Eaha to roto?

Tapura tumu parau

E faatiamâhia mai i te poiri

E faatiamâhia mai i te poiri

“[Iehova] tei parau ia outou i to roto i te pouri, ia tae i to ˈna ra maramarama umerehia.”—PET. 1, 2:9.

HIMENE: 116, 102

1. Eaha tei tupu i te haamouraahia o Ierusalema?

 I 607 hou te Mesia, ua haru te arii o Babulonia Nebukanesa e ta ˈna nuu rahi ia Ierusalema. Te parau ra te Bibilia ua haapohe te arii i te feia apî i te ˈoˈe. “Aore roa i aroha i te taata apî, e te potii rii apî, i te taata paari, e tei piˈo i raro i te ruhiruhia.” I muri iho, “ua tutui . . . i te fare o te Atua i te auahi, e ua haaparari i te aua i Ierusalema; ua tutui hoi i te fare o te hui arii i te auahi, e ua vavahi i te mau taoˈa maitatai atoa.”—Par. 2, 36:17, 19.

2. Eaha te faaararaa ta Iehova i horoa e eaha te tupu i nia i te mau ati Iuda?

2 Eiaha te mau ati Iuda ia maere e haamouhia o Ierusalema. Ehia aˈenei matahiti to te Atua tonoraa i te mau peropheta no te faaara i te nunaa ia tamau ratou i te faaroo ore ia ˈNa, e haruhia ratou e to Babulonia. E rave rahi ati Iuda te pohe i te ˈoˈe e e afai-tîtî-hia te ora mai i Babulonia. (Ier. 15:2) Mai te aha te huru o te oraraa ia afai-tîtî-hia? Ua tupu atoa anei te reira i nia i te mau Kerisetiano? Mai te peu e, inafea ra?

TE ORARAA EI TÎTÎ

3. No te aha mea taa ê te oraraa ei tîtî i Babulonia e i Aiphiti?

3 Ua parau o Iehova i te mau ati Iuda, ia afai-tîtî-hia ratou, e tia ia farii ratou i tera tupuraa apî e ia rave i ta ratou e nehenehe no te haamaitai i to ratou oraraa. Teie ta Iehova i parau na roto ia Ieremia: “E faatia outou i te fare, a parahi ai i roto; e ô hoi i te ô, a amu ai i te maa ia tupu ra. . . . E imi hoi outou i te hau no taua oire ra tei hopoi-tîtî-hia outou e au ra i reira, e e pure hoi outou ia Iehova i te reira; o to te reira hau, o to outou atoa â ïa hau.” (Ier. 29:5, 7) E nehenehe te mau ati Iuda o te haapao i ta Iehova mau faaueraa e ora mai ta ratou i matau noa ˈtu tei te tahi atu fenua ratou. Aita to Babulonia i opani i te mau ati Iuda ia rave i te rahiraa o ta ratou mau ohipa e ia hahaere ati aˈe te fenua. I tera tau, ua riro Babulonia ei oire no te tapihooraa. Te faaite ra te mau papai tahito, e rave rahi ati Iuda tei rave i te ohipa tapihooraa e tei riro ei feia aravihi no te hamani i te taoˈa noa ˈtu e tîtî ratou. Ua riro atoa mai vetahi ati Iuda ei feia taoˈa. E ere roa ˈtu to ratou oraraa mai to te mau Iseraela o tei riro ei tîtî i Aiphiti e rave rahi matahiti na mua ˈtu.—A taio i te Exodo 2:23-25.

4. O vai ma atoa tei mauiui e te mau ati Iuda tei taiva e no te aha eita ta ratou e nehenehe e rave i te mau mea atoa ta te Ture e titau?

4 E ere pauroa tei hopoi-tîtî-hia tei taiva. Ua mauiui atoa vetahi ati Iuda e te toea o te nunaa noa ˈtu e mau tavini haapao maitai ratou. Aita te mau ati Iuda i ere noa ˈˈe i te tahi mea i te pae materia, eaha râ te huru no ta ratou haamoriraa ia Iehova? Ua vavahihia te hiero e te fata, eita atoa te mau tahuˈa e nehenehe e ohipa ma te nahonaho. Ua rave râ te mau ati Iuda taiva ore i ta ratou e nehenehe no te haapao i te Ture a te Atua. Mai ia Daniela, Sadaraka, Meseka e Abede-nego o tei ore i amu i te mau maa opanihia i te mau ati Iuda. Te parau atoa ra te Bibilia, ua pure tamau Daniela i te Atua. (Dan. 1:8; 6:10) I te mea râ, na te hoê nunaa ê e faatere ra ia ratou, eita roa te mau ati Iuda taiva ore e nehenehe e rave i te mau mea atoa ta te Ture e titau ra.

E tupu noa iho â ta te Atua mau parau fafau atoa

5. Eaha ta Iehova i fafau i to ˈna nunaa e no te aha e parau fafau faahiahia?

5 E nehenehe anei te mau Iseraela e tiaturi e haamori faahou i te Atua mai ta ˈna e titau ra? Ahiri tatou i reira, oioi tatou i te pahono, eita roa te hoê tîtî i Babulonia e nehenehe e tiamâ mai. Ua fafau râ te Atua ra o Iehova e tiamâ to ˈna nunaa e tera iho â tei itehia. Auê te faahiahia, e tupu noa iho â ta te Atua mau parau fafau atoa!—Isa. 55:11.

UA FAARURU ANEI TE MAU KERISETIANO I TE FAATÎTÎRAA MAI I BABULONIA?

6, 7. No te aha e tia ia faatano i to tatou maramarama?

6 Ua faaruru anei te mau Kerisetiano i te faatîtîraa mai i Babulonia? E rave rahi matahiti, ua parauhia i roto i Te Pare Tiairaa, ua riro te mau Kerisetiano taiva ore ei tîtî na Babulonia rahi i 1918 e ua tiamâ mai ratou i 1919. I roto râ i teie haapiiraa e to mua ˈtu, e haapii tatou no te aha e tia ia faatano i to tatou maramarama no nia i te reira.

Ua oti ê na te mau tavini faatavaihia a te Atua i te faataa ê mai ia ratou i te haapaoraa hape na mua ˈˈe te Tamaˈi rahi matamua

7 A feruri na, o vai Babulonia rahi? O te mau haapaoraa hape atoa. Aita te nunaa o te Atua i riro ei tîtî na te haapaoraa hape i 1918. Parau mau, ua hamani-ino-hia te feia faatavaihia i tera matahiti, e ere râ te haapaoraa hape to muri mai i te reira, o te mau faatereraa râ. Ua oti ê na te mau tavini faatavaihia a te Atua i te faataa ê mai ia ratou i te haapaoraa hape na mua ˈˈe te Tamaˈi rahi matamua. E ere ïa i te mea tano ia parau, ua riro te nunaa o Iehova ei tîtî na Babulonia rahi i 1918.

INAFEA RA TE NUNAA O TE ATUA I TE RIRORAA EI TÎTÎ NA BABULONIA?

8. Eaha tei tupu i muri aˈe i te pohe o te mau aposetolo? (A hiˈo i te hohoˈa matamua.)

8 I te Penetekose i 33, tau tausani Kerisetiano apî tei faatavaihia e te varua moˈa. Ua riro ratou ei “ui maitihia . . . , e autahuˈa arii, e nunaa moˈa, e feia hoohia.” (A taio i te Petero 1, 2:9, 10.) Ua haapao maite te mau aposetolo i te mau amuiraa a ora noa ˈi ratou. I muri aˈe râ i to ratou pohe, ua haamata vetahi o te amuiraa i te haapii i te mau haapiiraa hape e ua hinaaro ia faarue te mau pǐpǐ i te parau mau. Mea au aˈe na teie mau taata i te manaˈo o Aristote e to Platon e ua haaparare ratou i ta raua mau haapiiraa, eiaha ˈtura te parau mau i roto i te Bibilia. (Ohi. 20:30; Tes. 2, 2:6-8) E rave rahi o ratou, e tiaraa rahi e e tiaau i roto i te mau amuiraa. Ua haamauhia te hoê pǔpǔ Kerisetiano tiaraa rahi aˈe noa ˈtu ïa ua parau atu Iesu, “E taeae anaˈe hoi outou.”—Mat. 23:8.

O te mau Kerisetiano faatavaihia taiva ore te sitona ta Iesu i faahiti e ua rave ratou i ta ratou e nehenehe no te haamori i te Atua

9. A faataa mea nafea te mau Kerisetiano apotata i ohipa amui ai e te hau Roma. Eaha ˈtura tei tupu?

9 I te matahiti 313 i muri aˈe te Mesia, ua riro Constantin ei faatere no te hau Roma e ua haamana oia i tera pǔpǔ Kerisetiano o tei taiva ei haapaoraa. Haamata ˈtura te haapaoraa i te ohipa amui e te faatereraa Roma. Ei hiˈoraa, na Constantin i tiaau i te Apooraa no Nicée o tei haaputuputu i te mau tia faaroo. I te otiraa te reira, ua hopoihia te perepitero Arius i te tahi atu fenua no te mea aita oia i farii i te haapiiraa o Iesu te Atua. I muri aˈe, o Théodose le Grand tei riro ei faatere no te hau Roma e na ˈna i haamana o te Etaretia Katolika te haapaoraa a te hau Roma. Te parau ra te mau taata tuatapapa, ua riro to Roma ei Kerisetiano i raro aˈe i te faatereraa a Théodose. Te parau mau râ, ua farii te mau Kerisetiano apotata i te mau haapiiraa a te mau nunaa ěê, riro atura ïa ei tîtî na Babulonia rahi. Te vai noa ra râ vetahi Kerisetiano faatavaihia o tei tapea i te taiva ore. O ratou te sitona ta Iesu i faahiti. Ua rave teie mau tavini taiva ore i ta ratou e nehenehe no te haamori i te Atua, mea iti roa râ o tei hinaaro e faaroo i ta ratou parau. (A taio i te Mataio 13:24, 25, 37-39.) Ua riro mau ratou ei tîtî na Babulonia!

10. No te aha ua haamata te taata i te patoi i te mau tia haapaoraa?

10 Tau matahiti i muri aˈe te Mesia, e rave rahi â tei nehenehe e taio i te Bibilia na roto i te reo Heleni e Latino. E tia ia ratou ia faaau i te mau haapiiraa a te Parau a te Atua e ta te mau tia haapaoraa. Ua patoi atu vetahi i to ratou iteraa mea hape te reira. Mea atâta roa râ ia faaite ia vetahi ê i to ratou manaˈo, aˈunei ratou e haapohehia ˈi.

11. Mea nafea to te mau tia haapaoraa tapearaa i te poroi a te Bibilia?

11 A mairi ai te tau, vetahi noa taata te paraparau i te reo Heleni aore ra Latino. Aita te mau tia haapaoraa i vaiiho ia hurihia te Parau a te Atua na roto i te reo e paraparauhia e te rahiraa. O ratou e vetahi taata oraraa fanaˈo anaˈe ïa te nehenehe e taio i te Bibilia. Te vai atoa ra râ i rotopu i te mau tia haapaoraa o tei ore i ite maitai i te taio e te papai. E faautua-etaeta-hia te feia o te ore e farii i te haapiiraa a te mau tia faaroo. E putuputu na ïa te mau Kerisetiano faatavaihia taiva ore ei pǔpǔ iti i te vahi moˈemoˈe, area te tahi atu, eita roa ˈtu e nehenehe e na reira. Mai te mau ati Iuda o tei hopoi-tîtî-hia i Babulonia, aita te feia faatavaihia o te “autahuˈa arii” i nehenehe e haamori i te Atua ei pǔpǔ ma te nahonaho. Tei raro aˈe te nunaa i te haavîraa a Babulonia rahi!

FATATA RATOU I TE TIAMÂ MAI

12, 13. Eaha na tumu e piti e tiaturi ai te mau Kerisetiano mau fatata ratou i te tiamâ mai? A faataa.

12 E haamori faahou anei te mau Kerisetiano mau i te Atua ma te tiamâ e mai ta ˈna e titau mai ra? E piti tumu faufaa e pahono ai tatou, e. A tahi, ua itehia mai te ravea no te hamani i te matini neneiraa papai. Na mua ˈˈe i te reira, i 1450, mea papai-rima-noa-hia te Bibilia. E ere roa ˈtu i te mea ohie! E titauhia ahuru avaˈe no te hoê taata aravihi no te faaoti i te papairaa o te hoê Bibilia i nia i te otaro hamanihia e te môˈu e aore ra te iri animara. Mea iti roa ïa te mau Bibilia i tera tau e mea moni roa atoa. Te taeraa mai râ te matini neneiraa e te papie, e nehenehe i te hoê taata aravihi e faaoti i te nenei hau atu 1 300 api i te mahana hoê!

Ua fatata te taata i te tiamâ mai i te haapaoraa hape maoti te matini neneiraa e te itoito o te feia huri Bibilia (A hiˈo i te paratarafa 12, 13)

13 Te piti, ua huri tau taata itoito i te Bibilia na roto i te mau reo paraparauhia e te rahiraa i 1500. E tena, noa ˈtu e haapohehia ratou. Ua riri roa ino te mau tia haapaoraa. Eaha te tumu? Ia taio te taata i te Bibilia na roto i to ratou iho reo, e haamata ratou i te uiui, ‘Eaha te mau irava Bibilia e haapapu ra i te haapiiraa o te vahi tamâraa hara? Te parauhia ra anei i roto i te Bibilia e tia ia aufau i te perepitero no te pure hunaraa? Ua faahiti anei te Bibilia i te parau o te pâpa e epikopo?’ Ua niuhia e rave rahi o te mau haapiiraa a te mau tia faaroo i nia i te manaˈo o Aristote e to Platon, e taata hoi o tei ora ehia matahiti na mua ˈtu i te Mesia. Mea hae roa na te mau tia haapaoraa ia ui atu te taata i tera mau uiraa. E topa te utua o te pohe i nia i te feia, tane e vahine, o te patoi i ta ratou mau haapiiraa. Ua hinaaro ratou eiaha te taata ia taio i te Bibilia e ia uiui ia ratou. I te rahiraa o te taime, tera iho â tei tupu. Aita râ vetahi i vaiiho ia Babulonia rahi ia faatere atu. Ua itehia ia ratou i te parau mau a te Bibilia e ua hinaaro e ite atu â! Fatata roa ïa te mau Kerisetiano mau i te tiamâ mai i te haapaoraa hape!

Ua huri tau taata itoito i te Bibilia na roto i te mau reo paraparauhia e te rahiraa

14. (a) Eaha ta te feia o tei hinaaro e haapii i te Bibilia i rave? (b) A faatia mea nafea taeae Russell i imi ai i te parau mau.

14 E rave rahi tei hinaaro e taio e e hiˈopoa i te Bibilia a tauaparau atu ai no nia i ta ratou i haapii mai. Aita ratou i hinaaro na te mau tia haapaoraa e parau atu eaha te tia ia tiaturi. Ua horo ê ïa ratou i te mau fenua o te ore e opani ia haapii i te Bibilia. Te tahi o tera mau fenua, o te Hau Amui no Marite. I ǒ, ua haamata Charles Russell i te hiˈopoa maite i te Bibilia na muri vetahi taata i 1870. Ua hinaaro na mua taeae Russell e ite teihea te haapaoraa o te haapii ra i te parau mau. Ua faaau maite oia i te mau haapiiraa a te mau haapaoraa atoa e ta te Bibilia e haapii ra. Ua taa oioi ia ˈna aita hoê aˈe i roto ia ratou o te haapao maite ra i te Parau a te Atua. Ua tamata oia i te paraparau i te mau tia o te mau haapaoraa e rave rau. Ua tiaturi taeae Russell e farii ratou i te mau haapiiraa mau ta ˈna e ta ta ˈna pǔpǔ haapii Bibilia i ite e ia haapii atu ratou i te reira i to ratou mau taata. Aita râ te mau tia haapaoraa i tâuˈa noa ˈˈe! Ua taa oioi i te Feia haapii Bibilia eita ratou e nehenehe e haamori i te Atua na muri i tei turu i te haapaoraa hape.—A taio i te Korinetia 2, 6:14.

15. (a) Inafea te mau Kerisetiano mau i riro ai ei tîtî na Babulonia? (b) Eaha te mau uiraa o te pahonohia i roto i to mua ˈtu tumu parau?

15 I roto i teie tumu parau, ua haapii mai tatou ua riro te mau Kerisetiano mau ei tîtî na Babulonia i muri aˈe i te pohe o te aposetolo hopea. Te uiui noa ra râ tatou: Mea nafea tatou ia papu ua tiamâ mai te feia faatavaihia ia Babulonia rahi na mua ˈˈe 1914? Parau mau anei aita o Iehova i mauruuru i ta ˈna mau tavini no te mea ua haaparuparu ratou i roto i te ohipa pororaa i te Tamaˈi rahi matamua? I tera area taime, ua ofati anei ratou i to ratou tiaraa amui ore e ua ere i te farii maitai a Iehova? Mai te peu ua riro te mau Kerisetiano ei tîtî na te haapaoraa hape i muri aˈe i te pohe o te mau aposetolo, inafea ratou i tiamâ mai ai? E uiraa maitai roa teie e e pahonohia te reira i roto i to mua ˈtu tumu parau.