Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Uiraa a te feia taio

Uiraa a te feia taio

No te aha mea taa ê ai te faatiaraa a Mataio i ta Luka, no nia i to Iesu apîraa?

Mea taa ê ta Mataio faatiaraa no nia i to Iesu fanauraa e to ˈna apîraa, i ta Luka no te mea e faataa raua i te mau manaˈo e tupuraa ta e piti taata ê i farerei.

Ua niuhia te faatiaraa a Mataio i nia i te mau tupuraa ta Iosepha i farerei. Te faataa ra te faatiaraa i to Iosepha huru i to ˈna iteraa e ua hapû o Maria, te faraa mai te hoê melahi ia ˈna na roto i te hoê moemoeâ no te faataa i te tupuraa, e i to ˈna peeraa i te mau aratairaa. (Mat. 1:19-25) Te faataa atoa ra teie faatiaraa mea nafea te hoê melahi i te faaararaa ia Iosepha na roto i te hoê moemoeâ ia horo oia e to ˈna utuafare i Aiphiti e mea nafea oia i te auraroraa. Te parau ra Mataio i muri iho e ua fa faahou mai te hoê melahi ia Iosepha na roto i te hoê moemoeâ no te parau atu ia hoˈi i te fenua o Iseraela e ua hoˈi iho â oia, e ua faaoti i te haere e ora e to ˈna utuafare i Nazareta. (Mat. 2:13, 14, 19-23) I roto i na piti pene matamua o ta ˈna evanelia, te faahiti ra Mataio e vaˈu taime te iˈoa o Iosepha. To Maria râ, e maha noa ïa taime.—Te Bibilia Moˈa ra.

Ta Luka râ faatiaraa, ua niuhia ïa i nia ia Maria. Te faataa ra te reira i te taime a haere mai ai te melahi ra o Gaberiela e farerei ia Maria, te haereraa o Maria e farerei i to ˈna fetii ra o Elisabeta, e ta ˈna mau parau arueraa ia Iehova. (Luka 1:26-56) Te faataa atoa ra teie faatiaraa eaha ta Simeona i parau ia Maria no nia i te mau mauiui ta Iesu e faaruru i muri aˈe. Te faataa ra Luka i muri iho i te taime a haere ai Iesu i te hiero e to ˈna utuafare i te 12raa o to ˈna matahiti. I roto atoa i teie faatiaraa, te faahiti ra Luka i te mau parau a Maria, eiaha i ta Iosepha, e te parau mai ra Luka e ua haapeapea mau teie mau tupuraa ia Maria. (Luka 2:19, 34, 35, 48, 51) I roto i na piti pene matamua o ta ˈna evanelia, te faahiti ra Luka e 12 taime te iˈoa o Maria, area to Iosepha, e 5 noa ïa taime. Mea rahi aˈe ïa ta Mataio e faaite mai ra no nia i ta Iosepha i manaˈo e i rave. Ta Luka râ i papai, ua niuhia ïa i nia i i te mau manaˈo e tupuraa ta Maria i farerei.—Te Bibilia Moˈa ra.

Mea taa ê atoa te faataaraahia te huitupuna o Iesu i roto i na evanelia. Te faaite ra Mataio i to Iosepha huitupuna e te tiaraa mana o Iesu, ta Iosepha tamaiti faaamu, no te faatere na roto i to Davida tiaraa arii. No te aha? E huaai hoi o Iosepha no te arii Davida na roto ia Solomona, te tamaiti a Davida. (Mat. 1:6, 16) Area o Luka, te faaite ra ïa i te huitupuna o Maria e te tiaraa natura o Iesu no te faatere na roto i to Davida tiaraa arii, “ei huaai” no ˈna. (Roma 1:3) No te aha? E huaai o Maria no te arii Davida na roto ia Natana, te tamaiti a Davida. (Luka 3:31) No te aha râ Luka i ore ai i faahiti ia Maria ei tamahine na Heli, to ˈna papa? No te mea te rahiraa o te taime, i nia i te mau parau mana, o te mau tane anaˈe o te hoê utuafare tei tapaohia. No reira, i te papairaa Luka i te iˈoa o Iosepha a faataa ˈtu ai ia ˈna ei tamaiti na Heli, ua papu maitai i te taata e hunoa o Iosepha no Heli.—Luka 3:23.

Te haapapu ra te huitupuna o Iesu i roto i te evanelia a Mataio e a Luka e o Iesu te Mesia ta te Atua i fafau. Aita ta te mau Pharisea e te mau Sadukea i nehenehe e parau e e ere o Iesu i te huaai no te arii Davida no te mea ua ite iho â te taata e e huaai Iesu no Davida. E haapuai ta Mataio raua Luka faataaraa no nia i to Iesu huitupuna i to tatou faaroo. E te tauturu atoa mai ra te reira ia tatou ia tiaturi e e tupu iho â ta te Atua mau parau fafau atoa.