Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Eiaha e haamoˈe i te hamani maitai i te mau taata ěê

Eiaha e haamoˈe i te hamani maitai i te mau taata ěê

“Eiaha e faaore i te ite atu i te taata ěê.”​—HEB. 13:2.

HIMENE: 124, 79

1, 2. (a) Eaha te fifi ta e rave rahi feia ěê e faaruru nei i teie mahana? (A hiˈo i te hohoˈa matamua.) (b) Eaha te haamanaˈoraa ta te aposetolo Paulo i horoa, e eaha te mau uiraa ta tatou e hiˈopoa mai?

 UA HAU atu i te 30 matahiti i teie nei to Osei faarueraa i to ˈna fare i Ghana no te ora i Europa. I tera taime, aita â oia i riro atura ei Ite no Iehova. [1] Te parau ra oia: “Ua taa oioi ia ˈu e aita te rahiraa o te taata e tâuˈa mai. Ua huru ê roa vau i te ahuaraˈi. A faarue ai i te tauraa manureva e a ite ai au no te taime matamua te toˈetoˈe, ua haamata vau i te taˈi.” No te mea e ere mea ohie no Osei ia haapii i te reo, ua hau atu ïa hoê matahiti i itehia ˈi ia ˈna te hoê ohipa maitai. E no te mea ua atea oia i to ˈna fare, ua mihi oia i to ˈna utuafare e ua moˈemoˈe oia.

2 Ahani o oe tera, mea papu, e oaoa oe ia farii-maitai-hia oe i te Piha a te Basileia e te feia o te here ia oe noa ˈtu to oe nunaa aore ra iri. Inaha, te parau ra te Bibilia e eiaha te Kerisetiano mau e “faaore i te ite atu i te taata ěê.” (Heb. 13:2) E hiˈopoa anaˈe ïa i teie mau uiraa: Eaha to Iehova manaˈo no nia i te feia ěê? Ia faatano anei tatou i to tatou manaˈo no nia i te feia ěê? E nafea tatou e nehenehe ai e tauturu i te taata no te tahi atu fenua ia ite e mea farii-maitai-hia o ˈna i roto i te amuiraa?

EAHA TO IEHOVA MANAˈO NO NIA I TE FEIA ĚÊ?

3, 4. Ia au i te Exodo 23:9, te hinaaro ra te Atua ia aha te mau Iseraela i nia i te feia ěê e no te aha?

3 I muri aˈe i to Iehova faatiamâraa i to ˈna nunaa i te faatîtîraa a to Aiphiti, ua horoa oia i te mau ture o tei haapii ia ratou e nafea ia hamani maitai i te feia ěê o tei pee mai ia ratou. (Exo. 12:38, 49; 22:21) No te mea e ere noa te oraraa mea ohie no te feia ěê, ua aupuru Iehova ia ratou ma te here. Ei hiˈoraa, ua nehenehe ratou e ohi haere i te maa i vaiihohia e te feia ooti.—Lev. 19:9, 10.

4 Aita noa Iehova i faaue ia faatura te mau Iseraela i te feia ěê, ua hinaaro atoa râ ia haamanaˈo ratou mai te aha te huru aau o te feia ěê. (A taio i te Exodo 23:9.) Hou te mau Iseraela a riro mai ai ei tîtî, aita to Aiphiti i au ia ratou, no te mea mea taa ê ratou. (Gen. 43:32; 46:34; Exo. 1:11-14) Mea fifi ïa no te mau Iseraela te oraraa ei feia ěê. Ua hinaaro Iehova ia haamanaˈo ratou i te reira e ia hamani maitai i te feia ěê o tei ora i rotopu ia ratou.—Lev. 19:33, 34.

E hamani maitai Iehova i te feia ěê

5. Na te aha e tauturu mai ia hamani maitai i te feia ěê, mai ia Iehova?

5 Aita Iehova i taui. No reira, ia haere mai te feia ěê i ta tatou amuiraa, eiaha e haamoˈe e te hamani maitai atoa ra Iehova ia ratou. (Deut. 10:17-19; Mal. 3:5, 6) A feruri na i te mau tautooraa ta te feia ěê e faaruru nei. Ei hiˈoraa, eita paha ratou e taa i te hoê reo apî e e haa paha vetahi i nia ia ratou ma te tano ore. E tutava anaˈe i te tauturu e i te hamani maitai ia ratou.—Pet. 1, 3:8.

IA FAATANO ANEI TATOU I TO TATOU MANAˈO NO NIA I TE FEIA ĚÊ?

6, 7. Na te aha e faaite e ua haapii te mau Kerisetiano o te senekele matamua i te faaruru i te mau manaˈo oti noa?

6 Ua haapii te mau Kerisetiano o te senekele matamua i te faaruru i te mau manaˈo oti noa o tei matauhia i rotopu i te mau ati Iuda. I te Penetekose 33, ua farii maitai e ua here te mau Kerisetiano ati Iuda o tei ora i Ierusalema i te feia no te tahi atu mau fenua. (Ohi. 2:5, 44-47) Te faaite ra te reira e ua taa i te mau Kerisetiano ati Iuda i te auraa o te farii maitai, oia hoi, ia hamani maitai i te mau taata ěê.

7 I tera râ taime, ua tupu te tahi ohipa. Ua amuamu te mau ati Iuda Heleni, no te mea aita te mau vahine ivi i haapao-maitai-hia. (Ohi. 6:1) No te faaafaro i te fifi, ua maiti te mau aposetolo e hitu tane no te haapao ia hamani-maitai-hia ratou pauroa ma te tano. Ua maiti te mau aposetolo i te mau tane e iˈoa Heleni to ratou, peneiaˈe ia ore te mau vahine ivi e huru ê roa.—Ohi. 6:2-6.

8, 9. (a) Eaha te mau uiraa te tauturu mai ia ite aita anei tatou e faatupu ra i te manaˈo oti noa? (b) Eaha te titauhia ia haapae tatou? (Petero 1, 1:22)

8 E ohipa to tatou taˈere i nia ia tatou. (Roma 12:2) E faaroo atoa paha tatou i to tatou feia tapiri, te hoa ohipa aore ra te hoa haapiiraa ia faahiti i te mau parau tano ore no nia i te taata o te tahi atu fenua aore ra nunaa. E nafea te mau manaˈo tano ore e ohipa ˈi i nia ia tatou? Eaha to tatou huru ia faaooo te taata i to tatou nunaa aore ra te tahi atu o ta tatou mau peu tumu?

9 Ua faatupu te aposetolo Petero i te hoê taime i te mau manaˈo oti noa no nia i te mau taata e ere te ati Iuda. Ua haapii râ oia i te haapae i teie mau manaˈo tano ore. (Ohi. 10:28, 34, 35; Gal. 2:11-14) Ia tapao tatou i te tahi noa ˈˈe manaˈo oti noa aore ra te haapeuraa tatou no to tatou nunaa, e titauhia ia haa rahi tatou no te haapae i te reira. (A taio i te Petero 1, 1:22.) Eaha te tauturu ia tatou ia na reira? A haamanaˈo e e taata tia ore tatou pauroa, aita e hiˈoraa i te fenua no reira mai tatou, aita i tia ia tatou te ora. (Roma 3:9, 10, 21-24) Aita e tumu e manaˈo ai tatou e mea faahiahia aˈe tatou i te tahi atu! (Kor. 1, 4:7) Ia manaˈo tatou mai te aposetolo Paulo. Ua parau oia i to ˈna mau taeae Kerisetiano “e ere atura [ra]tou i te taata ěê e te purutia,” e “fetii o te Atua” râ. (Eph. 2:19) Mea titauhia ia tatou paatoa ia haa rahi no te haapae i te mau manaˈo oti noa e rave rahi ia nehenehe tatou e ahu i te huru taata apî.—Kol. 3:10, 11.

E NAFEA IA HAMANI MAITAI I TE FEIA ĚÊ?

10, 11. Mea nafea Boaza i te peeraa i to Iehova manaˈo no nia i te feia ěê?

10 Ua pee te taata taiva ore ra o Boaza i to Iehova manaˈo no nia i te feia ěê. Mea nafea ïa? A haere ai Boaza e hiˈopoa i ta ˈna mau faaapu i te taime ootiraa, ite atura oia ia Ruta, te hoê vahine ěê no ǒ mai i te fenua Moabi. Ua haa rahi oia no te ohi i te huero. Ia au te ture a Mose, e nehenehe Ruta e ohi haere. A faaroo ai Boaza e ua ani oia i te parau faatia no te ohi i te maa i roto i ta ˈna faaapu, ua faahiahia roa oia e ua vaiiho ia ˈna ia ohi haere i rotopu i te mau haapueraa huero.—A taio i te Ruta 2:5-7, 15, 16.

11 Te haapapu ra te ohipa i tupu i muri aˈe i to Boaza haapeapea no Ruta e to ˈna tupuraa fifi ei taata ěê. Ua parau atu oia ia faaea i pihaiiho i te mau pǔpǔ vahine apî ia ore oia e haafifihia e te mau tane e ohipa ra i roto i te faaapu. Ua haapao oia ia navai ta ˈna maa e te pape, mai ta ˈna mau rave ohipa. Ua faatura Boaza i teie vahine e ua faaitoito oia ia ˈna.—Ruta 2:8-10, 13, 14.

12. Eaha te itehia ia hamani-maitai-hia te feia ěê?

12 Ua hamani maitai Boaza ia Ruta, eiaha noa no to ˈna here taiva ore i to ˈna metua hoovai vahine, o Naomi, oia atoa râ no te mea ua haamata Ruta i te tavini ia Iehova e ua hinaaro oia i ta ˈNa paruru. Ma ta ˈna hamani maitai ia Ruta, ua pee o Boaza i to Iehova here taiva ore. (Ruta 2:12, 20; Mas. 19:17) I teie atoa mahana, ia faaite tatou i te hamani maitai, e tauturu tatou i te “taata atoa” ia haapii i te parau mau e ia ite i to Iehova here mau no ratou.—Tim. 1, 2:3, 4.

E farii popou anei tatou i te feia ěê ia haere mai ratou i te Piha a te Basileia? (A hiˈo i te paratarafa 13, 14)

13, 14. (a) No te aha ia farii popou tatou i te feia ěê i te Piha a te Basileia? (b) Eaha te tauturu mai ia ohie te aparauraa e te tahi atu taata no te tahi atu fenua?

13 E hamani maitai tatou i te feia ěê ma te farii popou ia ratou i te Piha a te Basileia. Mea mamahu te feia ěê no tae noa ˈtura i te hoê fenua ê e eita ratou e tapiri i te tahi atu mau taata. No to ratou taˈere aore ra tiaraa totiare, e manaˈo paha ratou e mea faufaa ore ratou i te tahi atu nunaa. No reira, ia aroha na mua tatou ia ratou, ia hamani maitai e ia faaite i to tatou anaanatae ia ratou. Mai te peu e te vai ra na roto i to tatou reo, e nehenehe te JW Language e tauturu ia tatou ia haapii e nafea ia aroha ˈtu i te taata na roto i to ratou reo.—A taio i te Philipi 2:3, 4.

14 E ere paha i te mea ohie no oe ia aparau i te taata e taˈere ê to ˈna. No te haapae i tera huru manaˈo, e nehenehe oe e paraparau ia ˈna no nia ia oe. Mea rahi paha te mea e tuati ra i ta oe i manaˈo na. A haamanaˈo no te mau taˈere taitahi, te vai ra te pae maitai e te pae ino.

A TAUTURU ATU MA TE FARII POPOU IA RATOU

15. Eaha te tauturu ia tatou ia taa i te feia o te haamatau ra i te hoê fenua apî?

15 No te tauturu ia vetahi ê ia au ratou i roto i te amuiraa, a ui ia oe iho ma te haavare ore, ‘Ia haere au i te hoê fenua ê, e nafea vau e hinaaro ai ia haa vetahi i nia ia ˈu?’ (Mat. 7:12) A faaite i te faaoromai i te feia o te haamatau ra i te hoê fenua apî. Eita paha tatou e taa oioi i to ratou manaˈo aore ra to ratou huru. Eiaha tatou e tiai ia manaˈo e ia haa ratou mai te mau taata o to tatou fenua, e farii noa anaˈe râ i to ratou iho huru.—A taio i te Roma 15:7.

A faaite i te faaoromai i te feia o te haamatau ra i te hoê fenua apî

16, 17. (a) Eaha te rave no te tapiri atu â i te feia ěê? (b) E nafea ia tauturu i te feia o tei faarue i to ratou fenua o ta tatou amuiraa?

16 Ia rave tatou i te taime no te haapii atu â no nia i te fenua e te taˈere o te feia ěê, e ohie aˈe ïa no tatou i te matau ia ˈna. I te haamoriraa utuafare, a rave i te mau maimiraa no nia i te taˈere o te feia o tei faarue i to ratou fenua i roto i ta tatou amuiraa aore ra tuhaa fenua. Te tahi atu ravea no te tapiri atu â i te feia o tei faarue i to ratou fenua, o te titau-manihini-raa ïa ia ratou no te tamaa i te fare. Ua iriti Iehova “i te uputa faarooraa no te Etene.” Ia pee atoa ïa tatou i to ˈna hiˈoraa ma te farii i to tatou fare te feia ěê e “fetii faaroo” ratou no tatou.—Ohi. 14:27; Gal. 6:10; Ioba 31:32.

E farii maitai anei tatou i te mau mero apî no te tahi atu fenua? (A hiˈo i te paratarafa 16, 17)

17 Ia rave tatou i te taime e te hoê utuafare tei faarue i to ˈna fenua, e tauturu te reira ia tatou ia taa e ia haafaufaa i ta ratou mau tutavaraa no te faatano i to ratou oraraa i to tatou taˈere. E ite paha tatou e te hinaaro ra ratou i te tauturu no te haapii i te reo. A aratai atoa paha ia ratou i roto i te mau pu no te tauturu ia ratou ia ite mai i te hoê nohoraa maitai aore ra te hoê ohipa. Ma teie mau tauturu e ite ai to tatou mau taeae e tuahine i te taa-ê-raa rahi.—Mas. 3:27.

18. Eaha te hiˈoraa o te faatura e te mauruuru ta te feia o tei faarue i to ratou fenua e nehenehe e pee i teie mahana?

18 E tutava râ te feia o tei faarue i to ratou fenua i te faatano i to ratou oraraa i te taˈere o te fenua apî. E hiˈoraa maitai o Ruta i roto i tera tupuraa. A tahi, ua faaite oia i te faatura no te mau peu tumu o to ˈna fenua apî ma te ani i te parau faatia ia ohi haere na muri i te feia ooti. (Ruta 2:7) Aita o ˈna i manaˈo e tiaraa to ˈna no te na reira aore ra ua tano iho ia fanaˈo oia i te tahi mea. Te piti, aita o ˈna i tapea i te parau ia vetahi i to ˈna mauruuru no te hamani maitai i faaitehia ia ˈna. (Ruta 2:13) Ia faaite te feia o tei faarue i to ratou fenua i te hoê â haerea, e faatura ˈtu â to ratou mau taeae e tuahine e te mau taata no tera fenua.

19. Eaha te tahi mau ravea e farii ai tatou i te feia ěê?

19 Mea oaoa ïa ia ite i to Iehova hamani maitai rahi ia tatou e ua hinaaro oia ia faaroo te taata atoa i te parau apî oaoa. I to ratou iho fenua, aita paha vetahi i nehenehe e haapii i te Bibilia aore ra e haere i te mau putuputuraa e te nunaa o Iehova. I teie nei râ, e nehenehe ratou e putuputu atoa mai, ia tauturu atu ïa tatou, eiaha ratou e manaˈo e e feia ěê ratou. E ere paha tatou i te mea moni aore ra e nehenehe ta tatou e tauturu atu â, ia hamani maitai râ tatou i te feia ěê, te pee ra ïa tatou i to Iehova here ia ratou. Ei feia o te “pee . . . i te Atua,” e tutava anaˈe i te farii popou i te feia ěê!—Eph. 5:1, 2.

^ [1] (paratarafa 1) Ua tauihia te iˈoa.