Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Ua tiamâ mai te nunaa o te Atua i te haapaoraa hape!

Ua tiamâ mai te nunaa o te Atua i te haapaoraa hape!

“A haere ê mai na outou i rapae, e au mau taata e.”—APO. 18:4.

HIMENE: 101, 93

1. No te aha tatou i papu ai e tiamâ mai te nunaa o te Atua ia Babulonia rahi e eaha te mau uiraa e pahonohia?

 I ROTO i te tumu parau na mua ˈtu, ua haapii mai tatou ua riro te mau Kerisetiano taiva ore ei tîtî na Babulonia rahi. Te mea oaoa râ, e tiamâ mai ratou! Ua ite tatou no te mea te faaite ra te Bibilia te faaue ra te Atua i to ˈna nunaa ia haere ê mai i rapae i te taatoaraa o te mau haapaoraa hape. (A taio i te Apokalupo 18:4.) Mea papu ïa, e tiamâ mai te mau Kerisetiano ia Babulonia rahi. Eita e ore, hinaaro rahi to tatou e ite inafea ra te reira i te tupuraa! Na mua râ, e tia ia pahono i teie mau uiraa: Eaha ta te Feia haapii Bibilia i faaoti papu i te rave no nia ia Babulonia rahi na mua ˈˈe 1914? No te aha e parau ai mea itoito to tatou mau taeae i te poro i te Tamaˈi rahi matamua? I tera area taime, ua riro anei te nunaa o te Atua ei tîtî na Babulonia no te mea ua titauhia ia aˈohia ratou?

UA TOPA O BABULONIA

2. Eaha ta te Feia haapii Bibilia matamua i faaoti papu i te rave na mua ˈˈe te Tamaˈi rahi matamua?

2 E rave rahi matahiti na mua ˈˈe te Tamaˈi rahi matamua (1914-1918), ua taa ia Charles Russell e te tahi atu Feia haapii Bibilia aita te mau pǔpǔ faaroo Kerisetiano e haapii ra i ta te Bibilia parau mau. Ua faaoti papu ratou eiaha ia amui e te haapaoraa hape. I 1879, ua parauhia i roto i Te Pare Tiairaa a Ziona (Beretane), te mau haapaoraa atoa o te parau ra e vahine faaipoipo taiva ore ratou na te Mesia, te turu atoa ra râ i te mau faatereraa, e mero ïa ratou no Babulonia rahi, ta te Bibilia e pii ra te vahine faaturi.—A taio i te Apokalupo 17:1, 2.

3. Eaha ta te Feia haapii Bibilia i rave no te faaite eita ratou e hinaaro faahou e amui e te haapaoraa hape? (A hiˈo i te hohoˈa matamua.)

3 Ua taa i te mau tavini taiva ore eita te Atua e haamaitai atu ia tamau ratou i te turu i te haapaoraa hape. E rave rahi ïa tei hapono i te rata i to ratou mau tia, tei taio roa ˈtu i te reira i mua i te taatoaraa e te tahi atu, tei hapono i te rata i te taata taitahi o ta ratou haapaoraa. No te aha? Ua faaite papu te Feia haapii Bibilia eita ratou e hinaaro e amui e te haapaoraa hape! Ahiri ratou i na reira tau matahiti na mua ˈtu, ua haapohehia ïa ratou. I 1870 râ, aita te mau faatereraa i te fenua e rave rahi i turu faahou i te haapaoraa mai na mua ˈˈe. E tia ˈtura i te taata ia tauaparau i nia i te Bibilia ma te tiamâ e ia faaite aita ratou e farii ra i ta te mau tia haapaoraa e parau ra.

4. I te roaraa o te Tamaˈi rahi matamua, eaha te manaˈo o te Feia haapii Bibilia ia Babulonia rahi? A faataa.

4 Ua taa i te Feia haapii Bibilia eita e navai ia parau i te fetii, hoa e tia haapaoraa eita ratou e turu faahou i te haapaoraa hape. Ua hinaaro ratou ia ite to te ao atoa e vahine faaturi te mau haapaoraa hape atoa, oia hoi ïa o Babulonia rahi! I Titema 1917 e tae atu te mau avaˈe matamua i 1918, ua opere tau tausani Feia haapii Bibilia ma te itoito 10 000 000 api parau tei roto te tumu parau “Ua topa o Babulonia.” (Beretane) Ua faaite tia roa tera api parau i te parau mau no nia i te mau pǔpǔ faaroo Kerisetiano. Ua taa iho â ïa ia outou, ua riri roa te mau tia haapaoraa! Aita râ te reira i tapea i te Feia haapii Bibilia, ua faaoti papu ratou i te poro e te haapao i te parau, “o te Atua ta matou e faaroo e tia ˈi eiaha te taata.” (Ohi. 5:29) Eaha ïa te auraa? I te roaraa o te Tamaˈi rahi matamua, aita teie mau Kerisetiano i riro ei tîtî, ua tiamâ mai râ i te haapaoraa hape e ua tauturu i te taata ia na reira atoa.

MEA ITOITO I TE ROARAA O TE TAMAˈI RAHI MATAMUA

5. No te aha tatou e parau ai ua poro te mau taeae ma te itoito mau i te roaraa o te Tamaˈi rahi matamua?

5 Na mua ˈˈe, i parau na tatou aita te nunaa o te Atua i fanaˈo i ta ˈNa farii maitai i te roaraa o te Tamaˈi rahi matamua no te mea aita ratou i poro ma te itoito. I manaˈohia na ïa ua vaiiho o Iehova ia haru Babulonia rahi ia ratou no te hoê taime poto. Ua faataa râ te mau taeae e tuahine taiva ore o tei tavini i te Atua mai 1914 e tae atu 1918, ei pǔpǔ, ua rave ratou i ta ratou e nehenehe no te tamau i te poro. Ia taa maitai tatou i tei tupu i nia i te Feia haapii Bibilia i tera area taime, e maramarama tatou no nia i te tahi mau tupuraa faahitihia i roto i te Bibilia.

Ua rave te mau taeae e tuahine taiva ore tei tavini i te Atua mai 1914 e tae atu 1918 i ta ratou e nehenehe no te tamau i te poro

6, 7. (a) Eaha te mau fifi ta te Feia haapii Bibilia i faaruru i te roaraa o te Tamaˈi rahi matamua? (b) Eaha te haapapu ra mea itoito mau ratou?

6 Ua haa mau te Feia haapii Bibilia no te poro i te roaraa o te Tamaˈi rahi matamua. Ua faaruru râ ratou e rave rau fifi. E hiˈo anaˈe e piti. A tahi, aita te Feia haapii Bibilia i ite e nafea ia poro ma te faaohipa i te Bibilia anaˈe. I matau na ratou i te opere i te mau buka e na tera mau papai e faataa i te parau mau. I to te faatereraa opaniraa i te buka Ua tupu te parau ǎro (Beretane) i 1918, e ere i te mea ohie no te mau taeae ia poro. Te piti, i tera iho â matahiti, ua tupu te fiva Paniora. E maˈi pee ino mau tera e e ere atura i te mea ohie no te mau taeae ia haere e poro. Noa ˈtu râ tera mau fifi, ua rave te Feia haapii Bibilia i ta ratou e nehenehe no te tamau i te poro.

Mea itoito teie Feia haapii Bibilia! (A hiˈo i te paratarafa 6, 7)

7 I 1914, ua pia te pǔpǔ iti o te Feia haapii Bibilia i te Hohoˈa-Darama o te Poieteraa. I roto, ua amuihia te mau hohoˈa tavirihia e te mau haruharuraa, e ohipa apî ïa i tera tau. Ua faaite te Darama i te aamu o te huitaata mai te poieteraahia o Adamu e tae atu i te taime e hope ai te faatereraa a te Mesia. I 1914, te matahiti i matara mai ai te reira, hau atu 9 000 000 taata tei mataitai i te Darama. A feruri na, ua hau atu â ïa i te rahiraa o te mau Ite no Iehova na te ao atoa i teie mahana! Te faaite ra te tahi atu faataaraa, hau atu 809 000 tei tae i te mau putuputuraa i te Hau Amui no Marite i 1916. Haere mai anaˈe i 1918, ua maraa faahou mai, fatata ïa 950 000 taata. Mea itoito mau te Feia haapii Bibilia, e ere anei?

Ua haapao te mau taeae ia fanaˈo te Feia haapii Bibilia atoa i te mau papai Kerisetiano e te faaitoitoraa

8. Eaha ta te mau taeae i rave ia faaitoitohia te Feia haapii Bibilia i te roaraa o te Tamaˈi rahi matamua?

8 I te roaraa o te Tamaˈi rahi matamua, ua haapao te mau taeae ia fanaˈo te Feia haapii Bibilia atoa i te mau papai Kerisetiano e te faaitoitoraa. Ua puaihia ratou ia tamau i te poro na roto i tera tauturu î i te here. Ua na ô Richard Barber, taata poro itoito i tera ra tau: “Ua rave te mau tiaau i te tahi mau tere faaitoitoraa e ua tamau matou i te fanaˈo i te mau vea o Te Pare Tiairaa e ua hapono atoa i Kanada, ua opanihia hoi te reira i ǒ.” Ua na ô â oia: “Ua oaoa roa vau i te afai i te mau buka faito haihai roa o te papai Ua tupu te parau ǎro (Beretane) i te mau hoa, ua haruhia hoi ta ratou. Ua ani taeae Rutherford ia faanaho matou i te mau tairururaa i roto e rave rau oire o te pae tooa o te râ o te Hau Amui no Marite. I muri aˈe, ua tono mai oia i te mau taeae orero no te faaitoito i te mau hoa.”

UA TITAUHIA IA RAVE I TE TAHI MAU TAUIRAA

9. (a) No te aha e titauhia ia rave te nunaa o te Atua i te tahi mau tauiraa mai 1914 e tae atu 1919? (b) Noa ˈtu râ, eaha te mea hape ia manaˈo?

9 Te vai noa ra râ te tahi mea e titauhia ia taui te Feia haapii Bibilia. Aita ratou i taa maitai eaha te auraa o ta Iehova parau, ia auraro i te mau faatereraa. (Roma 13:1) No reira ei pǔpǔ, aita ratou i faaite noa i to ratou tiaraa amui ore i te roaraa o te Tamaˈi rahi matamua. I te 30 no Me 1918, ua ani te peretiteni o te Hau Amui no Marite i te taata ia pure ia tupu te hau. E i roto i Te Pare Tiairaa, ua faaitoitohia te Feia haapii Bibilia ia na reira atoa. Ua faaohipa vetahi taeae i ta ratou faufaa no te turu i te tamaˈi e ua riro atoa vetahi ei faehau e ua haere i te tamaˈi. Noa ˈtu râ e titauhia ia rave ratou i te tahi mau tauiraa, mea hape ia manaˈo tera te tumu i riro ai ratou ei tîtî na Babulonia rahi. I te roaraa o te Tamaˈi rahi matamua, ua oti ê na hoi ratou i te faataa ê mai i te taatoaraa o te mau haapaoraa hape.—A taio i te Luka 12:47, 48.

Aita te Feia haapii Bibilia i taa maitai i te tiaraa amui ore o te Kerisetiano mau. Ua papu râ ia ratou mea ino ia haapohe i te taata

10. Mea nafea to te Feia haapii Bibilia faaiteraa te haafaufaa ra ratou i te ora?

10 Aita te Feia haapii Bibilia i taa maitai i te tiaraa amui ore o te Kerisetiano mau. Ua papu râ ia ratou mea ino ia haapohe i te taata. Noa ˈtu ïa ua riro vetahi taeae ei faehau e e pupuhi ta ratou i te roaraa o te Tamaˈi rahi matamua, ua patoi ratou i te faaohipa i te reira no te haapohe i te taata. Ua tuuhia ïa vetahi o ratou i roto i te pǔpǔ faehau e haere i mua roa ia pohe ratou.

11. Eaha ta te faatereraa i rave i to te Feia haapii Bibilia patoiraa i te haere i te tamaˈi?

11 Ua riri roa te Diabolo aita te mau taeae i taiva i te Atua. Ua tamata oia i te “faatia i te hamani ino i te ture.” (Sal. 94:20) Ta James Bell ïa i faaite, o ˈna hoê o te feia tiaraa teitei to ratou i roto i te nuu a te Hau Amui no Marite. Ua parau oia ia taeae Rutherford e Van Amburgh, ua tamata te faatereraa i te haamau i te tahi ture apî. E faatiahia ia haapohe i te taata o te patoi i te haere i te tamaˈi, ta ˈna e manaˈo ra, o te Feia haapii Bibilia iho â ïa. I muri iho râ, ua parau oia ma te riri ia taeae Rutherford aita tera ture i haamanahia no te mea ua patoi te peretiteni o te Hau Amui no Marite. I muri iho, ua na ô oia: “Ua ite râ matou e nafea ia haru ia outou, tiai mai ta outou!”

12, 13. (a) No te aha na vaˈu taeae i tapeahia ˈi e rave rahi matahiti i te fare auri? (b) Ua faaea anei te mau taeae i te auraro ia Iehova i to ratou tapearaahia? A faataa.

12 Ua itehia i te faatereraa i te tahi ravea no te faautua i te Feia haapii Bibilia i muri aˈe. Ua tapeahia taeae Rutherford, Van Amburgh e e ono atoa tia o te taatiraa Watch Tower Society. Ua parau te haava mea atâta aˈe tera mau taeae i te hoê pǔpǔ faehau no Heremani. Ua na ô oia ua faaino ratou i te faatereraa, te nuu faehau e te mau haapaoraa atoa e e tia ia faautua etaeta roa ia ratou. [1] Ua tapeahia ïa na vaˈu mero o te Feia haapii Bibilia i te fare auri e rave rahi matahiti i Atlanta, Géorgie. I te otiraa te tamaˈi, ua tiamâ mai ratou e ua faaorehia ta ratou utua.

13 I te fare tapearaa, ua faaoti papu na vaˈu taeae i te auraro i te mau ture a te Atua. No te aha tatou e parau ai mai tera? Ua papai ratou i te peretiteni o te Hau Amui no Marite no te ani ia faatiamâhia ratou. Ua papai ratou i roto i te rata, te faaue ra te Bibilia eiaha ia haapohe i te taata. Ia ore ïa tei tavini i te Atua e auraro ia ˈna, e ere oia i ta ˈna farii maitai e e haamou-atoa-hia. Ua faataa ratou tera te tumu eita ratou e nehenehe e eita atoa e hinaaro e haapohe i te taata. Mea itoito mau ratou i te papai i te reira i te peretiteni! Ua faaoti papu ïa te mau taeae i te auraro noa ia Iehova.

UA TIAMÂ ROA MAI TE NUNAA O TE ATUA!

14. A faataa na maoti te Bibilia i tei tupu i 1914 e tae atu 1919.

14 Te faataa ra te Malaki 3:1-3 eaha tei tupu i nia i te Feia haapii Bibilia mai 1914 e tae atu te omuaraa o te matahiti 1919. (A taio.) Ua haere mai te Atua ra o Iehova, “te Fatu,” e Iesu Mesia, “te vea no te faufaa,” no te hiˈopoa i te mau “tamarii a Levi,” te feia faatavaihia. I muri aˈe, ua aˈo e ua tamâ o Iehova ia ratou e ua ineine ïa i te farii i te hopoia apî. I 1919, ua faatoroa Iesu i “te tavini haapao maitai e te paari” no te aratai e haapii i te mau tavini atoa o te Atua. (Mat. 24:45) Ua tiamâ roa mai ïa te nunaa o te Atua ia Babulonia rahi. Mai reira mai, ua haapii atu â ratou no nia i te hinaaro o te Atua e ua puai e ua rahi mai to ratou here ia ˈna. Auê ratou i te mauruuru no ta ˈna mau haamaitairaa! [2]

15. E nafea ia faaite i to tatou mauruuru i te tiamâraa mai ia Babulonia rahi?

15 Auê tatou i te mauruuru i te tiamâraa mai ia Babulonia rahi! Aita i tia ia Satani ia faaore i te haamoriraa mau. Aita roa oia i manuïa! E tia râ ia haamanaˈo no te aha o Iehova i faatiamâ ˈi ia tatou. To ˈna hinaaro, ia ora te taata atoa. (Kor. 2, 6:1) Tera râ, te faatîtî noa ra te haapaoraa hape e mirioni taata aau tae. E pee anaˈe ïa i te hiˈoraa o to tatou mau taeae taiva ore ma te rave i te mau mea atoa ta tatou e nehenehe ia tiamâ mai tera mau taata.

^ [1] (paratarafa 12) A hiˈo i te buka La foi en action a Alexander Macmillan, api 99.

^ [2] (paratarafa 14) Mea rahi te mau vahi e tuati ai te hopoi-tîtî-raa o te mau ati Iuda i Babulonia e tei tupu i nia i te mau Kerisetiano i muri aˈe i te parareraa te mau haapiiraa hape. Eita râ e nehenehe e parau ua faahohoˈa te mau ati Iuda i te mau Kerisetiano faatavaihia, eiaha ïa tatou e tamata i te faatano i te reira i te mau tuhaa rii atoa o te hoê parau tohu. Te vai ra hoi te mau taa-ê-raa. Te tahi hiˈoraa, ua riro te mau ati Iuda ei tîtî e 70 matahiti, area te mau Kerisetiano, mea maoro aˈe ïa.