Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te haafaufaa rahi ra anei oe i ta Iehova Buka?

Te haafaufaa rahi ra anei oe i ta Iehova Buka?

“A farii mai ai outou i te parau a te Atua . . . , aore outou i farii ei parau na te taata, ei parau râ na te Atua.”—TES. 1, 2:13.

HIMENE: 114, 113

1-3. Eaha paha tei tupu i rotopu ia Euodia e Sunetuhe? E nafea ia ape i tera mau huru fifi? (A hiˈo i te hohoˈa matamua.)

 TE HAAFAUFAA nei tatou i te Bibilia, no te mea ua ite tatou e o te Buka teie a te Atua. E itehia i roto i te Bibilia te aˈoraa o te nehenehe e tauturu ia tatou ia ape i te mau fifi. Ia hapa tatou, e nehenehe atoa te reira e faaafaro ia tatou. E nafea ïa tatou i mua i te aˈoraa? A feruri na i na vahine faatavaihia e piti o te senekele matamua, Euodia e Sunetuhe. Te parau ra te Bibilia e ua peapea raua, aita râ e faaite ra i te tumu. A feruri na i teie tupuraa.

2 Peneiaˈe ua titau-manihini Euodia i te tahi mau taeae e tuahine e tamaa i to ˈna fare. Aita râ oia i titau-manihini ia Sunetuhe. I to Sunetuhe faarooraa ia vetahi ia parau e ua au roa ratou i te tamaaraa, ua riri roa o ˈna. Ua manaˈo paha oia: ‘Eaha ïa huru aita Euodia i titau manihini ia ˈu! Manaˈo hoi au e e hoa rahi roa mâua!’ Te manaˈo ra o Sunetuhe eita o Euodia e au roa ia ˈna e te ape noa ra o ˈna ia ˈna. Titau-manihini atura ïa o Sunetuhe i te hoê â mau taata no te tamaa, aita râ oia i titau manihini ia Euodia! Ua huru ê atoa paha vetahi ê i roto i te amuiraa i teie tupuraa. Te faaite ra te Bibilia e ua faaafaro Paulo i na tuahine e piti e ua faaitoito ia raua ia faatupu i te hau. Ua faaroo paha raua ia ˈna, a tamau atu ai i te tavini ia Iehova ma te oaoa.—Phil. 4:2, 3.

3 I roto i ta tatou mau amuiraa i teie mahana, e farerei atoa tatou i te tahi taime i te fifi e te hoê taeae aore ra tuahine. Ia pee râ tatou i te aˈoraa a te Bibilia, e nehenehe tatou e faaafaro i tera mau huru fifi. Inaha, e nehenehe atoa tatou e ape i te reira. Ia pee tatou i ta te Bibilia e parau ra, te faaite ra tatou e te haafaufaa mau ra tatou i ta Iehova Buka.—Sal. 27:11.

TE HAAPII MAI RA TE BIBILIA IA HAAVÎ I TO TATOU MAU HURU AAU

4, 5. Eaha te aˈoraa ta te Parau a te Atua e horoa mai ra no te haavî i to tatou mau huru aau?

4 E ere i te mea ohie noa ia haavî i to tatou mau huru aau. E oto aore ra e riri paha tatou ia faaino aore ra ia haa vetahi ma te tano ore i nia ia tatou, peneiaˈe no to tatou taˈere, iri aore ra no to tatou huru rapaeau. Mea mauiui roa ˈtu â mai te peu e o to tatou taeae aore ra tuahine te taata e faaino mai aore ra e haa ma te tano ore i nia ia tatou. Eaha te mau aˈoraa i roto i te Parau a te Atua te nehenehe e tauturu ia tatou?

5 Ua ite Iehova eaha te tupu aita anaˈe te taata e haavî i to ˈna mau huru aau. Ia inoino aore ra ia riri tatou, e parau aore ra e rave paha tatou i te tahi mea o ta tatou e tatarahapa i muri iho. I roto i te Bibilia, te haapii mai ra Iehova ia haavî i to tatou huru e te parau mai ra: “Eiaha ia ru noa to aau i te riri.” A feruri na ehia rahiraa fifi ta tatou e nehenehe e ape ia pee tatou i te mau aˈoraa, a ore atu ai e riri vave! (A taio i te Koheleta 7:9; Maseli 16:32.) Te parau atoa ra te Bibilia ia faaore i ta vetahi ê hapa. Inaha, ua parau Iesu e ia ore tatou e faaore i ta vetahi ê hapa, eita Iehova e faaore i ta tatou. (Mat. 6:14, 15) Peneiaˈe e titauhia ia faaoromai atu â oe e ia ineine atu â oe i te faaore i ta vetahi ê hapa.

6. Eaha te nehenehe e tupu ia ore tatou e haavî i to tatou mau huru aau?

6 Ia ore tatou e haavî i to tatou mau huru aau, e tamau paha tatou i te riri, a haamata ˈtu ai i te au ore i te tahi atu taata. Aore ra e turai paha tatou ia vetahi o te amuiraa ia manaˈo mai tera. Noa ˈtu eita tatou e faaite i to tatou riri aore ra au ore, e ite vetahi i to tatou huru. I muri iho, eita paha to tatou mau taeae e tuahine e tapiri faahou mai. (Mas. 26:24-26) E faaohipa te mau matahiapo i te Bibilia no te tamata i te tauturu ia tatou ia tinai i te riri e te au ore, e ia faaore i ta vetahi ê hapa. (Lev. 19:17, 18; Roma 3:11-18) Ia na reira ratou, e pee anei tatou i te aratairaa o ta Iehova Buka?

TE ARATAI RA IEHOVA IA TATOU

7, 8. (a) E nafea Iehova e aratai ai i to ˈna nunaa? (b) Eaha te tahi mau aratairaa ta tatou e ite i roto i te Bibilia e no te aha ia auraro tatou i te reira?

7 Te aratai ra Iehova i te feia tei roto ratou i te tuhaa o ta ˈna faanahonahoraa i te fenua nei, e te haapii ra oia ia ratou. E nafea? Ua maiti oia i te Mesia ei upoo o te amuiraa, e ua maiti te Mesia i “te tavini haapao maitai e te paari” no te haapii e no te aratai i to te Atua nunaa. (Eph. 5:23; Mat. 24:45-47) Mai te tino aratai o te senekele matamua, te haafaufaa mau ra teie tavini i te Bibilia, no te mea e Parau a te Atua teie. (A taio i te Tesalonia 1, 2:13.) Eaha te tahi mau aratairaa ta tatou e ite i roto i te Bibilia?

8 Te faaue mai ra te Bibilia ia apiti tamau i te mau putuputuraa. (Heb. 10:24, 25) Te faaitoito mai ra te Bibilia ia tatou pauroa ia tiaturi i te hoê â mau haapiiraa Bibilia. (Kor. 1, 1:10) Te parau ra te Bibilia ia tamau i te imi na mua i te Faatereraa arii. (Mat. 6:33) Te haapii mai ra te Bibilia ia poro i tera e tera fare, i te mau vahi taata e i te mau vahi atoa e itehia ˈi te taata. (Mat. 28:19, 20; Ohi. 5:42; 17:17; 20:20) Te faaue ra te Bibilia i te mau matahiapo ia paruru i te viivii ore o te mau amuiraa. (Kor. 1, 5:1-5, 13; Tim. 1, 5:19-21) E te parau ra te Bibilia ia vai viivii ore to tatou tino e ia haapae i te mau manaˈo e peu ta Iehova e riri.—Kor. 2, 7:1.

‘E vai taiva ore anei au ia Iesu, a pee atu ai i te aratairaa a te tavini haapao maitai e te paari?’

9. O vai ta Iesu i maiti no te tauturu ia tatou ia taa i te Parau a te Atua?

9 E parau paha vetahi e aita e faufaa ia faataa te hoê taata ia ratou i te Bibilia. Tera râ, mai 1919 mai â, ua faaohipa Iesu i “te tavini haapao maitai e te paari” no te tauturu i te nunaa o te Atua ia taa i ta te Bibilia e haapii ra e ia pee i tei papaihia. Ma te pee i te Bibilia, e haa tatou ia vai viivii ore, ia vai hau e ia hoê noa te amuiraa. A ui, ‘E vai taiva ore anei au ia Iesu, a pee atu ai i te aratairaa a te tavini haapao maitai e te paari?’

TE TERE VITIVITI RA TE PEREOO O IEHOVA

10. E nafea te buka Ezekiela e faataa ˈi i te tuhaa i te raˈi o te faanahonahoraa a Iehova?

10 Maoti te Bibilia, te haapii ra tatou e ua faanaho-atoa-hia te mau tavini a Iehova i te raˈi. Ei hiˈoraa, ua ite orama Ezekiela ia Iehova i nia i te hoê pereoo o te tere vitiviti ra i te mau vahi atoa ta Iehova e hinaaro ia haere to ˈna pereoo. (Ezk. 1:4-28) Te faahohoˈa ra te pereoo i te tuhaa i te raˈi o te faanahonahoraa a te Atua, o te pee vitiviti i ta ˈna aratairaa. Na te reira i muri iho e ohipa i nia i te tuhaa o ta ˈna faanahonahoraa i te fenua nei. A feruri na i te mau tauiraa e rave rahi o ta te faanahonahoraa a te Atua i rave i na ahuru matahiti i mahemo. A haamanaˈo e na Iehova e aratai ra teie mau tauiraa. Fatata te Mesia e te mau melahi i te haamou i teie ao ino. Aita te taata e vahavaha faahou ia Iehova e to ˈna iˈoa aore ra e faaino i ta ˈna huru faatereraa!

Te mauruuru nei tatou i te feia o te tauturu ra ma te haa rahi i nia e rave rahi paturaa! (A hiˈo i te paratarafa 11)

11, 12. Eaha ta te faanahonahoraa a Iehova i rave i teie tau hopea?

11 A hiˈo na i ta te faanahonahoraa a Iehova i rave i teie tau hopea. Te paturaa. E hanere taeae e tuahine o tei haa rahi no te paturaa i te pu rahi apî a te mau Ite no Iehova i Warwick i New York, Marite. E tausani rima tauturu na te ao nei o te patu ra i te mau Piha a te Basileia e te mau piha ohiparaa a te mau amaa. Na te Tuhaa no te paturaa na te ao nei (WDC) e aratai ra i teie mau rima tauturu. Te mauruuru nei tatou no te feia o tei haa rahi i nia i teie mau paturaa! E te horoa ra te mau tavini a Iehova i tei maraa ia ratou no te tauturu i te aufauraa i te paturaa o tera mau piha. Te haamaitai ra Iehova i to ˈna nunaa no te haehaa e te taiva ore ta ratou e faaite.—Luka 21:1-4.

12 Te haapiiraa. Mea au na Iehova e haapii i to ˈna nunaa. (Isa. 2:2, 3) A feruri na i ta tatou mau haapiiraa e rave rau. Te vai ra te Haapiiraa no te mau pionie, Haapiiraa no te feia poro evanelia o te Basileia, Haapiiraa no Gileada, Haapiiraa no te feia i ô apî mai i te Betela, Haapiiraa no te mau tiaau haaati e ta ratou vahine, Haapiiraa no te mau matahiapo, Haapiiraa no te mau taeae faatoroahia, Haapiiraa no te mau mero o te tomite amaa e ta ratou vahine. E i nia i ta tatou reni jw.org, e itehia te Bibilia e te tahi atu mau papai na roto hanere reo. I nia atoa i te reni, te vai ra te mau tuhaa no te mau tamarii e no te mau utuafare, oia atoa te hoê tuhaa no te mau mea apî. Ua faaohipa aˈena anei oe i te jw.org i roto i ta oe taviniraa e i roto i ta oe haamoriraa utuafare?

EIAHA E TAIVA IA IEHOVA E A TURU I TA ˈNA FAANAHONAHORAA

13. Eaha te hopoia a to Iehova nunaa?

13 E fanaˈoraa taa ê te riroraa ei mero o ta Iehova faanahonahoraa e te iteraa i ta ˈna e titau mai ra ia tatou! Mea papu, ua ite tatou eaha te faaoaoa i te Atua, e hopoia ta tatou i te auraro ia ˈna e i te rave i te mea tano. Noa ˈtu e rave rahi taata te au nei i te rave i te mea ino, e pee tatou i to Iehova manaˈo: eiaha roa ˈtu e au i te ino. (Sal. 97:10) Eiaha roa ˈtu tatou e riro mai mai te feia o te manaˈo “i te ino ra, e maitai, e te maitai ra, e ino.” (Isa. 5:20) Te hinaaro nei tatou e faaoaoa ia Iehova. Ia vai viivii ore noa ïa tatou i roto i te mau tuhaa atoa. (Kor. 1, 6:9-11) Te mau parau ta Iehova i faahiti i roto i te Bibilia, no to tatou ïa maitai. Te here e te hinaaro nei tatou e vai taiva ore ia ˈna. No reira tatou e pee ai i ta ˈna aratairaa i te fare, i roto i te amuiraa, i te vahi raveraa ohipa, i te fare haapiiraa aore ra i te mau vahi atoa e haere ai tatou. (Mas. 15:3) A feruri na i roto i teihea mau tuhaa e titauhia ˈi ia vai taiva ore tatou i te Atua.

Te hinaaro ra te mau metua tane e metua vahine o te here ra ia Iehova ia faatupu ta ratou tamarii i te hoê auhoaraa piri e o ˈna

14. E nafea te mau metua e vai taiva ore ai ia Iehova?

14 Te haapiiraa i ta tatou tamarii. I roto i te Bibilia, ua horoa Iehova i te mau metua te aratairaa e nafea ia haapii i ta ratou tamarii. Ia vai ara te mau Kerisetiano eiaha ratou e pee i te huru feruriraa o teie nei ao. (Eph. 2:2) Ei hiˈoraa, i te tahi mau vahi, e nehenehe te metua tane e manaˈo, ‘I ǒ nei, na te vahine e haapii i te tamarii.’ Mea maramarama râ te faaueraa Bibilia: ia haapii te mau metua tane i ta ratou tamarii no nia ia Iehova. (Eph. 6:4) Te hinaaro ra te mau metua tane e metua vahine o te here ra ia Iehova ia faatupu ta ratou tamarii i te hoê auhoaraa piri e o ˈna, mai ia Samuela i to ˈna tamariiriiraa.—Sam. 1, 3:19.

15. E nafea tatou e nehenehe ai e vai taiva ore ia Iehova ia rave tatou i te mau faaotiraa rahi?

15 Te raveraa i te mau faaotiraa. Hou a rave ai i te mau faaotiraa rahi i roto i te oraraa, e hinaaro tatou e ite i to Iehova manaˈo, ia nehenehe tatou e vai taiva ore ia ˈna. E nehenehe te Bibilia e ta Iehova faanahonahoraa e tauturu mai. Ei hiˈoraa, ua faaoti vetahi mau metua o tei faarue i te fenua i reira ratou i ora ˈi, e faahoˈi i ta ratou pepe fanau apî i to ratou fenua no te ora e to ratou fetii. Ma te na reira, e nehenehe te papa e te mama e tamau i te ohipa ia noaa mai te moni. Parau mau, na raua e faaoti, e tia râ ia ui na metua, ‘Eaha to Iehova manaˈo i ta taua faaotiraa?’ (A taio i te Roma 14:12.) E haerea paari ia feruri i ta te Bibilia e parau ra hou a rave ai i te mau faaotiraa rahi no nia i to tatou utuafare e ta tatou ohipa. E titauhia te tauturu a to tatou Metua i te raˈi, no te mea, eita tatou e nehenehe e aratai i to tatou mau taahiraa.—Ier. 10:23.

16. I to ˈna fanauraa mai i ta raua tamaiti, eaha te maitiraa ta te hoê metua vahine i rave? Na te aha i tauturu ia ˈna ia rave i te faaotiraa tano?

16 I muri aˈe i to te hoê tane e ta ˈna vahine haereraa i te tahi atu fenua, ua fanau mai raua i te hoê tamaiti. Opua atura raua e afai ia ˈna ia ora oia e to ˈna papa e mama ruau. I tera râ taime, ua haamata te vahine i te haapii i te Bibilia e te hoê Ite no Iehova. Taa ˈtura oia e e na ˈna te hopoia e haapii i ta ˈna tamaiti no nia ia Iehova. (Sal. 127:3; Mas. 22:6) Ua pure teie vahine mai ta te Bibilia e parau ra ia tatou, a taparu atu ai i ta Iehova tauturu no te rave i te mea tano. (Sal. 62:7, 8) Ua faaite atoa oia i to ˈna fifi i te tuahine o te haapii ia ˈna, e ua paraparau oia i te tahi atu mau mero o te amuiraa. Noa ˈtu ua tamau to ˈna mau fetii e hoa i te parau atu ia afai i te aiû i te papa e mama ruau, ua faaoti oia e e ere i te mea tano ia na reira. Ua tapao ta ˈna tane faaipoipo mea nafea te mau taeae e tuahine i te tautururaa i ta ˈna vahine e ta raua aiû. Ua maere roa oia. Haamata atura oia i te haapii i te Bibilia e i te apiti i te mau putuputuraa e to ˈna utuafare. A feruri na i te oaoa o teie mama i to ˈna taaraa e ua pahono Iehova i ta ˈna pure!

17. Ia haapii atu tatou i te Bibilia i te hoê taata, eaha te aratairaa ta tatou e pee?

17 Te peeraa i te mau aratairaa. Ia taiva ore tatou i te Atua, e pee tatou i te aratairaa no ǒ mai i ta ˈna faanahonahoraa. Ei hiˈoraa, a hiˈo na eaha te mea e titauhia ia rave tatou i muri iti noa ˈˈe a haamata ˈi tatou i te haapii i te buka Eaha ta te Bibilia e haapii mau ra? i te tahi atu taata. Ua faauehia mai tatou ia rave tau minuti i muri aˈe i te haapiiraa tataitahi no te tauturu i te piahi ia ite atu â no nia i ta Iehova faanahonahoraa. E nehenehe tatou e faaohipa i te video Eaha te ravehia i te Piha a te Basileia? e te buka rairai O vai te rave nei i to Iehova hinaaro i teie mahana? Ia oti te buka Bibilia haapii, e nehenehe tatou e tauturu i te piahi “ia papu” atu â i roto i te “faaroo” ma te haapii atu i te buka “Ia vai maite outou i roto i te here o te Atua,” noa ˈtu ua bapetizohia oia i tera area taime. (Kol. 2:7) Te pee ra anei oe i teie aratairaa a te faanahonahoraa a Iehova?

18, 19. Eaha te tahi mau tumu e haamauruuru ai tatou ia Iehova?

18 E rave rahi tumu e haamauruuru ai tatou ia Iehova! Na mua roa, “no ˈna hoi to tatou ora, e i hahaere ai, e i parahi ai hoi.” (Ohi. 17:27, 28) Ua horoa atoa mai oia i ta ˈna Buka, te Bibilia. Mai te mau Kerisetiano i Tesalonia, e haafaufaa tatou i teie ô, no te mea e poroi teie no ǒ mai ia ˈna ra.—Tes. 1, 2:13.

19 Ua tauturu mai te Bibilia ia haafatata ˈtu ia Iehova, e ua haafatata mai oia ia tatou. (Iak. 4:8) Ua mauruuru roa tatou i to tatou Metua i to ˈna titau-manihini-raa ia tatou ia riro ei mero o ta ˈna faanahonahoraa! E tuea to tatou manaˈo i to te fatu salamo o tei papai: “E haamaitai Ia Iehova, e maitai hoi to ˈna: e tia hoi to ˈna aroha i te vai-maite-raa.” (Sal. 136:1) I roto i te mau irava atoa o tera salamo, ua faahiti oia “e tia hoi to ˈna aroha i te vai-maite-raa.” Oia mau, ia taiva ore tatou ia Iehova e ia pee tatou i te aratairaa ta ˈna e horoa mai maoti ta ˈna faanahonahoraa, e pûpû mai oia i te ora mure ore e eita roa ˈtu oia e taiva ia tatou e a muri noa ˈtu!