21, 22; Ioa. 12:43.

4 Eiaha ia rahi roa ta outou ohipa a ore atu ai to outou e taime no ta outou mau tamarii. A faaite atu e e oaoa roa outou ia faaoti ratou i te tuu ia Iehova na mua roa, eiaha râ i te hanahana e te moni, no ratou iho aore ra no outou. A ape i te manaˈo tano ore e e tia i te tamarii ia aupuru i to ratou metua ma te horoa i te hoê oraraa fanaˈo no ratou. A haamanaˈo, “e ere hoi na te tamarii e haaputu i te faufaa na to ratou mau metua, na te metua râ e haaputu na ta ratou mau tamarii.”—Kor. 2, 12:14.

E TE MAU METUA, A FAATITIAIFARO I TE MAU FIFI O TE REO

5. No te aha ia paraparau pinepine te mau metua i ta ratou tamarii no nia ia Iehova?

5 Mai tei tohuhia, te haere mai ra te mau taata “no roto i te mau parau [aore ra reo] atoa o te mau fenua ra” i roto i ta Iehova faanahonahoraa. (Zek. 8:23) Mai te peu e aita ta outou mau tamarii e taa maitai ra i to outou reo, e riro ïa te reira ei mea fifi ia haapii atu i te parau mau. O ratou te mau piahi Bibilia faufaa roa ˈˈe o ta outou e nehenehe e haapii, e ia fanaˈo ratou i te ora mure ore, mea tia “ia ite . . . ratou” o vai Iehova. (Ioa. 17:3) Ia ite ta outou tamarii i ta Iehova mau haapiiraa, mea tia ia paraparau pinepine ia ratou no nia i te reira.—A taio i te Deuteronomi 6:6, 7.

O ta outou mau tamarii te mau piahi Bibilia faufaa roa ˈˈe o ta outou e nehenehe e haapii

6. E nafea ta outou tamarii e faufaahia ˈi i te haapiiraa i to outou reo? (A hiˈo i te hohoˈa matamua.)

6 E haapii paha ta outou tamarii i te reo o te fenua i reira outou e ora ˈi i te fare haapiiraa e ia vetahi ê ra. E haapii râ ratou i to outou reo ia aparau tamau outou ia ratou. Ia paraparau ta outou tamarii i to outou reo, e ohie aˈe ïa no ratou ia paraparau ia outou e ia faaite atu i to ratou huru aau. Te vai ra râ te tahi atu mau maitai. Ia paraparau ta outou tamarii hau atu hoê reo, e rahi atu â to ratou aravihi i te feruri e e tauturu te reira ia ratou ia taa i te huru feruriraa o vetahi ê. E tauturu atoa paha te reira ia ratou ia ohipa ˈtu â i roto i te taviniraa. Te parau ra Carolina: “Mea anaanatae te apitiraa i te hoê amuiraa reo ê.” Te na ô faahou ra oia: “Mea au roa atoa ia tauturu i te vahi e hinaaro-rahi-hia ra te feia poro.”

7. Eaha ta outou e nehenehe e rave mai te peu e riro te reo ei haafifiraa i roto i to outou utuafare?

7 Tera râ, a haapii ai te mau tamarii o te feia o tei taui i te fenua i te taˈere e te reo no reira, e ore paha te hinaaro e te aravihi o vetahi i te aparau na roto i te reo o to ratou metua. E te mau metua, mai te peu e tera te tupuraa ta ta outou tamarii e farerei ra, e nehenehe anei outou e haapii hoê aˈe reo no reira? E ohie aˈe ïa no outou ia aupuru i ta outou tamarii ei Kerisetiano mai te peu e taa ia outou i ta ratou mau aparauraa, faaanaanataeraa, ohipa haapiiraa e mai te peu e paraparau roa ˈtu outou i ta ratou mau orometua haapii. Parau mau, e titauhia te taime, te tutavaraa e te haehaa no te haapii i te hoê reo ê. Mea hoona râ! Ei hiˈoraa, ia turihia te tariˈa o ta outou tamarii, eita anei outou e tamata i te haapii i te reo apǎraa rima no te paraparau ia ˈna? E tano ia haapeapea atoa te mau metua no ta ratou tamarii o tei aravihi aˈe i te paraparau na roto i te hoê reo ê. *

8. E nafea outou ia tauturu i ta outou tamarii mai te peu e aita outou e paraparau maitai ra i te reo no reira?

8 E ere paha mea ohie no te tahi mau metua o tei taui i te fenua ia aravihi atu â i roto i te reo apî a ta ratou tamarii. E haafifi atu â paha te reira i te mau metua ia tauturu i ta ratou tamarii ia taa i “te mau Papai moˈa.” (Tim. 2, 3:15) Mai te peu e tera te tupuraa ta outou e farerei ra, e nehenehe â outou e tauturu i ta outou tamarii ia ite e ia here ia Iehova. Ua parau te hoê matahiapo o Shan te iˈoa: “Mea iti ta to matou mama faaea taa noa i taa na roto i te reo ta matou e taa. Aita atoa vau e to ˈu mau tuahine i paraparau maitai roa i to ˈna reo.” Ua parau â oia: “I to matou râ iteraa ia ˈna ia haapii, pure e tutava no te faatere i ta matou haamoriraa utuafare i te mau hebedoma atoa, taa ˈtura ia matou e mea faufaa roa ia ite no nia ia Iehova.”

9. E nafea te mau metua e nehenehe ai e tauturu i te mau tamarii o te titauhia paha ia haapii na roto e piti reo?

9 E titauhia paha i te tahi mau tamarii ia haapii no nia ia Iehova na roto e piti reo. No te aha? No te mea e haapii ratou i te hoê reo i te fare haapiiraa, e hoê reo ê atu i te fare. No reira, e faaohipa te tahi mau metua i te mau papai, haruharuraa mea faaroo noa, e te tahi mau video na roto i na piti reo. Mea papu, e titauhia i te mau metua o tei taui i te fenua ia ohipa rahi atu â no te tauturu i ta ratou tamarii ia haafatata ˈtu ia Iehova.

EAHA TE REO O TE AMUIRAA TA OUTOU E MAITI?

10. (a) Na vai e faaoti eaha te reo o te amuiraa e apiti atu te utuafare? (b) Eaha te tia i te mau upoo utuafare ia rave hou a rave ai i te faaotiraa?

10 Mea atea anaˈe te faaearaa o “te mau taata ěê” i to te tahi atu mau Ite no Iehova o te paraparau ra i to ratou reo, mea tia ia apiti ratou i te hoê amuiraa o te paraparau ra i te reo no reira. (Sal. 146:9) Mai te peu râ e te vai ra hoê amuiraa o te faaohipa ra i to ratou reo tumu i pihai iho, e titauhia ia faaoti te upoo utuafare eaha te reo o te amuiraa maitai roa ˈˈe no te utuafare. Hou a rave ai i te tahi faaotiraa, e feruri maite oia a pure atoa ai no te reira. E paraparau atoa oia i ta ˈna vahine faaipoipo e ta ˈna mau tamarii. (Kor. 1, 11:3) Eaha ta ˈna e hiˈopoa? Eaha te mau faaueraa tumu Bibilia o te nehenehe e tauturu ia ˈna ia rave i te faaotiraa?

E titauhia ia faaoti te upoo utuafare eaha te reo o te amuiraa maitai roa ˈˈe no te utuafare

11, 12. (a) E nafea te reo e ohipa ˈi i nia i ta te hoê tamarii e haapii mai i te mau putuputuraa? (b) No te aha eita te tahi mau tamarii e hinaaro e haapii i te reo o to ratou metua?

11 Mea tia ia feruri te mau metua i ta ta ratou tamarii e hinaaro mau ra. No te taa maitai i te pue parau mau Bibilia, e titauhia no te mau tamarii hau atu tau hora noa haapiiraa Bibilia i te hebedoma tataitahi i te mau putuputuraa. A feruri na râ: I te mau putuputuraa na roto i te reo ta ratou e taa aˈe, e faufaahia paha te tamarii ma te apiti noa ˈtu i te reira. Peneiaˈe e haapii ratou hau atu â i ta to ratou metua e manaˈo ra. E ere paha tera te tupu aita anaˈe te tamarii e taa maitai i te reo. (A taio i te Korinetia 1, 14:9, 11.) E taui atoa paha te reo o te haa i nia i te feruriraa e huru aau o te hoê tamarii. Inaha, e nehenehe te tamarii e haapii i te horoa i te pahonoraa, te vauvauraa e te oreroraa parau na roto i te reo o to ratou metua. Eita râ ratou e faaite mau i to ratou iho manaˈo e huru aau.

12 Hau atu â, e ere noa te reo o te ohipa i nia i te aau o te hoê tamarii. Tera te tupuraa farereihia e Joshua, o tei faahitihia na mua ˈtu. Te parau ra to ˈna tuahine o Esther te iˈoa: “No te mau tamarii apî, e tuatiraa e vai ra i rotopu i te reo, te taˈere, e te haapaoraa a to ratou metua.” Mai te peu e eita te tamarii e faariro i te taˈere o to ratou mau metua ei taˈere no ratou, eita paha ïa ratou e hinaaro e haapii i te reo e te haapaoraa a to ratou metua. Eaha ta te mau metua o tei taui i te fenua e nehenehe e rave?

13, 14. (a) No te aha na metua i faaoti ai i te afai i to raua utuafare i te putuputuraa e paraparauhia ˈi te reo o tera vahi? (b) Mea nafea te mau metua i te atuaturaa i te hoê auhoaraa puai e o Iehova?

13 E haapao na mua te mau metua Kerisetiano i ta to ratou tamarii e hinaaro mau hou a haapao ai i ta ratou iho e au aˈe. (Kor. 1, 10:24) Te parau ra Samuel, te papa o Joshua raua Esther: “Ua hiˈopoa mâua ta ˈu vahine i ta mâua mau tamarii no te ite eaha te reo e putapû ai to ratou aau i te parau mau, e ua pure mâua no te ani i te paari. E ere te pahonoraa tei noaa mai i ta mâua i au roa ˈˈe. I to mâua râ iteraa e mea iti roa ta ratou i haapii i te mau putuputuraa na roto i to mâua reo, faaoti aˈera matou i te haere i roto i te hoê amuiraa e faaohipa ra i te reo no reira. Ua tamau matou i te poro e i te apiti i te mau putuputuraa. Ua titau manihini atoa mâua i te tahi mau hoa no reira ia apiti atoa mai no te tamaa e no te haere mataitai i te tahi mau vahi. Ua tauturu pauroa tera mau ohipa i ta mâua mau tamarii ia matau atu â i te mau taeae e ia ite atu â no nia ia Iehova, eiaha noa ei Atua no ratou, ei Metua atoa râ, e ei Hoa no ratou. No mâua, tera te mea faufaa roa ˈˈe i te haapiiraa i to mâua reo.”

14 Ua na ô â Samuel: “Ia puai noa mâua i te pae varua, ua apiti atoa mâua ta ˈu vahine i te mau putuputuraa na roto i to mâua reo. Mea rahi te ohipa, e mea rohirohi atoa no mâua. Te haamauruuru nei râ mâua ia Iehova no to ˈna haamaitairaa i te mau tutavaraa e haapaeraa ta mâua i rave. Te tavini nei ta mâua toru tamarii ia Iehova ma te taime taatoa.”

TA TE FEIA APÎ E NEHENEHE E RAVE

15. No te aha te hoê tuahine o Kristina te iˈoa i manaˈo ai e e nehenehe ta ˈna e rave hau atu â i roto i te hoê amuiraa e paraparauhia ˈi te reo no reira?

15 A paari ai te mau tamarii, e ite paha ratou e e nehenehe ta ratou e tavini atu â ia Iehova i roto i te hoê amuiraa o te faaohipa ra te reo ta ratou e taa aˈe. Mai te peu e tera te tupuraa, eiaha te mau metua e manaˈo e te patoi ra ta ratou mau tamarii ia ratou. Te haamanaˈo ra Kristina: “Ua taa ia ˈu i te tahi mau parau na roto i te reo o to ˈu na metua, ua riro râ ei mea fifi no ˈu te reo paraparauhia i te mau putuputuraa.” Te na ô ra oia: “I te 12raa o to ˈu matahiti, ua haere au i te hoê tairururaa na roto i te reo o ta ˈu fare haapiiraa. No te taime matamua, ua taa ia ˈu e o te parau mau ta ˈu e faaroo ra! Ua tupu atoa te tahi atu ohipa maitai i te taime a haamata ˈi au i te pure na roto i te reo o ta ˈu fare haapiiraa. Ua nehenehe au e paraparau ia Iehova ma to ˈu aau!” (Ohi. 2:11, 41) I te 18raa o to ˈna matahiti, ua faataa Kristina i teie fifi i to ˈna na metua e ua faaoti i te haere i roto i te hoê amuiraa e paraparauhia ˈi te reo no reira. Te parau ra oia: “A haapii ai au no nia ia Iehova na roto i te reo o ta ˈu fare haapiiraa, ua turai te reira ia ˈu ia ohipa.” Oioi roa o Kristina i te riroraa mai ei pionie tamau e mea oaoa roa o ˈna.

16. No te aha Nadia e oaoa ˈi i te faaearaa i roto i te amuiraa reo ê?

16 E te feia apî, te manaˈo ra anei outou e e au aˈe outou e apiti i roto i te hoê amuiraa reo no reira? Mai te peu e e, a ui ia outou iho no te aha. No te mea anei e tauturu mai te haereraa i tera amuiraa ia outou ia haafatata ˈtu â ia Iehova? (Iak. 4:8) Aore ra no te mea noa eita outou e hinaaro ia ite to outou na metua i te mau mea atoa ta outou e rave ra aore ra no te mea eita outou e hinaaro e rave i te tahi noa ˈˈe tutavaraa? Te parau ra Nadia, o te tavini ra i teie nei i te Betela: “A taurearea ˈi au e to ˈu mau taeae e tuahine, ua hinaaro matou e haere i te amuiraa reo no reira.” Ua taa râ i to ˈna na metua e eita teie tauiraa e riro ei mea maitai no te auhoaraa o ta raua mau tamarii e o Iehova. “I teie nei te mauruuru ra matou e ua haa rahi to matou na metua no te haapii mai i to raua reo e ua tapea ia matou i roto i te amuiraa reo ê. Ua faufaahia ˈtu â to matou oraraa e ua rahi atu â ta matou mau ravea no te tauturu ia vetahi ê ia ite o vai Iehova.”

E NAFEA VETAHI Ê E TAUTURU AI?

17. (a) Ua horoa Iehova te hopoia e haapii i te tamarii ia vai? (b) E nafea te mau metua e fanaˈo ai i te tauturu no te haapii i te parau mau i ta ratou tamarii?

17 Ua horoa Iehova i te mau metua te hopoia e haapii i te parau mau i ta ratou tamarii. Aita oia i horoa i te reira i te papa ruau e te mama ruau aore ra i te tahi atu taata. (A taio i te Maseli 1:8; 31:10, 27, 28.) Tera râ, e hinaaro paha te mau metua o tei ore i taa i te reo no reira i te tauturu ia putapû te aau o ta ratou tamarii. Ia ani te mau metua i te tauturu, e ere te auraa e te tamata ra ratou i te ape i te hopoia e haapii i ta ratou tamarii. E nehenehe râ te reira e riro ei tuhaa no te haapiiraa i ta ratou tamarii i roto i “te aˈo e te faaararaa a Iehova.” (Eph. 6:4) Ei hiˈoraa, e ani paha te mau metua i te mau matahiapo o te amuiraa i te tahi mau manaˈo tauturu no te faatere i te haamoriraa utuafare. E ani atoa paha ratou i te tauturu no te ite mai i te mau hoa maitai no ta ratou tamarii.

E faufaahia te mau tamarii e te mau metua ia amui ratou e te amuiraa (A hiˈo i te paratarafa 18, 19)

18, 19. (a) E nafea te tahi atu mau Kerisetiano e tauturu ai i te feia apî? (b) Eaha te tia i te mau metua ia tamau i te rave?

18 No te tauturu i ta ratou tamarii, e titau manihini paha te mau metua i te tahi atu mau utuafare ia apiti mai i ta ratou haamoriraa utuafare i te tahi taime. Oia atoa, e haapii mai te feia apî i te tahi atu mau Kerisetiano, a poro ai na muri ia ratou e a rave ai i te tahi ohipa e o ratou. (Mas. 27:17) Ua parau o Shan, tei faahitihia na mua ˈtu: “Te haamanaˈo ra vau i te mau taeae o tei haapao maitai mai ia ˈu.” Te na ô ra oia: “A tauturu mai ai ratou ia ˈu no ta ˈu mau vauvauraa no te mau putuputuraa, ua hau atu â ta ˈu i haapii mai. E mea au atoa na ˈu ta matou mau faaanaanataeraa ei pǔpǔ.”

19 Parau mau, e tia i te feia maitihia e te mau metua no te tauturu i ta ratou tamarii ia faaitoito noa ia ratou ia faatura i to ratou mau metua. E nehenehe e na reira ma te faahiti i te tahi mau parau maitatai no nia i te mau metua e ma te ore e haere na nia aˈe i te hopoia o te mau metua e haapii i ta ratou tamarii. E tia atoa i te feia o te tauturu ra ia ape i te mau haerea ta te taata i roto aore ra i rapae i te amuiraa e manaˈo e mea tano ore i te pae morare. (Pet. 1, 2:12) Noa ˈtu e titau te mau metua i te tauturu a vetahi ê, na ratou noa iho â te hopoia e haapii i te parau mau i ta ratou tamarii. Mea tia ia hiˈopoa ratou i te tauturu horoahia e te tahi atu mau Kerisetiano.

20. E nafea te mau metua e tauturu ai i ta ratou tamarii ia riro mai ei tavini taiva ore a Iehova?

20 E te mau metua, a pure ia Iehova no te ani i te tauturu, e a rave i te mau tutavaraa. (A taio i te Paraleipomeno 2, 15:7.) A tuu i te auhoaraa o ta outou tamarii e o Iehova na mua i ta outou iho mau hinaaro. A rave i te mau mea atoa e maraa ia outou ia putapû te aau o ta outou tamarii i te Parau a te Atua. Eiaha e faaea i te tiaturi e e nehenehe ta outou tamarii e riro ei tavini no Iehova. Ia pee ta outou tamarii i te Parau a te Atua e to outou hiˈoraa maitai, e tuea to outou manaˈo e to te aposetolo Ioane o tei papai no nia i te feia ta ˈna i faariro ei tamarii no ˈna: “Aita to ˈu e oaoa rahi aˈe i teie, ia faaroo vau e te pee noa ra ta ˈu mau tamarii i te parau mau.”—Ioa. 3, 4.

^ A hiˈo i te tumu parau “E nehenehe oe e haapii i te hoê reo ê” i roto i te A ara mai na! no Mati 2007, api 10-12 (Farani).