Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Ia here tatou, ei here ohipa e te parau mau

Ia here tatou, ei here ohipa e te parau mau

“Ia here tatou, eiaha ïa ei parau noa, ei here ohipa râ e te parau mau.”—IOA. 1, 3:18.

HIMENE: 106, 100

1. Eaha te huru here teitei roa ˈˈe, e e nafea oe e faataa ˈi i te reira? (A hiˈo i te hohoˈa matamua.)

 O IEHOVA te tumu o te here. (Ioa. 1, 4:7) Ua niuhia te huru here teitei roa ˈˈe i nia i te mau faaueraa tumu tia. I roto i te Bibilia, na te taˈo Heleni agape e faataa ra i teie huru here. I roto i teie here, e ô atoa mai te parau o te faatupuraa i te mau huru aau mahanahana no te hoê taata. E ere râ tera noa. E itehia teie here na roto i te mau ohipa miimii ore ta te hoê taata e rave no vetahi ê. E here teie o te turai ia tatou ia rave i te mea maitai no vetahi ê. E hopoi mai teie huru here i te oaoa e e faufaahia to tatou oraraa.

2, 3. Mea nafea Iehova i faaite ai i te here miimii ore i te huitaata?

2 Ua faaite Iehova i te here i te huitaata hou oia a poiete ai ia Adamu raua Eva. Ua hamani oia i te fenua e te mau mea atoa e titauhia no te ora. Hau atu â, ua faariro oia i te fenua ei nohoraa au maitai, ia oaoa mau tatou i te ora. Aita Iehova i rave i te reira no ˈna iho, no tatou râ. I te ineineraa to tatou nohoraa, ua poiete oia i te taata e ua horoa ˈtu i te tiaturiraa e ora e a muri noa ˈtu i roto i te hoê paradaiso i nia i te fenua.

3 I muri aˈe, ua faaite Iehova i to ˈna here miimii ore no te taata na roto i te ravea rahi roa ˈˈe. Noa ˈtu ua orure hau Adamu raua Eva, ua papu ia Iehova e e here te tahi o to raua mau huaai ia ˈna, ua faanaho ïa oia i te tusia taraehara o ta ˈna Tamaiti no te faaora mai ia ratou. (Gen. 3:15; Ioa. 1, 4:10) I te taime a fafau ai Iehova i te hoo, mai te huru ra iho â e ua pûpû-aˈena-hia taua tusia ra. E 4 000 matahiti i muri aˈe, ua horoa Iehova i ta ˈna Tamaiti fanau tahi no te huitaata. (Ioa. 3:16) E mauruuru rahi to tatou i to Iehova here!

A faaite i te here noa ˈtu e ere mea ohie

4. E nafea tatou e ite ai e nehenehe te taata tia ore e faaite i te here miimii ore?

4 E nehenehe anei tatou e faaite i te here miimii ore noa ˈtu mea tia ore tatou? E. Ua hamani Iehova ia tatou ma to ˈna iho huru, te auraa, ua horoa mai oia i te aravihi no te pee i to ˈna hiˈoraa. E ere mea ohie noa ia faaite i te here miimii ore, e nehenehe râ tatou e na reira. Ua faaite Abela i te here i te Atua i to ˈna pûpûraa ma te miimii ore i te mea maitai roa ˈˈe o ta ˈna i fatu. (Gen. 4:3, 4) Ua faaite Noa i te here miimii ore i to ˈna tamauraa i te poro i ta te Atua poroi e rave rahi matahiti te maoro noa ˈtu aita te taata i faaroo ia ˈna. (Pet. 2, 2:5) E ua faaite Aberahama e mea puai aˈe to ˈna here i te Atua i te tahi atu ohipa ma te ineineraa i te pûpû i ta ˈna tamaiti here o Isaaka ei tusia. (Iak. 2:21) Mai teie mau tane haapao maitai, e hinaaro atoa tatou e faaite i te here noa ˈtu e ere mea ohie.

EAHA TE HERE MAU?

5. Na roto i teihea mau ravea e faaite ai tatou i te here mau?

5 Te faaue mai ra te Bibilia ia faaite i te here mau eiaha “ei parau noa, ei here ohipa râ e te parau mau.” (Ioa. 1, 3:18) Te auraa anei ïa eita tatou e nehenehe e faaite i te here na roto i ta tatou mau parau? E ere. (Tes. 1, 4:18) Te auraa, eita ïa e navai ia parau noa “Mea here na ˈu ia oe.” Mea tia atoa ia faaite tatou e mea mau tera parau ta tatou. Ei hiˈoraa, mai te peu aita te tahi o to tatou mau taeae aore ra tuahine e navai ra i te maa aore ra te ere ra ratou i te ahu, e hinaaro ïa ratou hau atu i te tahi noa mau parau tamahanahana. (Iak. 2:15, 16) Hoê â atoa no tatou, mea here hoi na tatou ia Iehova e to tatou taata tupu, eita ïa tatou e pure noa no te ani e rave rahi atu â taata no te poro na muri ia tatou, e haa rahi atu â râ tatou i roto i te pororaa.—Mat. 9:38.

6, 7. (a) Eaha te “here haavare ore”? (b) Eaha te tahi mau hiˈoraa o te here haavare?

6 Ua parau te aposetolo Ioane e mea tia ia here tatou “ei here ohipa . . . e te parau mau.” Ia here ïa tatou ei here “haavare ore.” (Roma 12:9; Kor. 2, 6:6) I te tahi taime, e faaite paha te tahi taata i te here. Mea mau râ anei to ˈna here? Eaha te mau mea e turai ra ia ˈna? Aita roa e here apitihia i te haavare. Aita e faufaa to te here haavare.

7 E hiˈo anaˈe i te tahi mau hiˈoraa o te here haavare. I to Satani paraparauraa ia Eva i roto i te ô i Edene, ua faahiti oia i te parau mai te huru ra e ua hinaaro iho â oia i te mea maitai roa ˈˈe no Eva. Ua faaite râ ta ˈna mau haaraa e e ere roa ˈtu tera to ˈna hinaaro. (Gen. 3:4, 5) E hoa to Davida i te tau a arii ai oia, o Ahitophela te iˈoa. Ua taiva râ Ahitophela ia Davida no to ˈna mau hinaaro miimii. Ua faaite ta ˈna mau haaraa e e ere oia i te hoa mau. (Sam. 2, 15:31) I teie mahana, te faaohipa ra te mau apotata e vetahi atu o te faatupu ra i te mau amahamaharaa i roto i te amuiraa, i “te tahi mau parau aminamina e te faatietie.” (Roma 16:17, 18) E parau paha ratou e mea haapao roa na ratou ia vetahi ê, te parau mau râ, mea miimii ratou.

8. Eaha te uiraa e tia ia ui ia tatou iho?

8 Mea haama roa te here haavare no te mea e faaohipahia te reira no te haavare i te taata. E nehenehe tatou e haavare i te taata, aita râ e nehenehe e haavare ia Iehova. Ua parau Iesu e e faautuahia te feia o te haa nei ma te haavare “i te utua ino mau.” (Mat. 24:51) Ei tavini a Iehova, eita roa ˈtu tatou e haavare. Mea tia ïa ia ui ia tatou iho, ‘Mea mau anei to ˈu here, aore ra mea miimii au e te haavare pauroa?’ E hiˈo anaˈe e iva ravea e faaite ai tatou i te here “haavare ore.”

E NAFEA IA HERE “EI HERE OHIPA . . . E TE PARAU MAU”?

9. E turai te here mau ia tatou ia aha?

9 A oaoa i te tavini noa ˈtu aita te taata e ite i ta oe e rave ra. Mea tia ia hinaaro tatou e rave i te mau mea maitatai no vetahi ê, te mau mea ta te taata e ore roa ˈtu e ite. (A taio i te Mataio 6:1-4.) Mea taa ê to Anania raua Saphira huru feruriraa. I to raua pûpûraa i te ô, ua hinaaro raua ia ite vetahi ê i te reira. Ua haavare raua no nia i te faito moni ta raua i horoa, e ua faautuahia raua no to raua haavareraa. (Ohi. 5:1-10) Mai te peu râ e mea here iho â na tatou i to tatou mau taeae, e oaoa ïa tatou i te rave i te mau mea maitatai no ratou ma te ore e hinaaro ia ite mai vetahi atu i ta tatou i rave. E haapii tatou i te reira na roto i te hiˈoraa o te mau taeae o te tauturu ra i te Tino aratai no te faaineine i te maa varua. Eita ratou e huti i te ara-maite-raa i nia ia ratou, e eita ratou e faaite i te taata i nia i te aha ratou i ohipa ˈi.

A oaoa i te tavini noa ˈtu aita te taata e ite i ta oe e rave ra

10. E nafea ia faatura ia vetahi ê?

10 A faatura ia vetahi ê. (A taio i te Roma 12:10.) Ua faatura Iesu i ta ˈna mau aposetolo ma te horoi i to ratou avae. (Ioa. 13:3-5, 12-15) Mea tia ia haa rahi tatou no te riro mai mai ia Iesu te haehaa a tavini atu ai ia vetahi ê. Ua taa i te mau aposetolo i te auraa o te ohipa ta Iesu i rave i muri roa mai, i to ratou fanaˈoraa i te varua moˈa. (Ioa. 13:7) E nafea tatou e faatura ˈi ia vetahi ê? Eita tatou e manaˈo e mea maitai aˈe tatou ia ratou no te mea mea maramarama aˈe tatou aore ra mea moni aˈe, aore ra no te mea e fanaˈoraa taa ê ta tatou. (Roma 12:3) Eita tatou e pohehae mai te peu e haapopouhia vetahi ê, e oaoa râ tatou no ratou noa ˈtu te manaˈo ra tatou e o tatou atoa te tia ia haapopouhia.

11. No te aha mea tia ia haapopou tatou ma te aau tae mau?

11 A haapopou ma te aau tae mau. A imi i te mau taime e nehenehe ai oe e haapopou ia vetahi ê. Ua ite pauroa tatou e e mea maitai te mau haapopouraa no te “patu” te tahi i te tahi. (Eph. 4:29) E haapao râ tatou ei haapopouraa ma te aau tae mau ta tatou e horoa ra, e ere noa no te faatietie ia vetahi ê. Eiaha tatou e parau i te tahi mea o ta tatou e ore e manaˈo. Eiaha atoa tatou e ape i ta tatou hopoia e horoa i te aˈoraa e titauhia. (Mas. 29:5) Te haavare ra ïa tatou mai te peu e haapopou tatou ia vetahi ê a faaino atu ai ia ratou i muri aˈe. Mea mau te here o Paulo. I to ˈna papairaa i te mau Kerisetiano no Korinetia, ua haapopou oia ia ratou no te mau ohipa ta ratou i rave maitai. (Kor. 1, 11:2) A titauhia ˈi râ ia aˈohia ratou, ua faataa ˈtu oia i te tumu ma te hamani maitai e te maramarama.—Kor. 1, 11:20-22.

E faaite tatou i to tatou here e farii maitai ma te horoa i to tatou mau taeae te tauturu ta ratou e hinaaro (A hiˈo i te paratarafa 12)

12. E nafea tatou e faaite ai i te here mau ia farii maitai tatou i te taata?

12 A farii maitai i te taata. Te faaue mai ra Iehova ia tatou ia faaite i te aau horoa noa i to tatou mau taeae e tuahine. (A taio i te Ioane 1, 3:17.) Mea titauhia râ ia faaite tatou i te manaˈo turai tano ia farii tatou i te taata. E uiui paha tatou ia tatou iho: ‘E titau manihini noa anei au i te fare to ˈu mau hoa piri aore ra te feia o ta ˈu e haafaufaa aˈe i roto i te amuiraa? E titau manihini noa anei au i te feia o ta ˈu e manaˈo e e na reira atoa ratou i nia ia ˈu? Aore ra e faaite au i te aau horoa noa i te mau taeae e tuahine aita vau i matau maitai aore ra te feia eita ta ratou e nehenehe e rave i te tahi ohipa no ˈu?’ (Luka 14:12-14) A feruri na i teie mau tupuraa: Eaha ta oe e rave ia hinaaro te hoê taeae i te tauturu no te tahi mau faaotiraa feruri-ore-hia ta ˈna i rave? Aore ra eaha to tatou huru mai te peu e aita te hoê taata ta tatou i titau manihini i to tatou fare i haamauruuru mai? Te parau mai ra Iehova: “A farii maitai te tahi i te tahi ma te mutamuta ore.” (Pet. 1, 4:9) E oaoa tatou ia horoa ma te manaˈo turai tano.—Ohi. 20:35.

13. (a) I teihea taime e hinaaro ai tatou i te faaoromai rahi? (b) Eaha ta tatou e nehenehe e rave no te tauturu i tei paruparu?

13 A tauturu i tei paruparu. Mea na roto i te faaueraa Bibilia ia “turu i tei paruparu, e faaoromai i te taata atoa” e ite ai tatou e mea mau anei to tatou here. (Tes. 1, 5:14) Mea rahi te taeae o tei paruparu i te hoê taime e ua puai faahou mai to ratou faaroo i muri aˈe. Te tamau ra râ vetahi atu i te titau i ta tatou tauturu î i te faaoromai e te here. E nafea tatou e tauturu ai ia ratou? E faaohipa paha tatou i te Bibilia no te faaitoito atu, e titau tatou ia ratou no te poro na muri ia tatou, aore ra e faaroo tatou ia ratou. Eiaha atoa tatou e manaˈo e mea “puai” aore ra mea “paruparu” tera taeae aore ra tera tuahine. E faˈi râ tatou e e puai e e paruparu to tatou paatoa. Ua faˈi atoa te aposetolo Paulo e e paruparu to ˈna. (Kor. 2, 12:9, 10) E hinaaro tatou pauroa i te tauturu e te faaitoitoraa te tahi i te tahi.

14. Eaha te mea e tia ia rave ia vai noa te hau i rotopu ia tatou e to tatou mau taeae?

14 A faatupu i te hau. E faufaa rahi to te hau i rotopu ia tatou e to tatou mau taeae. Noa ˈtu e au ra e aita te taata i taa maitai i to tatou manaˈo aore ra ua haa vetahi ê i nia ia tatou ma te tano ore, e rave tatou i te mau mea atoa no te faatupu i te hau. (A taio i te Roma 12:17, 18.) Mai te peu e ua haamauiui tatou i te tahi taata, e titauhia paha ïa ia faaite i te tatarahapa. Mea tia râ ia tatarahapa tatou ma te aau tae mau. Ei hiˈoraa, eita tatou e parau, ‘Te tatarahapa nei au e te inoino ra oe.’ Mea maitai aˈe ia farii e ua hape tatou, a parau atu ai, ‘Te tatarahapa nei au i te haamauiuiraa ˈtu ia oe na roto i ta ˈu i parau ia oe.’ Mea faufaa roa ˈtu â te hau i roto i te hoê faaipoiporaa. E ere roa ˈtu mea tano ia haa te hoê tane e ta ˈna vahine mai te huru ra e, i mua i te taata, mea here roa raua ia raua, area i te fare, eita raua e paraparau te tahi i te tahi, e faahiti raua i te parau haamauiui te tahi i te tahi, aore ra e hamani ino roa ˈtu te tahi i te tahi.

15. E nafea tatou e faaite ai e e faaore mau iho â tatou i te hapa?

15 A faaore noa i te hapa. Ia rave te tahi taata i te hoê ohipa e inoino ai tatou, e faaore tatou i ta ˈna hapa e eita tatou e tamau noa i te inoino. E na reira tatou noa ˈtu aita oia i ite noa ˈˈe e ua haamauiui oia ia tatou. E faaore noa tatou i te hapa “na roto i te here” ma te “faaoromai . . . i ta te tahi e te tahi ra hapa, i te tutava-maite-raa ia vai â te autahoê ta te varua moˈa e faatupu, e te hau e tahoê ra ia [ta]tou.” (Eph. 4:2, 3) No te faaore noa i te hapa, mea tia ia faaea tatou i te manaˈonaˈo noa i ta tera taata i rave. “Eita te here e tapea i te ino.” (Kor. 1, 13:4, 5) Oia mau, ia tamau noa tatou i te inoino, e ino roa to tatou auhoaraa e to tatou taeae aore ra tuahine, e to tatou atoa auhoaraa e o Iehova. (Mat. 6:14, 15) E faaite tatou e e faaore tatou i te hapa ma te aau tae mau ia pure tatou no te taata o tei rave i te hoê ohipa e inoino atu ai tatou.—Luka 6:27, 28.

16. Eaha te manaˈo e tano ia faatupu no nia i te mau hopoia taa ê i roto i ta Iehova taviniraa?

16 A rave i te mau haapaeraa. Ia fanaˈo tatou i te hoê hopoia taa ê i roto i te taviniraa ia Iehova, e faaite tatou e mea mau to tatou here ma te “imi . . . eiaha i to [tatou] iho maitai, i to vetahi ê râ.” (Kor. 1, 10:24) Ei hiˈoraa, i ta tatou mau tairururaa, e tomo oioi te tahi mau taeae i roto i te piha tairururaa e e hinaaro paha ratou e tapao i te parahiraa maitai roa ˈˈe no ratou e to ratou utuafare. Mea rahi râ o te maiti ra i te mau parahiraa e ere i te mea au roa. Ma te na reira, te faaite ra ïa ratou i te here miimii ore. E nafea ia pee i to ratou hiˈoraa?

17. Ia rave te hoê Kerisetiano i te hoê hara rahi, e turai te here mau ia ˈna ia aha?

17 A faaite e a faaea i te huna i te hara. Te tamata ra te tahi mau Kerisetiano o tei rave i te hoê hara rahi i te huna i te reira. Peneiaˈe te haama ra ratou aore ra aita ratou e hinaaro ra ia huru ê vetahi ê. (Mas. 28:13) E ere râ mea maitai ia huna i te hara no te mea e haamauiui te reira i te taata rave hara e ia vetahi ê. Nafea? E nehenehe Iehova e faaea i te haamaitai i te amuiraa na roto i to ˈna varua moˈa e eita te amuiraa e ite i te hau. (Eph. 4:30) No reira, ia rave te hoê Kerisetiano i te hoê hara rahi, e turai te here mau ia ˈna ia paraparau i te mau matahiapo no te fanaˈo i te tauturu.—Iak. 5:14, 15.

18. Eaha te faufaaraa o te here mau?

18 O te here te huru maitai faufaa roa ˈˈe. (Kor. 1, 13:13) E tauturu te reira ia ite o vai mau te mau pǐpǐ a Iesu e o vai mau te pee maite ra ia Iehova, te tumu o te here. (Eph. 5:1, 2) Ua parau Paulo e mai te peu e aita to ˈna e here, mea faufaa ore anaˈe ïa ta ˈna e rave ra. (Kor. 1, 13:2) E tamau anaˈe ïa tatou tataitahi i te faaite i to tatou here, eiaha “ei parau noa, ei here ohipa râ e te parau mau.”