Eaha to roto?

Tapura tumu parau

A haapuai i to faaroo i ta oe e tiaturi ra

A haapuai i to faaroo i ta oe e tiaturi ra

“O te faaroo nei, o te tiaturi ïa i te mau mea e tiaihia nei.”—HEB. 11:1.

HIMENE: 81, 134

1, 2. (a) E nafea te mau mea ta tatou e tiaturi ra e taa ê ai i te mau mea ta te taata e tiaturi ra? (b) Eaha ta tatou e hiˈopoa mai i roto i teie tumu parau?

 UA HOROA mai Iehova i te mau mea faahiahia mau o ta tatou e nehenehe e tiaturi. Ua fafau oia e haamoˈa i to ˈna iˈoa e e faatupu i to ˈna hinaaro i te raˈi e i te fenua nei. (Mat. 6:9, 10) Teie te mau mea faufaa roa ˈˈe ta tatou e tiai ru nei. Ua fafau atoa Iehova i te haamaitai ia tatou ma te horoa i te ora mure ore, i te raˈi anei aore ra i te fenua nei. Auê ïa taime oaoa! (Ioa. 10:16; Pet. 2, 3:13) E te tiai ru nei tatou i te ite mea nafea Iehova e tamau ai i te aratai e i te turu i to ˈna nunaa i teie anotau hopea.

2 Te parau ra te Bibilia, te faaroo, “o te tiaturi ïa i te mau mea e tiaihia nei.” Te auraa ïa e ua papu i te feia o te faatupu ra i te faaroo e e tupu iho â ta Iehova i fafau. (Heb. 11:1) E rave rahi taata i teie mahana o te tiaturi e o te hinaaro ra e rave rahi mea, aita râ i papu ia ratou e e noaa anei te reira. Ei hiˈoraa, e tiaturi paha te hoê taata e o ˈna te tano i te titeti taviriraa aita râ i papu ia ˈna e o ˈna iho â te tano. I roto i teie tumu parau, e hiˈopoa mai tatou eaha te tauturu mai ia haapuai i to tatou faaroo i ta Iehova i fafau. Oia atoa, e nafea te faaroo puai e tauturu mai ai i teie nei.

3. No te aha e tiaturi ai tatou e e tupu iho â ta Iehova i fafau?

3 Aita hoê aˈe taata i fanauhia mai e te faaroo. No te faatupu i te faaroo, e titauhia ia vaiiho tatou i te varua moˈa o te Atua ia aratai i to tatou aau. (Gal. 5:22) E nehenehe te varua moˈa e tauturu ia tatou ia ite o vai Iehova. Ua taa anaˈe ia tatou to ˈna mana hope e to ˈna paari, e tiaturi tatou e e nehenehe ta ˈna e rave i te mau mea atoa ta ˈna i fafau. Ua faahiti Iehova i ta ˈna mau parau fafau mai te mea ra e ua tupu aˈena te reira e ua parau: “Ua oti.” (A taio i te Apokalupo 21:3-6.) Ua ite tatou e e faatupu iho â oia i ta ˈna i fafau. E “Atua haavare ore” oia. No reira tatou e tiaturi ai i te mau mea atoa ta ˈna e parau mai no a muri aˈe.—Deut. 7:9.

TE MAU TAVINI A TE ATUA I TAHITO RA TEI FAATUPU I TE FAAROO PUAI

4. Ua faatupu te mau tavini a te Atua i tahito ra i te faaroo i te aha?

4 I roto i te Hebera pene 11, ua faahitihia 16 iˈoa tane e vahine o tei faatupu i te faaroo puai i ta Iehova i fafau. Ua faahiti-atoa-hia e rave rahi atu â taata o ta Iehova i mauruuru no to ratou “faaroo.” (Heb. 11:39) Ua tiai te taatoaraa o ratou i te “huaai” ta Iehova i fafau. Ua taa ia ratou e e haamou teie “huaai” i te mau enemi atoa o te Atua e e faariro faahou i te fenua ei paradaiso. (Gen. 3:15) E faaroo puai to teie mau tavini a te Atua i te tiaturiraa e e faahoˈi mai Iehova ia ratou i te ora. Mea papu, aita ratou i tiai i te tia-faahou-raa i te raˈi i te mea e aita â Iesu i tatara ˈtura i te uputa. (Gal. 3:16) Ua tiatonu râ ratou i te ora mure ore i te fenua nei i roto i te hoê paradaiso nehenehe mau.—Sal. 37:11; Isa. 26:19; Hos. 13:14.

5, 6. Eaha ta Aberahama e to ˈna utuafare i tiai ru? Ua aha ratou ia puai noa to ratou faaroo? (A hiˈo i te hohoˈa matamua.)

5 Te parau ra te Hebera 11:13 no nia i teie mau tavini taiva ore a Iehova: “I pohe anaˈe atura taua feia ra ma te faaroo, aita i noaa tei parauhia maira, ua hiˈo râ ratou i taua mau mea ra i te atea ê, e ua faaroo papu e ua farii maite.” Ua tiatonu ratou i te ao apî e ua feruri ia ratou iho e ora ra i reira. O Aberahama hoê o ratou. Ua parau Iesu e ua oaoa roa Aberahama i te tiaturiraa e e ite oia i tera taime. (Ioa. 8:56) Ua tiai ru atoa Sara, Isaaka, Iakoba e e rave rahi atu â taata i te taime e faatere ai te Faatereraa arii, ta “te Atua” i “faaau e . . . faatia,” i te fenua atoa nei.—Heb. 11:8-11.

6 Ua aha Aberahama e to ˈna utuafare ia puai noa to ratou faaroo? Ua tamau ratou i te haapii no nia ia Iehova. I te tahi mau taime, ua paraparau te Atua ia ratou na roto i te mau melahi, orama aore ra moemoeâ. Peneiaˈe ua huti atoa mai ratou i te haapiiraa i te feia ruhiruhia taiva ore aore ra i te mau papai tahito. Aita roa ˈtu i moe ia Aberahama e to ˈna utuafare ta te Atua mau parau fafau e ua haafaufaa ratou te feruriruri-maite-raa i te reira. Papu atura ïa ia ratou e e tapea Iehova i ta ˈna i fafau. Ua vai taiva ore ratou ia ˈna, noa ˈtu ua faaruru ratou i te mau fifi aore ra te hamani-ino-raa.

7. Eaha ta Iehova i horoa mai no te haapuai i to tatou faaroo e eaha te titauhia ia rave tatou?

7 Eaha te tauturu mai ia tapea i te faaroo puai? Ua horoa mai Iehova i te Bibilia no te haapii ia tatou no nia i ta ˈna i fafau no a muri aˈe. I roto i te Bibilia, ua faaite mai oia eaha te titauhia ia rave ia oaoa tatou. No reira mea maitai ia taio tatou i te Bibilia i te mau mahana atoa e ia pee i ta ˈna aratairaa. (Sal. 1:1-3; a taio i te Ohipa 17:11.) Te horoa atoa mai ra Iehova i te “maa i te hora mau ra” maoti te “tavini haapao maitai e te paari.” (Mat. 24:45) Mai te nunaa o te Atua i tahito ra, mea titauhia ia taio tamau tatou i te mau parau fafau a te Atua e ia feruri maite i te reira. E tauturu mai te reira ia vai taiva ore i te Atua e ia tamau i te tiai i te taime e faatere ai te Faatereraa arii i te fenua atoa nei.

Ia ite tatou e nafea Iehova e pahono ai i ta tatou mau pure, e puai atu â to tatou faaroo

8. E nafea te pure e haapuai ai i to tatou faaroo?

8 Eaha ˈtu â tei tauturu i te nunaa o Iehova i tahito ra ia tapea i te faaroo puai? Ua ani ratou i te tauturu ia Iehova, e i to ratou iteraa e ua pahono oia i ta ratou mau pure, ua puai atu â to ratou faaroo. (Neh. 1:4, 11; Sal. 34:4, 15, 17; Dan. 9:19-21) A ite ai tatou e ua pahono Iehova i ta tatou mau pure e ua horoa atoa mai i ta tatou e hinaaro mau ra, e puai atu â to tatou faaroo. (A taio i te Ioane 1, 5:14, 15.) Mea titau-atoa-hia ia tamau tatou i te “ani” ia Iehova i to ˈna varua moˈa ia nehenehe tatou e fanaˈo hau atu â faaroo.—Luka 11:9, 13.

9. E pure tatou no teihea mau mea?

9 Ia pure tatou ia Iehova, eiaha tatou e ani noa ia horoa mai i ta tatou e hinaaro ra. Ia haamauruuru râ e ia arue atoa tatou ia ˈna i te mau mahana atoa. Na ˈna hoi i hamani i te mau mea faahiahia e rave rahi! (Sal. 40:5) E pure atoa te nunaa o Iehova no to ratou mau taeae e tuahine na te ao atoa nei. Ei hiˈoraa, e “haamanaˈo” tatou “i te feia i tapeahia.” E pure atoa tatou no te feia e aratai ia tatou. E pure atoa tatou no “to [ta]tou mau aratai.” Ia ite tatou e nafea Iehova e pahono ai i ta tatou mau pure, e puai atu â to tatou faaroo e e piri atu â tatou ia ˈna.—Heb. 13:3, 7.

AITA RATOU I TAIVA NOA ˈˈE

10. Eaha tei tauturu i e rave rahi ia itoito noa e ia vai taiva ore i te Atua?

10 I roto i te Hebera pene 11, ua parau te aposetolo Paulo: “E i noaa faahou hoi ta te mau vahine tamarii i pohe ra, i faaora-faahou-hia ïa; e te tahi pae i haamauiuihia ïa, aore i rave i te ora, ia noaa ia ratou te ora faahou, te mea maitai roa ra.” (Heb. 11:35) E rave rahi tei faaruru i te mau ati e ua vai taiva ore i te Atua no to ratou faaroo puai i te tia-faahou-raa ta te Atua i fafau. Ua ite ratou e e faatia faahou mai Iehova ia ratou e e ora ratou e a muri noa ˈtu i te fenua nei. A feruri na ia Nabota raua Zekaria. Ua pehihia raua i te ofai e ua pohe no to raua auraroraa i te Atua. (Arii 1, 21:3, 15; Par. 2, 24:20, 21) Ua tauehia Daniela i roto i te hoê apoo liona pohe poia. To ˈna mau hoa, ua tauehia ïa i roto i te auahi ura. Ua ineine ratou i te pohe, aita ratou i hinaaro e taiva ia Iehova. Ua tiaturi teie mau tane faaroo puai e e horoa ˈtu Iehova i to ˈna varua moˈa e te tauturu ia nehenehe ratou e faaruru i teie mau ati.—Dan. 3:16-18, 20, 28; 6:13, 16, 21-23; Heb. 11:33, 34.

Eita te mau tavini a te Atua e taiva ia ˈna, mea puai hoi to ratou faaroo i te tia-faahou-raa ta te Atua i fafau

11. Eaha te mau ati ta vetahi mau peropheta i faaruru no to ratou faaroo?

11 E rave rahi peropheta, mai ia Mikaia raua Ieremia, o tei faaooohia aore ra o tei tuuhia i te fare tapearaa. Ua “ori [aore ra overe] haere” vetahi, mai ia Elia, na te mau “medebara, e i nia i te mouˈa, e . . . te mau ana, e te mau apoo o te fenua nei.” Ua faaoromai e ua vai taiva ore ratou i te Atua no to ratou “tiaturi . . . i te mau mea e tiaihia nei.”—Heb. 11:1, 36-38; Arii 1, 18:13; 22:24-27; Ier. 20:1, 2; 28:10, 11; 32:2.

12. O vai te hiˈoraa maitai roa ˈˈe ta tatou e pee? Eaha tei tauturu ia ˈna ia faaruru i te mau ati?

12 Ua faaruru Iesu Mesia i te tamataraa rahi roa ˈˈe e ua vai taiva ore oia ia Iehova. Eaha tei tauturu ia ˈna ia faaoromai? Ua parau Paulo: “O tei faaoromai i te satauro [aore ra pou haamauiuiraa], aore i haapao i te haama, i te maitai i tuuhia mai i mua i tana aro; e te parahi ra i teie nei i te pae atau i te terono o te Atua ra.” (Heb. 12:2) Faaitoito atura Paulo i te mau Kerisetiano ia “haamanaˈo maite” i te hiˈoraa o Iesu. (A taio i te Hebera 12:3.) Mai ia Iesu, e rave rahi Kerisetiano o te senekele matamua tei pohe no to ratou taiva ore ia Iehova. O Anitipa hoê o ratou. (Apo. 2:13) Ua fanaˈo aˈena teie mau Kerisetiano i ta ratou mau haamaitairaa, taa ê atu i te tahi atu mau tavini a te Atua na mua aˈe o tei tiai i te ora i te fenua nei. (Heb. 11:35) Tau taime i muri aˈe Iesu a riro mai ai ei Arii i 1914, ua faatiahia te mau Kerisetiano faatavaihia o tei pohe e ua horoahia ˈtu te ora pohe ore i te raˈi. E faatere ratou e Iesu i te huitaata.—Apo. 20:4.

TE MAU TAVINI A TE ATUA NO TEIE TAU TEI FAATUPU I TE FAAROO PUAI

13, 14. Eaha te mau ati ta Rudolf Graichen i faaruru, e eaha tei tauturu ia ˈna ia vai taiva ore i te Atua?

13 E mirioni tavini a te Atua te pee nei i to Iesu hiˈoraa. Ua feruri maite ratou i ta te Atua i fafau e aita ratou i taiva ia ˈna i roto i te mau ati. A feruri na i te hiˈoraa o Rudolf Graichen. Ua fanauhia oia i Heremani i 1925. I to ˈna apîraa, ua tamau to ˈna na metua i te mau hohoˈa e faaite ra i te tahi mau tupuraa i roto i te Bibilia i roto i to ratou fare. Ua parau oia: “Te faaite ra hoê hohoˈa i te hoê luko e te hoê arenio, te pinia puaaniho e te nemera, te fanauˈa puaatoro e te liona, e hau rotopu ia ratou, na te hoê tamaiti iti e aratai atu.” (Isa. 11:6-9) Ua tauturu te reira ia Rudolf ia feruri i te paradaiso i te fenua nei e ia haapuai i to ˈna faaroo i te reira. Aita ˈtura oia i taiva noa ˈˈe ia Iehova, noa ˈtu ua hamani-ino-hia oia ma te uˈana e rave rahi matahiti e te Gestapo Nazi e te Stasi no Heremani Hitia o te râ.

14 Ua faaruru Rudolf e rave rahi atu â ati. Ua maˈihia to ˈna mama e ua pohe i te aua haavîraa no Ravensbrück. Ua tarima to ˈna metua tane hoê parau haapapuraa e e ere faahou oia i te Ite no Iehova. Ua tapea râ Rudolf i te faaroo puai. I muri aˈe a matara mai ai oia mai te fare tapearaa, ua tavini oia ei tiaau haaati. I muri iho, ua titau-manihini-hia oia no te Haapiiraa no Gileada e ua tonohia oia i Tireni no te tavini â ei tiaau haaati. I reira, ua faaipoipo oia i te hoê tuahine mitionare o Patsy to ˈna iˈoa. Teie râ hoi, hoê matahiti i muri aˈe, ua pohe ta raua pêpe, te hoê tamahine iti. Tau taime i muri aˈe, pohe atura o Patsy. E 43 matahiti noa to ˈna i tera taime. I mua râ i teie mau ati, ua tamau noa o Rudolf i te tavini ia Iehova. Noa ˈtu to ˈna matahiti paari e te maˈi, ua tavini oia ei pionie tamau e ei matahiapo. Te vai ra to ˈna aamu i roto i Te Pare Tiairaa o te 1 no Atete 1997, api 20-25. [1]

15. A horoa i te tahi mau hiˈoraa o te mau taeae e tuahine i teie mahana te tavini ra ia Iehova ma te oaoa noa ˈtu te mau hamani-ino-raa.

15 I teie mahana, e rave rahi o to tatou mau taeae e tuahine te tavini ra ia Iehova ma te oaoa noa ˈtu te mau hamani-ino-raa uˈana. Ua tapeahia hanere o ratou i te fare tapearaa i Érythrée, Korea Apatoa e Singapour no to ratou patoiraa i te “rave . . . i te ˈoˈe.” (Mat. 26:52) Ei hiˈoraa, ua tapeahia o Isaac, Negede e Paulos i te hoê fare tapearaa i Érythrée, ua hau atu 20 matahiti! I reira, ua hamani-ino-hia ratou. E i tera rahiraa matahiti, aita ratou i nehenehe e faaipoipo aore ra e aupuru i to ratou mau metua. Aita râ ratou i taiva ia Iehova e ua puai noa to ratou faaroo. Mea faatura te feia tiai mau auri ia ratou i teie nei. E itehia te hoê hohoˈa o teie mau taeae i nia i te reni jw.org. E mata ataata to ratou, noa ˈtu te mauiui ra ratou.

Mea nafea te mau taeae i roto i ta oe amuiraa i tapea ˈi i te faaroo puai? (A hiˈo i te paratarafa 15, 16)

16. Eaha ta te faaroo puai e tauturu ia oe ia rave?

16 Aita te rahiraa i roto i to Iehova nunaa i tuuhia i te fare tapearaa aore ra i hamani-ino-hia ma te uˈana mai to tatou mau taeae tei faahitihia i nia ˈtu. E rave rahi râ te faaruru nei i te mau fifi mai te veve, te ati natura aore ra te mau tamaˈi i to ratou fenua. Ua pee vetahi i te hiˈoraa o Aberahama, Isaaka, Iakoba e Mose e ua haapae i te tiaraa maitai aore ra te taoˈa rahi no te tavini ia Iehova. Eaha te tauturu i to tatou mau taeae ia oaoa noa i te taviniraa ia Iehova? O to ratou ïa here ia ˈna e to ratou faaroo puai i ta ˈna i fafau. Ua ite ratou e e haamaitai oia i ta ˈna mau tavini taiva ore ma te horoa i te ora mure ore i roto i te ao apî. I reira, eita te parau-tia ore e ite-faahou-hia.—A taio i te Salamo 37:5, 7, 9, 29.

17. E nafea oe e nehenehe ai e tapea i to oe faaroo puai e eaha ta tatou e hiˈopoa mai i roto i to muri mai tumu parau?

17 I roto i teie tumu parau, ua ite mai tatou no te aha e parauhia ˈi e o “te tiaturi . . . i te mau mea e tiaihia nei” te faaroo. No te faatupu i tera faaroo, mea titauhia ia pure tatou ia Iehova e ia tamau i te feruriruri i nia i ta ˈna i fafau. I muri iho, e nehenehe ïa tatou e faaoromai i te mau ati e rave rahi. E hiˈopoa ˈtu â tatou i roto i to muri mai tumu parau eaha te auraa ia faatupu i te faaroo.

^ [1] (paratarafa 14) A hiˈo atoa i te aamu o Andrej Hanák no Slovaquie i roto i te tumu parau “Noa ˈtu te mau ati, ua puai noa to ˈu tiaturiraa” i roto i te A ara mai na! o te 22 no Eperera 2002 (Farani).