Eaha to roto?

Tapura tumu parau

HAAMANAˈORAA NO TAHITO RA

“Afea ta tatou tairururaa e tupu faahou ai?”

“Afea ta tatou tairururaa e tupu faahou ai?”

TEI te hopea o te avaˈe Novema 1932 tatou, i te oire o Mehiko, ua hau atu i te hoê mirioni taata te ora ra i ǒ. Hoê noa hebedoma na mua ˈtu te taime matamua i tamauhia ˈi i ǒ nei te mau mori purapura i nia i te purumu. Te vai ra râ te tahi atu ohipa ta te taata e tiai ru nei. Tei te tapearaa pereoo auahi te mau papai vea, ua ineine ratou e ta ratou pata hohoˈa, te tiai noa ra i te hoê manihini taa ê. O vai teie taata? O Joseph Rutherford, te peretiteni o te Taiete Watch Tower. Te tiai atoa ra te mau Ite no Iehova no ǒ nei no te farii i te taeae Rutherford, o tei haere mai no te apiti i ta ratou tairururaa e toru mahana.

Teie tei taiohia i roto i te vea Te tau auro (Beretane): “Papu maitai e e riro teie tairururaa ei tupuraa faufaa roa” no te haaparare i te parau mau i Mehiko. E tairururaa nainai râ teie, e 150 taata anaˈe tei apiti mai. No te aha hoi e mea faufaa ˈi?

Hou tera tairururaa, aita te parau mau i parare maitai roa i Mehiko. Mai 1919, ua tupu te tahi mau tairururaa iti, ua topa râ te numera o te mau amuiraa tau matahiti i muri aˈe. I te matararaa te hoê amaa i te oire o Mehiko i 1929, ua manaˈohia e e maitai mai te tupuraa, e fifi faahou râ tei tia ia faaruru. Ua faaue te faanahonahoraa i te mau pionie eiaha e anoi i te ohipa tapihooraa e te pororaa. Ua riri roa te hoê pionie i teie parau, faarue roa aˈera oia i te parau mau e haamau ihora i ta ˈna iho pǔpǔ haapiiraa Bibilia. I tera atoa taime, ua titauhia ia monohia te tiaau o te amaa no to ˈna haerea tano ore. Ua hinaaro te mau Ite no Iehova taiva ore i Mehiko i te faaitoitoraa.

I roto i to ˈna tere, ua faaitoito taeae Rutherford i teie mau Kerisetiano taiva ore na roto e piti oreroraa parau i te tairururaa e e pae oreroraa parau tei haapurorohia na roto i te radio. A tahi ra te mau taeae e faaohipa ˈi i te radio no te haaparare i te parau apî oaoa na Mehiko. I muri aˈe i te tairururaa, ua faatoroahia te hoê tiaau amaa apî no te faanaho i te ohipa. Itoito roa aˈera te mau Ite no Iehova, e na roto i ta Iehova farii maitai, ua tamau â ratou i te poro.

Tairururaa i 1941 i te oire o Mehiko

I te matahiti i muri mai, i 1933, ua tupu e piti tairururaa i tera noa â fenua, hoê i Veracruz e hoê i te oire o Mehiko. Ua haa rahi te mau taeae i roto i te tuhaa fenua, e mea maitai mau te ohipa pororaa i itehia. Ei hiˈoraa, e 82 noa taata poro i 1931. I 1941, ua tataiahuru tera numera! Piri i te 1 000 taata tei haere mai i te oire o Mehiko no te tairururaa Kerisetiano i 1941.

“MEA TAATA I ROTO I TE MAU ARO”

I 1943 te mau Ite no Iehova i te haamataraa i te titau manihini i te taata i te tairururaa Kerisetiano “Te nunaa tiamâ” o te faatupuhia i roto e 12 oire i Mehiko. * Ua na reira ratou ma te faaohipa i te api parau faaiteiteraa. E taamuhia e piti api parau rarahi e te etaeta, a faatarere atu ai te reira na nia iho i te tapono. E papai to mua e to muri. Ua faaohipa te mau Ite no Iehova i tera ravea no te titau manihini i te taata i ta ratou tairururaa mai 1936 mai.

Te hoê vea i 1944 e faaite ra i te mau taeae e ta ratou mau api parau faaiteiteraa i te oire o Mehiko

No te manuïa o te titau-manihini-raa ma tera ravea i te oire o Mehiko, ua papai roa te vea La Nación no nia i te mau Ite no Iehova o tei apiti i te tairururaa: “I tera iho â mahana matamua, ua parauhia ratou ia haere â e titau manihini i te taata. Te mahana i muri iho, ua hau aˈe te taata tei apiti mai i tei tiaihia.” Aita te ekalesia Katolika i oaoa i te reira, ua patoi ïa ratou i te mau Ite no Iehova. Aita râ te mau taeae e tuahine i mǎtaˈu. Ua tamau noa ratou i te titau manihini i te taata no te tairururaa. Ua faatia te tahi atu tumu parau i roto i te vea La Nación: “Te oire taatoa tei ite ia ratou.” Te parauhia ra no te mau taeae e tuahine e “ua riro [ratou] mai te mau titau-manihini-raa ‘sandwich.’” Ua faaite atoa te tumu parau i te hoê hohoˈa e pueraa taeae to nia iho. Tei roto ratou i te mau aroâ no te oire o Mehiko. I nia noa ˈˈe i te hohoˈa, teie te pereota: “Mea taata i roto i te mau aroâ.”

E ROˈI “MǍRÛ E MAHANAHANA AˈE I TE TAHUA TIMA”

I tera mau matahiti, ua titauhia ia rave te rahiraa o te mau Ite no Iehova i te tahi mau haapaeraa rahi no te apiti i te mau tairururaa faatupuhia i Mehiko. E rave rahi taeae e tuahine tei haere mai mai to ratou oire iti i te mau vahi atea roa i te mau reni pereoo auahi aore ra i te mau purumu. Ua papai te hoê amuiraa: “Te reni piri roa ˈˈe i teie vahi, o te reni no te niuniu uira ïa.” Ua tia ia na nia iho mai i te asini aore ra ia na avae mai te feia apiti i te tairururaa e rave rahi mahana no te tauma i nia i te pereoo auahi o te afai ia ratou i te oire o te tairururaa.

Mea veve te rahiraa o te mau Ite no Iehova, e mea moni no ratou no te haere mai i te tairururaa. Ia tae ratou i reira, mea rahi te faaea i ǒ te mau taeae, o te hamani maitai e te farii maitai atu ia ratou. E vetahi atu, tei roto ïa i te mau Piha a te Basileia ratou i te faaearaa. I te hoê taime, piri i te 90 taeae tei faaea i te amaa, ua taoto ratou i nia i te mau afata buka. Ua parau te Buka matahiti e ua mauruuru roa te mau taeae inaha mea “mǎrû e mahanahana aˈe i te tahua tima.”

No teie mau Ite no Iehova, te neheneheraa e haaputuputu e to ratou mau taeae e tuahine, ua hau aˈe ïa i te mau haapaeraa atoa ta ratou i rave. I teie mahana, ua hau atu i te 850 000 Ite no Iehova i Mehiko e ua faaite atoa ratou i te hoê â mauruuru. * Ua faataa te hoê tapura i roto i te Buka matahiti 1949 (Beretane) e aita te mau haapaeraa tei titauhia ia rave te mau taeae i faaiti i to ratou itoito rahi no te haamoriraa ia Iehova. Ua riro te tairururaa tataitahi ta ratou e apiti atu “ei tumu parau matamua i roto i ta ratou mau aparauraa i nia i te hoê tau roa.” Te uiraa ta te mau taeae e na nia iho noa i te ui, teie ïa: “Afea ta tatou tairururaa e tupu faahou ai?”—Haamanaˈoraa no tahito ra no Marite no Ropu.

^ Ia au i te Buka matahiti 1944, mea na roto i teie tairururaa te mau Ite no Iehova i te matauraahia i Mehiko.

^ I Mehiko, e 2 262 646 taata tei apiti i te Oroa haamanaˈoraa i 2016.