Eaha to roto?

Tapura tumu parau

A himene ma te oaoa!

A himene ma te oaoa!

“Mea maitai te himene ei haamaitai i to tatou Atua.”—SAL. 147:1.

HIMENE: 10, 2

1. E tauturu te himene ia tatou ia aha?

 UA PARAU te hoê taata papai himene tuiroo: “Ia faaroo oe i te tahi mau taˈo, e haaferuri te reira ia oe. Ia faaroo oe i te upaupa, e faatupu te reira i te hoê huru aau. Ia himene râ oe, e haaputapû te mau parau i to oe aau.” Ma ta tatou mau himene, e arue e e faaite tatou i to tatou here i to tatou Metua i te raˈi ra ia Iehova. E haafatata ˈtu â te reira ia tatou ia ˈna. Mea ohie ïa i muri mai ia taa no te aha e tuhaa faufaa to te himene i roto i te haamoriraa viivii ore, ia himene tatou o tatou anaˈe aore ra e to tatou mau taeae e tuahine.

2, 3. (a) Eaha te manaˈo o vetahi ia titauhia ratou ia himene puai e te amuiraa? (b) Eaha te tahi mau uiraa ta tatou e hiˈopoa mai i roto i teie tumu parau?

2 Eaha râ to oe huru ia himene puai oe e te amuiraa? Mea haama anei na oe? I roto i te tahi mau taˈere, e huru ê paha te mau tane ia himene i mua i te taata. E ere mea maitai teie huru feruriraa no te amuiraa taatoa, mai te peu iho â râ e taiâ te mau matahiapo i te himene aore ra e rave ratou i te tahi atu ohipa a taˈi ai te upaupa no te himene.—Sal. 30:12.

3 E tuhaa faufaa to te himene i roto i ta tatou haamoriraa ia Iehova. Papu maitai ïa e eita tatou e hinaaro e hahaere ia taˈi te upaupa no te himene, aore ra e mairi i tera tuhaa o te putuputuraa. No reira, mea tia ia uiui: ‘Eaha to ˈu huru no nia i te himeneraa i te mau putuputuraa? Eaha ta ˈu e nehenehe e rave mai te peu e te taiâ ra vau i te himene i mua i te taata? E e nafea vau ia himene ma te aau atoa?’

MEA FAUFAA TE HIMENE I ROTO I TE HAAMORIRAA MAU

4, 5. Eaha te tahi mau faanahoraa i ravehia no te himene i te hiero i Iseraela i tahito ra?

4 I te roaraa o te tau, ua faaohipa noa te feia haamori ia Iehova i te upaupa no te arue ia ˈna. Mea anaanatae ia tapao e a vai taiva ore noa ˈi te mau Iseraela ia Iehova, ua riro te himene ei tuhaa faufaa o ta ratou haamoriraa. Ei hiˈoraa, a rave ai Davida i te tahi mau faaineineraa no te hiero, ua faanaho oia e 4 000 taata no roto mai i te ati Levi no te arue ia Iehova ma te upaupa. I roto i teie numera, e 288 “tei haapiihia i te himene ia Iehova ra,” e feia ite i te himene anaˈe ratou pauroa.—Par. 1, 23:5; 25:7.

5 Ua riro atoa te upaupa e te himene ei tuhaa faufaa no te avariraa o te hiero. Te faaite mai ra te Bibilia: “Ua amui aˈera te feia faaoto pu e te feia himene i te reo hoê, i te arueraa, e te haamaitairaa ia Iehova; . . . faateitei aˈera ratou i to ratou reo ma te pu, e te sumebalo, e te mau mea e faaotohia ra, i te arueraa ia Iehova, . . . ua î maira . . . taua fare o te Atua ra i te hanahana o Iehova.” Eita e ore e ua haapuai mau teie tupuraa i te faaroo o te mau Iseraela!—Par. 2, 5:13, 14; 7:6.

6. Eaha te tahi mau faanahoraa no te upaupa e te himene ta Nehemia i rave i to ˈna faatoroaraahia ei tavana o Ierusalema?

6 Ua faaineine atoa Nehemia, o tei faanaho i te mau Iseraela no te faatia faahou i te mau patu o Ierusalema, i te mau taata ati Levi no te himene e no te hauti i te upaupa. Ua riro te avariraa o te mau patu ei taime oaoa ˈtu â maoti ta ratou upaupa. Ua faanaho Nehemia “e piti pǔpǔ [himene] rarahi ei haamaitai.” Ua haere na piti pǔpǔ na nia i te mau patu, hoê na te hoê pae, e te tahi atu na te tahi aˈe pae, a farerei atu ai i nia i te patu piri roa ˈˈe i te hiero. No te puai o ta ratou upaupa, ua faaroohia te reira i te atea ê roa. (Neh. 12:27, 28, 31, 38, 40, 43) E nehenehe e parau e ua mauruuru Iehova i te faarooraa i ta ˈna feia haamori ia himene ma te oaoa i te tahi mau himene arueraa ia ˈna.

7. Mea nafea Iesu i faaite ai e mea faufaa no te mau Kerisetiano te himene i roto i te haamoriraa?

7 I to Iesu tau, ua riro noa te upaupa ei tuhaa faufaa o te haamoriraa mau. A feruri na i tei tupu i te po faufaa roa ˈˈe o to tatou aamu. I muri aˈe i to Iesu faatupuraa i te Amuraa maa a te Fatu e ta ˈna mau pǐpǐ, ua himene ratou pauroa i te himene arueraa ia Iehova.—A taio i te Mataio 26:30.

8. Mea nafea te mau Kerisetiano matamua i vaiiho ai i te hiˈoraa maitai no nia i te arueraa i te Atua na roto i te himene?

8 Ua vaiiho mai te mau Kerisetiano matamua i te hiˈoraa maitai roa no nia i te arueraa i te Atua na roto i te himene. Taa ê atu i te mau Iseraela, o tei haere na i te hiero no te haamori ia Iehova, ua putuputu noa tera mau Kerisetiano i te fare. Noa ˈtu e ere to ratou mau fare mai te hiero te nehenehe e te unauna, ua tamau noa te mau taeae i te himene ma te aau atoa. Inaha, ua parau te aposetolo Paulo i to ˈna mau taeae Kerisetiano: “A tamau i te haapii e i te faaitoito te tahi i te tahi ma te salamo, te arueraa i te Atua, te himene haamoriraa himenehia ma te mauruuru, ma te himene i roto i to outou aau no Iehova.” (Kol. 3:16) Ia “himenehia” ïa te mau himene o ta tatou buka himene “ma te mauruuru.” E tuhaa atoa to te reira i roto i te “maa” ta “te tavini haapao maitai e te paari” e horoa mai “i te taime tano.”—Mat. 24:45.

HIMENE MA TE TAI ORE

9. (a) No te aha e nehenehe ai oe e taiâ i te himene ma te oaoa i ta tatou putuputuraa e tairururaa? (b) E nafea tatou e himene ai i te himene arueraa ia Iehova, e na vai e horoa i te hiˈoraa? (A hiˈo i te hohoˈa matamua.)

9 Eaha te tahi mau tumu e nehenehe ai oe e taiâ i te himene? Peneiaˈe e ere i te peu matauhia ia himene i roto i to utuafare aore ra i roto i to oe taˈere. Aore ra e faaroo paha oe i te feia himene aravihi i roto i te radio aore ra afata teata, e ia faaau atu oe i to oe reo i to ratou, e haama aore ra e toaruaru paha ïa oe. O tatou pauroa râ te titauhia ia himene i te himene arueraa ia Iehova. A amo ïa ta oe buka himene i nia, a faaafaro i to oe upoo e a himene ma te oaoa! (Ezr. 3:11; a taio i te Salamo 147:1.) I roto e rave rahi Piha a te Basileia i teie mahana, te vai ra te paruai afata teata o te faaite i te papai o ta tatou mau himene, e e tauturu mai te reira no te himene. Mea anaanatae atoa ia tapao e e himene-atoa-hia i teie nei te mau himene o te Basileia i te Haapiiraa no te mau taeae faatoroahia. Te faaite maitai ra te reira e mea faufaa roa ia horoa te mau matahiapo i te hiˈoraa ma te himene i te mau putuputuraa a te amuiraa.

10. Eaha te tano ia haamanaˈo mai te peu e te taiâ nei tatou i te himene puai?

10 Mea rahi te taiâ ra i te himene puai no te mea te manaˈo ra ratou e e puai roa to ratou reo aore ra e ere to ratou reo i te mea navenave. Tera râ, a feruri na i teie manaˈo: “E hapa . . . tatou paatoa e rave rahi taime” ia paraparau tatou, eita râ te reira e tapea ia tatou ia ore e paraparau. (Iak. 3:2) Eiaha ïa e vaiiho i to tatou reo tia ore e tapea ia tatou ia ore e himene i te himene arueraa ia Iehova.

11, 12. E nafea tatou e aravihi ai i te himene?

11 Te taiâ ra paha tatou i te himene no te mea aita tatou i ite i te himene. Te vai ra râ te tahi mau mea ohie roa ia rave e aravihi atu ai tatou i te himene.

12 E himene oe ma te reo puai mai te peu e haapii oe e nafea ia huti maitai i te aho. Mai te hoê mori e ama i te uira, e puai maitai to oe reo mai te peu e huti maitai oe i te aho ia paraparau aore ra ia himene oe. Mea maitai ia aifaito te puai o to reo ia himene oe i to reo ia paraparau oe, aore ra ia puai atu â! (A hiˈo i te mau manaˈo tauturu i roto i te buka A haafaufaa i te Haapiiraa no te taviniraa Kerisetiano reo Farani, api 181 tae atu i te 184, i raro aˈe i te upoo parau “A huti maitai i te aho.”) E faaitoito iho â te Bibilia i te tahi taime i te feia haamori ia Iehova ia himene ma te “oaoa” i te himene arueraa.—Sal. 33:1-3.

13. A faataa e nafea ia himene ma te taiâ ore.

13 A tamata i teie manaˈo i roto i te haamoriraa utuafare aore ra o oe anaˈe: a maiti hoê himene ta oe e au roa ˈˈe i roto i ta tatou buka himene. A taio i te mau papai o te himene ma te reo puai e te taiâ ore. I muri iho, ma te hoê â faito puai, a parau i te mau taˈo atoa o te hoê pereota ma te hoê noa pupuhiraa aho. I te pae hopea, a himene i te pereota taatoa ma te hoê â reo puai. (Isa. 24:14) E puai atu â to oe reo ia himene oe, e mea maitai roa ïa te reira. Eiaha oe e taiâ aore ra e haama i te reira!

14. (a) E nafea te faito e hamama ˈi oe i to oe vaha e tauturu ai ia oe ia himene? (A hiˈo i te tumu parau “Ia maitai atu â to oe reo ia himene.”) (b) Eaha te tahi mau manaˈo tauturu no te faatitiaifaro i te tahi mau fifi i roto i te reo?

14 Ia puai mai to reo, e titauhia ia hamama maitai i te vaha. No reira, ia himene oe, mea maitai ia hamama oe i to oe vaha hau aˈe i te faito ia paraparau oe. Eaha râ te rave mai te peu e te manaˈo ra oe e mea teitei roa to oe reo aore ra e ere i te mea puai? E ite mai oe i te tahi mau manaˈo tauturu i roto i te tumu parau tarenihia “Te tahi mau fifi ia faatitiaifaro” i roto i te buka A haafaufaa i te Haapiiraa no te taviniraa Kerisetiano, api 184.

TE HIMENE ARUERAA MA TE AAU ATOA

15. (a) Eaha tei faaitehia i te rururaa matahiti 2016? (b) Eaha te tahi mau tumu i hiˈopoa-faahou-hia ˈi te buka himene?

15 Ua oaoa roa te feia o tei apiti i te rururaa matahiti 2016 i te faaiteraa taeae Stephen Lett, mero o te Tino aratai, te matararaa mai o te buka himene apî Himene ma te oaoa ia Iehova. Mai ta taeae Lett i faataa, hoê tumu i titauhia ˈi te hoê buka himene apî, no te mea ïa e ua hiˈopoa-faahou-hia te Huriraa o te ao apî o te mau Papai Moˈa reo Beretane. Ua tauihia te mau parau no te faaore i te tahi mau taˈo aita faahou i roto i te Huriraa o te ao apî. Ua tuu-atoa-hia i roto i taua buka himene ra te tahi atu mau himene no nia i te pororaa e te hoo. Hau atu â, no te mea ua riro te himene ei tuhaa faufaa roa o ta tatou haamoriraa, ua hinaaro te Tino aratai e pia i te hoê buka himene maitai roa. No reira hoê â tapoi to te buka himene e to te Huriraa o te ao apî.

16, 17. Eaha te tahi mau tauiraa i ravehia i roto i te buka himene apî?

16 Ia ohie atu â te faaohiparaa o te buka himene, ua anaihia te mau himene ia au i te tumu parau. Ei hiˈoraa, na 12 himene matamua, no nia ïa ia Iehova, na vaˈu himene i muri iho, no nia ïa ia Iesu e te hoo, e te vai ra ˈtu â. Te vai ra te anairaa tumu parau i te omuaraa o te buka himene. E tauturu te reira, ei hiˈoraa, ia hinaaro te hoê taeae e maiti i te tahi himene no te hoê oreroraa parau no te taata atoa.

17 No te tauturu i te taatoaraa ia himene ma te aau atoa, ua tauihia te tahi mau parau ia maramarama ˈtu â te poroi o te mau himene. Oia atoa, ua hiˈopoa-faahou-hia te tahi mau himene ia tuati te reira i te tahi tumu parau niuhia i nia i te mau putuputuraa e te pororaa. Ei hiˈoraa, e ere te himene “Ia mauruuru tatou i ta te Atua e horoa noa mai” i te mea faaohipa-roa-hia. No reira i tauihia ˈi te himene ma te upoo parau, “Haapiiraa i te parau a te Atua.”

A faaineine i te mau himene i roto i te haamoriraa utuafare (A hiˈo i te paratarafa 18)

18. No te aha mea maitai ia haapii i te mau himene i roto i ta tatou buka himene apî? (A hiˈo i te nota.)

18 Mea rahi te himene e au i te pure i roto i te buka Himene ma te oaoa ia Iehova. E nehenehe teie mau himene e tauturu ia oe ia faaite ia Iehova i to oe mau huru aau. E turai te tahi atu mau himene ia tatou “ia faaite i te here e ia rave i te mau ohipa maitai roa.” (Heb. 10:24) Te hinaaro ra tatou e haapii i te mau upaupa, te taˈi o te himene e te mau taˈo o ta tatou mau himene. E nehenehe tatou e na reira ma te faaroo i te mau pehe himenehia e to tatou mau taeae e tuahine. Te vai ra tera mau pehe haruharuhia i nia i te jw.org. Ia himene oe i te reira i te fare, e haapii oe i te himene ma te taiâ ore e te aau atoa. *

19. E nafea te taatoaraa i roto i te amuiraa e nehenehe ai e haamori ia Iehova?

19 A haamanaˈo e mea faufaa roa te himene i roto i ta tatou haamoriraa. E ravea puai mau teie no te faaite ia Iehova e mea here na tatou ia ˈna e te mauruuru nei tatou i te mau mea atoa ta ˈna i rave no tatou. (A taio i te Isaia 12:5.) Ia himene oe ma te oaoa, e faaitoito oe ia vetahi ê ia na reira atoa. E nehenehe pauroa i roto i te amuiraa e haamori ia Iehova ma teie ravea, te mau taurearea, te feia ruhiruhia, aore ra te feia mea apî ratou i roto i te parau mau. Eiaha ïa e taiâ i te himene ma te aau atoa. A auraro i te aratairaa a te papai salamo tei parau: “Himene ia Iehova!” A himene ma te oaoa!—Sal. 96:1.

^ I ta tatou mau tairururaa, e haamata te rururaa o te poipoi e te taperaa mahana tataitahi na roto i te hoê video apitihia i te upaupa e ahuru minuti te roa. E tauturu mai te reira ia tiai ru i te himene e ia faaineine no te faaroo i te porotarama. No reira, mea maitai ia haere tatou pauroa e parahi, ia ineine tatou no te faaroo i te upaupa ia haamata te reira.