Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Eaha te auraa no oe ta Zekaria mau orama?

Eaha te auraa no oe ta Zekaria mau orama?

“E fariu mai outou ia ˈu, . . . e na ˈu e fariu atu ia outou.”—ZEK. 1:3.

HIMENE: 89, 86

1-3. (a) I to Zekaria haamataraa i te tohu, eaha te tupuraa i farereihia e to Iehova nunaa? (b) No te aha Iehova i ani ai i to ˈna nunaa ia hoˈi mai ia ˈna ra?

 TE HOÊ otaro parau e maue ra, te hoê vahine i roto i te hoê epha, e e piti vahine e maue ra i roto i te mataˈi e to raua pererau mai i to te heside. E piti teie o te mau orama ta Zekaria i ite. (Zek. 5:1, 7-9) No te aha Iehova i faaite ai i teie nau orama i ta ˈna peropheta? Eaha te tupuraa i farereihia e te mau Iseraela o tera ra tau? E eaha te faufaaraa o teie nau orama no tatou i teie mahana?

2 Tei te matahiti 537 hou te Mesia tatou, e mea oaoa roa to Iehova nunaa. I faatîtîhia na ratou i Babulonia e 70 matahiti te maoro, ua tiamâ mai râ ratou i teie nei! Oaoa roa ratou i te hoˈi i Ierusalema no te patu faahou i te hiero e no te haamori ia Iehova i reira. Hoê matahiti i muri iho, ua haamau te mau Iseraela i te niu o te hiero. Ua oaoa roa te nunaa, “e umere rahi hoi to te taata ma te reo teitei, e ua tae roa te reo i te atea ê.” (Ezr. 3:10-13) Tera râ, ua puai roa te patoiraa i te ohipa paturaa. Paruparu roa aˈenei te mau Iseraela, faaea roa ˈtura ratou i te patu i te hiero. Haapao noa ˈtura ratou i te patu i to ratou iho fare e te ohipa i roto i ta ratou mau faaapu. E 16 matahiti i muri mai, aita te paturaa o to Iehova hiero i oti. Ua titauhia te tahi haamanaˈoraa no te nunaa o te Atua ia hoˈi ratou ia Iehova ra e ia faaea ratou i te haapao noa ia ratou iho. Ua hinaaro Iehova ia haamori ratou ia ˈna ma te itoito rahi.

E farii Iehova i ta tatou haamoriraa mai te peu noa e horoa tatou na ˈna i te mea maitai roa ˈˈe

3 No reira, i te matahiti 520, ua tono Iehova i ta ˈna peropheta o Zekaria no te tauturu i te nunaa ia haamanaˈo no te aha Iehova i faatiamâ mai ai ia ratou ia Babulonia. Mea anaanatae ia ite e te auraa o to Zekaria iˈoa, teie ïa: “Ua haamanaˈo Iehova.” Noa ˈtu ua moˈe i te mau Iseraela eaha ta Iehova i rave no ratou, ua haamanaˈo noa te Atua ia ratou. (A taio i te Zekaria 1:3, 4.) Ua fafau Iehova i te tauturu ia ratou no te haamau-faahou-raa o te haamoriraa viivii ore. Ua faaara atoa râ oia ia ratou e e farii oia i ta ratou haamoriraa mai te peu noa e horoa ratou na ˈna i te mea maitai roa ˈˈe. E hiˈopoa anaˈe i te ono e te hitu o ta Zekaria mau orama. E ite mai tatou mea nafea Iehova i te turairaa i te mau Iseraela ia ohipa e e nafea teie na orama e tauturu mai ai ia tatou i teie mahana.

TA IEHOVA HAAVARAA I NIA I TE FEIA EIÂ

4. Eaha ta Zekaria i ite i roto i te ono o ta ˈna orama? No te aha e papai to nia iho i na piti pae o te otaro? (A hiˈo i te hohoˈa 1.)

4 E haamata te pene 5 o te buka Zekaria na roto i te hoê orama maere mau. (A taio i te Zekaria 5:1, 2.) Ua ite Zekaria i te hoê otaro e maue ra. Fatata iva metera te roa e maha metera e te afa te aano o teie otaro. Ua hohorahia te otaro, e ua papaihia te tahi mea i nia iho. (Zek. 5:3) E poroi haavaraa etaeta mau to nia iho. I tahito ra, e papai na te taata i te hoê noa pae o te otaro. No te mea râ e e poroi faufaa roa teie, ua papaihia ïa i nia i na piti pae o te otaro.

Mea tia ia patoi te mau Kerisetiano i te mau huru eiâraa atoa (A hiˈo i te paratarafa 5-7)

5, 6. Eaha to Iehova manaˈo i te mau huru ohipa eiâraa atoa?

5 A taio i te Zekaria 5:3, 4. Na te taata atoa e amo i ta ratou mau hopoia i mua i te Atua. E parau mau atoa te reira no te nunaa o Iehova, inaha te piihia ra ratou ma to ˈna iˈoa. Mea here na ratou ia Iehova e ua ite ratou e e hopoi mai te eiâraa i te haama i nia i to ˈna iˈoa. (Mas. 30:8, 9) E manaˈo paha te tahi mau taata e e ere mea ino ia eiâ mai te peu e tumu maitai ta oe no te eiâ. Noa ˈtu râ e tumu maitai to muri, te faaite ra te hoê taata eiâ e o to ˈna hinaaro miimii te mea faufaa roa ˈˈe no ˈna, e ere o Iehova, to ˈNa iˈoa e ta ˈNa ture.

6 Ua tapao oe? I roto i te Zekaria 5:3, 4, te parauhia ra e “e tomo te reira,” te ino ïa, aore ra utua, “i roto i te fare o te taata eiâ,” e “tia hoi i roto i to ˈna fare i te vaiihoraa, e pau hoi to ˈna fare i te reira.” Te auraa ïa e e nehenehe ta Iehova e faaite roa mai i te mau ohipa ino atoa i rotopu i to ˈna nunaa, a haava ˈtu ai i te reira. Noa ˈtu ua haere i te hoê taata eiâ ia huna i te ohipa ta ˈna e rave ra i te mau mutoi, te feia rave ohipa, te mau matahiapo, aore ra i to ˈna na metua, eita e nehenehe e huna i te reira ia Iehova. E haapao maite te Atua ia itehia pauroa te huru ohipa eiâraa. (Heb. 4:13) Mea au roa na tatou e apiti atu i te feia o te tutava nei i te rave i te mea afaro i roto “i te mau mea atoa.”—Heb. 13:18.

7. E nafea tatou e nehenehe ai e ape i te ino, aore ra utua, o te otaro parau e maue ra?

7 Mea riri na Iehova pauroa te huru ohipa eiâraa. E fanaˈoraa rahi to tatou inaha ua ite tatou i te mau aratairaa a Iehova no nia i te mea maitai e te mea ino e te auraro ra tatou i te reira. Te pee atoa ra tatou i te hoê haerea o te ore e hopoi mai i te haama i nia i to ˈna iˈoa. Ma te na reira, e ape ïa tatou i te haavaraa a Iehova i nia i te feia o tei ore i faaroo ia ˈna.

A TAPEA I TA OE PARAU “I TE MAU MAHANA ATOA”

8-10. (a) Eaha te hoê tǎpǔ? (b) Eaha te tǎpǔ ta te arii Zedekia i ofati?

8 I muri iho, ua faaite te otaro parau e maue ra, i te hoê poroi faaararaa i te feia o te “tǎpǔ haavare” ra i te iˈoa o te Atua. (Zek. 5:4) E parau mana te tǎpǔ no te haapapu e e parau mau te tahi mea aore ra e parau fafau e e rave te hoê taata i te tahi mea aore ra eita.

9 E ere te tǎpǔraa i to Iehova iˈoa i te ohipa hauti. Ua ite tatou i te reira na roto i tei tupu no Zedekia, te arii hopea tei faatere i Ierusalema. Ua tǎpǔ Zedekia i to Iehova iˈoa e auraro i te arii o Babulonia. Aita râ Zedekia i tapea i ta ˈna i fafau. No reira Iehova i parau ai e i “Babulonia oia [Zedekia] e pohe ai,” i “te vahi mau i parahihia e te arii o tei faariro ia ˈna ei arii ra, na ˈna te tǎpǔ i vahavahahia e ana ra, e na ˈna te faufaa i faaruehia e ana ra.”—Ezk. 17:16.

10 Ua tǎpǔ te arii Zedekia i to te Atua iˈoa, e ua titau Iehova ia tapea oia i ta ˈna parau. (Par. 2, 36:13) Ua ofati râ Zedekia i ta ˈna parau fafau e ua ani ia Aiphiti ia tauturu mai ia ˈna ia tiamâ mai ratou ia Babulonia. Aita atoa to Aiphiti i nehenehe e tauturu ia ˈna.—Ezk. 17:11-15, 17, 18.

11, 12. (a) Eaha te euhe faufaa roa ˈˈe ta tatou e nehenehe e rave? (b) E nafea to tatou pûpûraa ia tatou iho e ohipa ˈi i nia i to tatou oraraa i te mahana tataitahi?

11 Na roto i tei tupu no Zedekia, te ite ra tatou e e faaroo Iehova i ta tatou e fafau. Ia mauruuru oia, mea tia ia tapea tatou i ta tatou i fafau. (Sal. 76:11) Te euhe faufaa roa ˈˈe ta tatou e nehenehe e rave, o to tatou ïa pûpûraa ia tatou iho ia Iehova. Ia pûpû tatou ia tatou iho ia ˈna, te fafau ra ïa tatou e e tavini tatou ia ˈna noa ˈtu eaha te tupu i roto i to tatou oraraa.

12 E nafea tatou e tapea ˈi i ta tatou i fafau ia Iehova? “I te mau mahana atoa,” e faaruru tatou i te mau tamataraa, i te mea rahi e te mea iti. E faaite tatou e mea puai to tatou auhoaraa e o Iehova na roto i ta tatou huru faarururaa i teie mau tamataraa. (Sal. 61:8) Ei hiˈoraa, eaha ta oe e rave mai te peu e haamata te tahi i te faahinaaro ia oe i te vahi raveraa ohipa aore ra i te haapiiraa? E patoi anei oe ia ˈna a faaite atu ai i to oe hinaaro e auraro ia Iehova? (Mas. 23:26) Aore ra, mai te peu o oe anaˈe i roto i to oe utuafare te haamori ra ia Iehova? Te ani ra anei oe ia Iehova i te tauturu no te tapea noa i te hoê haerea Kerisetiano? Noa ˈtu eaha te tupuraa ta oe e farerei ra, te haamauruuru ra anei oe ia Iehova i te mau mahana atoa no to ˈna here e ta ˈna aratairaa? Te faataa ra anei oe i te taime no te taio i te Bibilia i te mahana tataitahi? Ua fafau tatou i te rave i teie mau mea i to tatou pûpûraa i to tatou oraraa ia Iehova. Ia auraro tatou ia ˈna a horoa ˈtu ai i te mea maitai roa ˈˈe no ˈna, te faaite ra ïa tatou ia Iehova e mea here na tatou ia ˈna e no ˈna tatou. Ua riro ta tatou haamoriraa ei huru oraraa no tatou. E inaha mea taiva ore tatou ia Iehova, te fafau ra oia no tatou i te hoê ananahi faahiahia roa.—Deut. 10:12, 13.

Na roto i to ˈna iho hiˈoraa, te haapii mai ra Iehova ia tatou e mea tia ia tapea i ta tatou mau parau fafau

13. Eaha ta tatou e haapii i roto i te ono o ta Zekaria orama?

13 E tauturu mai te ono o ta Zekaria orama ia taa e mai te peu e mea here na tatou ia Iehova, eita roa ˈtu tatou e eiâ aore ra e ofati i ta tatou mau parau fafau. Te haapii atoa ra tatou e noa ˈtu mea rahi te hape ta te mau Iseraela i rave, ua tapea noa Iehova i ta ˈna parau fafau e aita oia i faarue i to ˈna nunaa. Ua ite oia e tei roto ratou i te hoê tupuraa fifi mau, e enemi anaˈe hoi ati aˈe ia ratou. Na roto i to ˈna iho hiˈoraa, te haapii mai ra Iehova ia tatou e mea tia ia tapea i ta tatou mau parau fafau. E tauturu mai iho â oia ia tapea tatou i ta tatou i fafau. E tauturu mai Iehova ma te horoa mai i te hoê tiaturiraa no a muri aˈe. Fatata roa oia i te faaore pauroa te ino i nia i te fenua. Tera te tiaturiraa ta tatou e ite i roto i to muri mai orama a Zekaria.

E IRITI Ê IEHOVA I TE INO

14, 15. (a) Eaha ta Zekaria i ite i roto i te hitu o ta ˈna orama? (A hiˈo i te hohoˈa 2.) (b) O vai te vahine i roto i te epha? No te aha te melahi i tapoi ai i te epha?

14 I muri aˈe to Zekaria iteraa i te otaro parau e maue ra, ua parau te hoê melahi ia ˈna: “A nânâ na i to mata.” Ite atura Zekaria i te hoê farii parauhia “epha.” (A taio i te Zekaria 5:5-8.) E tapoi tapau menemene to nia iho i te farii. I te tatararaahia te tapoi, ua ite Zekaria i “te hoê vahine te parahi ra i roto i taua epha ra.” Faataa ˈtura te melahi ia Zekaria e, te vahine i roto i te epha, o “te ino” ïa. Eita e ore e ua huru ê roa Zekaria a mataitai noa ˈi i teie vahine e tamata ra i te haere i rapae. Ua huri oioi faahou râ te melahi i te vahine i roto i te epha e tuu atura i te tapoi teiaha na nia iho. Eaha ïa to ˈna auraa?

15 Te haapapu mai ra teie orama ia tatou e eita Iehova e farii i te tahi noa ˈˈe huru ino i rotopu i to ˈna nunaa. Mai te peu e ite Iehova i te tahi mea ino, e haa oioi oia no te iriti ê i te reira. (Kor. 1, 5:13) Tera ta te melahi i faaite i to ˈna tapoi-oioi-raa i te epha i to ˈna tapoi teiaha.

Ua fafau Iehova e e haapao oia ia mâ noa ta ˈna haamoriraa (A hiˈo i te paratarafa 16-18)

16. (a) Eaha tei ravehia i te epha? (A hiˈo i te hohoˈa 3.) (b) Ihea roa na vahine e piti i te afairaa i te epha?

16 I muri aˈe, ite atura Zekaria e piti vahine, e pererau puai to raua mai i to te heside. (A taio i te Zekaria 5:9-11.) Mea taa ê roa tera na vahine i te vahine ino i roto i te epha. Maoti to raua pererau puai, ua amo raua i “te ino” i roto i te epha e maue ê atura. Ihea roa raua i te afairaa i “te ino”? Ua afai raua i te epha “i te fenua ra i Sinara,” te oire ïa o Babulonia. No te aha raua e afai ai ia ˈna i ǒ?

17, 18. (a) No te aha o Babulonia te vahi tano no te afai i “te ino”? (b) Eaha ta oe e faaoti i te rave?

17 Eita e ore e ua taa i te mau Iseraela tei ora i te tau o Zekaria no te aha o Babulonia te vahi tano no te afai i “te ino.” Ua ite hoi ratou e mea ino te taata i ǒ, e ua î tera oire i te mau ohipa tia ore e i te haamoriraa hape. I te mahana tataitahi, ua tutava Zekaria e te tahi atu feia ati Iuda tei ora i Babulonia i te patoi i te mau peu no ǒ mai i te mau nunaa ěê ra i ravehia na i reira. Ua haapapu ïa teie orama e e haapao Iehova ia vai mâ noa ta ˈna haamoriraa.

18 Ua haamanaˈo atoa teie orama i te ati Iuda e e hopoia atoa ta ratou i te haapaoraa ia vai viivii ore noa ta ratou haamoriraa. Aita e nehenehe e farii i te ino i rotopu i te nunaa o te Atua. I teie mahana, ua aratai Iehova ia tatou i roto i ta ˈna faanahonahoraa mâ, i reira tatou e ite ai i to ˈna here e ta ˈna paruru. E hopoia ta tatou tataitahi i te tautururaa ia vai mâ noa te reira. Aita to te ino e vairaa i rotopu i te nunaa o Iehova.

E FAAHANAHANA TE FEIA MÂ IA IEHOVA

19. Eaha te auraa o ta Zekaria na orama no tatou i teie mahana?

19 E faaararaa papu te ono e te hitu o ta Zekaria orama no te feia o te rave ra i te mea ino. Eita Iehova e farii ia tamau noa te ino. Ei tavini no ˈna, mea tia ia riri tatou i te ino. Te haapapu atoa mai ra teie na orama e mai te peu e ohipa tatou ia mauruuru to tatou Metua here ia tatou, eita ïa oia e faautua ia tatou, e paruru râ e e haamaitai mai oia ia tatou. Noa ˈtu e mea fifi ia vai mâ noa i roto i te hoê ao ino, e manuïa tatou maoti te tauturu a Iehova. E nafea râ tatou e papu ai e e vai noa te haamoriraa mau? E a piri noa ˈtu â ˈi tatou i te ati rahi, e nafea tatou e ite ai e e paruru iho â Iehova i ta ˈna faanahonahoraa? E tauaparau mai tatou no nia i te reira i roto i to muri mai tumu parau.